Ministrul Cercetării, Bogdan Ivan, anunță proiecte de un miliard de euro în digital, securitate cibernetică, cloud computing și cercetare, propuse partenerilor din Qatar.

„La Doha, Qatar, în cadrul vizitei oficiale a delegației conduse de premierul României, domnul Marcel Ciolacu, am avut întâlniri cu Premierul Qatar-ului, ES Șeicul Mohammed bin Abdulrahman bin Jassim Al Thani, cu Șeicul Faisal bin Qassim al-Thani, Președintele Asociației Oamenilor de Afaceri din Statul și cu conducerea Fondului Suveran de Investiții al Qatar-ului. În discuțiile cu omologul meu, ES Șeicul Mohammed bin Ali bin Mohammed Al Mannai, Ministrul comunicațiilor și tehnologiei informației, am prezentat proiectele de transformare digitală care vor face din România cel mai important hub de noi tehnologii emergente din Europa Centrală și de Est”, a scris Bogdan Ivan, pe Facebook.

Potrivit ministrului, au fost prezentate 15 proiecte cheie în valoare de peste 1 miliard de euro, care aduc în administrație și economie tehnologiile emergente și cele mai noi rezultate ale cercetării de vârf.

„Pentru ca ele să devină realitate, am stabilit cu Excelența Sa că vom semna un Memorandum de Înțelegere care va conține prevederi foarte clare de colaborare. Prin consolidarea relațiilor parteneriale, deschidem calea unui dialog direct și deschis cu potențialii investitori interesați de oportunitățile pe care România le oferă”, a precizat Bogdan Ivan.

Președintele României, Klaus Iohannis, a aprobat cererile de urmărire penală a lui Roman Petre, în calitate de fost prim-ministru al Guvernului României, și a lui Voiculescu Gelu-Voican, în calitate de fost viceprim-ministru al Guvernului României.

Potrivit Administrației Prezidențiale „președintele României, domnul Klaus Iohannis, a transmis marți, 16 aprilie 2024, ministrului justiției, doamna Alina-Ștefania Gorghiu, cererile de urmărire penală astfel cum au fost solicitate, pentru faptele ce fac obiectul dosarului penal nr. 47/P/2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Parchetelor Militare, față de un fost prim-ministru al Guvernului României şi faţă de un fost viceprim-ministru al Guvernului României, în temeiul dispozițiilor art. 109 alin. (2) din Constituţia României, ale Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, ale art. 305 alin. (4) din Codul de procedură penală, luând în considerare şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 270/2008, având în vedere solicitarea Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ce îi vizează pe domnul Roman Petre, în calitate de fost prim-ministru al Guvernului României, și pe domnul Voiculescu Gelu-Voican, în calitate de fost viceprim-ministru al Guvernului României”.

Astfel, au fost transmise ministrului justiției:
- cererea de urmărire penală a domnului Roman Petre, în calitate de fost prim-ministru al Guvernului României în perioada 26 decembrie 1989 - 26 septembrie 1991, sub aspectul săvârșirii de către acesta a infracţiunilor contra umanităţii în variantele normative prevăzute de art. 439 alin. (1) lit. a) (4 subiecţi pasivi secundari), lit. f) (cel puţin 2 subiecţi pasivi secundari), lit. g) (cel puţin 1315 subiecţi pasivi secundari), lit. j) (cel puţin 1214 subiecţi pasivi secundari) Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal, urmând a se proceda conform legii;
- cererea de urmărire penală a domnului Voiculescu Gelu-Voican, în calitate de fost viceprim-ministru al Guvernului României în perioada 28 decembrie 1989 - 28 iunie 1990, sub aspectul săvârșirii de către acesta a infracţiunilor contra umanităţii în variantele normative prevăzute de art. 439 alin. (1) lit. a) (4 subiecţi pasivi secundari), lit. f) (cel puţin 2 subiecţi pasivi secundari), lit. g) (cel puţin 1315 subiecţi pasivi secundari), lit. j) (cel puţin 1214 subiecţi pasivi secundari) Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal, urmând a se proceda conform legii.
Totodată, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost înştiinţat cu privire la formularea acestor cereri, a precizat Administrația Prezidențială.

Premierul Marcel Ciolacu face o vizită de două zile în Qatar. Aceasta se desfășoară în perioada 16 aprilie-17 aprilie. Înainte de plecare, șeful Guvernului a dezvăluit că scopul este „atragerea de investiții în valoare de 15 miliarde de euro”.

Dezvoltarea în România a unor proiecte de investiții în valoare de 15 miliarde de euro va fi pe agenda întrevederilor pe care premierul României, Marcel Ciolacu, și delegația oficială le vor avea în cadrul vizitei de lucru în Statul Qatar, în perioada 16 aprilie-17 aprilie 2024. De asemenea, prim-ministrul se va întâlni cu reprezentanți ai comunităților de români din Qatar.

”Statul Qatar este un partener comercial important al României în regiunea Golfului, iar atragerea de investiții în valoare de 15 miliarde de euro va contribui la consolidarea colaborării noastre economice și politice. Avem proiecte clare și mature pentru investitorii din Qatar. Poziția strategică, parcursul ascendent al economiei și oportunitățile oferite de fondurile europene sunt argumente ce susțin atractivitatea investițională a României”, a afirmat premierul Marcel Ciolacu.

La Doha, prim-ministrul României și delegația guvernamentală vor avea întrevederi tete-a-tete și în plenul delegațiilor cu Prim-ministrul Statului Qatar și ministru al Afacerilor Externe. Împreună cu omologul său din Qatar, prim-ministrul României va participa la ceremonia de semnare a unor documente bilaterale. Cei doi înalți oficiali vor susține declarații comune de presă.
Componenta politică a vizitei este completată de cea economică.

În Qatar, șeful Executivului român va avea discuții cu reprezentanții Autorității de Investiții, fondul suveran de investiții al statului.
Prim-ministrul României va fi însoțit în vizita în Golful Persic de ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Sorin Grindeanu, ministrul Afacerilor Externe, Luminița Odobescu, ministrul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Ștefan-Radu Oprea, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin-Ionuț Barbu, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Bogdan Ivan, președinte ANCOM, Valeriu Zgonea, președinte ANSVSA, Alexandru Bociu, președintele Hidroelectrica, Karoly Borbely, directorul Portului Constanța, Mihai Teodorescu.

Ministrul investițiilor și proiectelor europene, Adrian Câciu, anunță că România a ajuns la un grad de absorbție de 97% în cazul fondurilor europene. Este vorba despre fondurile alocate în exercițiul financiar 2014-2020, prin Politica de Coeziune.

România a primit peste 23 de miliarde de euro de la UE în perioada 2014-2020.
„Nu mai puțin de 23,288 miliarde euro a primit România, până la acest moment, din exercițiul financiar 2014-2020, pe Politica de Coeziune, ajungând la un grad de absorbtie de 97%”, a declarat ministrul Câciu.

Reprezentantul Guvernului a comparat rezultatele din ultimii doi ani cu cele din ultimii șapte ani.

„Să mai spun că, la momentul intrării la guvernare, noiembrie 2021, România primise doar 11,8 miliarde euro din cele 24 mld cuvenite pe Politica de Coeziune? Avand un grad de absorbție de 50%? (50% la un an dupa terminarea perioadei normale de absorbtie si intrand in perioada de extindere n+3). Să mai spun că în acesti doi ani si jumatate de când suntem la guvernare, iată, au intrat în România sume duble față de cei sapte ani anteriori de când exercițiul financiar 2014-2020 intrase în vigoare? Cum ar fi arătat România fără acest rezultat? Rezultat care vine pentru că suntem o echipă în Guvern, în ministere si pentru că avem o coalitie stabilă care a înteles ca interesul României este peste cel politic, de partid, iar ura și dezbinarea precum și concursul "cine e mai deștept" nu fac decât sâ distrugă o nație”, a precizat ministrul Adrian Câciu.

Ministrul Economiei, Radu Oprea, anunță că industria își continuă redresarea. În luna februarie 2024, față de februarie 2023, producția industrială a crescut cu 0,2%, a transmis ministrul român.

Industria românească își continuă redresarea lunară, ajungând în luna februarie să înregistreze prima creștere anuală, deși condițiile externe dificile nu au dispărut, a anunțat Radu Oprea.
„În luna februarie 2024, față de februarie 2023, producția industrială a crescut cu 0,2%. În cadrul acesteia, producția din industria prelucrătoare s-a majorat cu 0,7%, iar cea din industria extractivă cu 2,9%. Industria românească își îmbunătățește competitivitatea și contribuie din ce în ce mai mult la cererea internă, majorată semnificativ de investițiile publice. Programul PSD „Fabricat în România”, concretizat în programe de sprijin, precum cele destinate industriei prelucrătoare și producției de materiale de construcții, gestionate de MEAT, va accelera creșterea industrială”, a scris, pe Facebook, ministrul Economiei.

Potrivit demnitarului, cele mai mari creșteri de producție, de 15-20% în februarie 2024 față de februarie 2023, s-au înregistrat la fabricarea substanțelor și produselor chimice, la materialele de construcții (produse din minerale nemetalice) și în industria metalurgică.

„Încetarea declinului industriei românești nu este conjuncturală. De la începutul anului, producția este tot mai mare față de sfârșitul anului trecut. În luna ianuarie, producția industrială a crescut cu 1,1% față de decembrie 2023, iar în luna februarie față de luna ianuarie 2024, cu 10,8%, ceea ce înseamnă o creștere cumulată față de decembrie 2023 de 12%”, a fost concluzia ministrului Radu Oprea.

Cătălin Cîrstoiu, candidatul susținut de PSD și PNL pentru Primăria Municipiului București, anunță că nu se retrage din cursa electorală pentru poziția de primar general al Capitalei.

Declarația a fost făcută luni.

„M-am înscris într-o luptă pentru o idee. Din răspunsul meu e evident că da”, a declarat Cătălin Cîrstoiu, după ce a fost întrebat dacă exclude varianta retragerii din cursa electorală.

Zvonul a fost respins și de unul dintre liderii PSD.
„Nu am discutat despre așa ceva. Eu am venit aseară de la Timișoara, nu am auzit asemenea zvonuri. De dimineață au fost colegi din conducerile PSD și PNL, am discutat de campanie”, a transmis prim-vicepreședintele PSD Sorin Grindeanu. 

Europarlamentarul român Dan Nica, liderul grupului S&D în Comisia pentru industrie, cercetare și energie, a solicitat explicații de la comisarul european pentru Piață Internă, Thierry Breton. Social democratul a făcut interpelările pe tema dependenței față de China în producția de panouri solare și a soluțiilor pentru sprijinirea industriei oțelului, aluminiului și cimentului.

„În această săptămână, din poziția de lider al grupului S&D în Comisia pentru industrie, cercetare și energie, am cerut soluțiile comisarului european pentru Piață Internă, Thierry Breton, atât despre reducerea dependenței față de China în producția de panouri solare cât și sprijinul concret pentru industria oțelului, aluminiului și a cimentului”, a declarat Dan Nica.

Politicianul român a mai spus că importurile de oțel din afara UE nu reprezintă soluția așteptată de industria europeană.
„Prin Net-Zero Industry Act ne-am luat angajamentul că industriile care au emisii de dioxid de carbon vor avea sprijinul Comisiei Europene în drumul lor spre decarbonizare. Importurile de oțel din Turcia, Rusia sau Oman nu au fost și categoric nu vor fi soluția pe care ne-o dorim. Toate aceste lucruri subminează grav eforturile făcute în încercarea de a fi siguri că putem produce în UE toate elementele necesare pentru industriile strategice sau critice.

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că rata inflației a scăzut în martie, că PIB-ul a ajuns anul trecut la un nivel record și că numărul românilor aflați în sărăcie extremă a scăzut cu 855.000 în 2023. Datele sunt obținute de la INS și Eurostat.

„1. Rata anuală a inflației a scăzut la 6,6% în martie, de la 7,2% în februarie - INS. 2. PIB-ul României a ajuns în 2023 la cel mai mare nivel din istoria țării, peste 1600 mld lei - INS. 3. Numărul românilor aflați în sărăcie extremă a scăzut cu 855.000 în 2023 față de 2022 – Eurostat”, a anunțat Marcel Ciolacu pe FB.

Potrivit premierului „datele oficiale demonstrează că viziunea propusă românilor la preluarea mandatului de premier a fost una corectă.”
„Investițiile cresc economia și, în mod special, investițiile în infrastructura mare reprezintă soluția pentru reducerea decalajelor în zonele mai puțin dezvoltate.În paralel, așa cum am promis, principalul obiectiv al guvernării a fost creșterea puterii de cumpărare, mai ales pentru cei cu venituri reduse. Am atacat creșterea nesimțită a prețurilor prin plafonarea prețului la utilități și a marjei comerciale la alimentele de bază și, în același timp, am venit cu măsuri active de creștere a veniturilor salariaților (prin creșterea salariului minim) și a pensionarilor (prin creșterea pensiilor), prin pachete de sprijin pentru cei vulnerabili (vouchere pentru facturile la utilități și pentru alimente)”, a precizat Marcel Ciolacu.

Președintele Consiliului Județean, Costel Fotea, anunță că Spitalul „Anton Cincu” din Tecuci are un nou chirurg.

Investiţiile pentru spitalul din Tecuci dau deja roade. Pe lângă servicii medicale mai bune, iată că şi echipa medicală devine pe zi ce trece mai mare, susține Costel Fotea.

 „Astfel, un tânăr chirurg, format la Facultatea de Medicină din Galaţi, s-a alăturat echipei de la Spitalul “Anton Cincu” din Tecuci. Este cel de-al patrulea medic care vine să trateze pacienţii din Tecuci de la începutul acestui an. Iar veste cea mare abia urmează. În curând, vom demara la propriu lucrările la noul spital de la Tecuci, unul modern şi dotat cu tot ceea ce are nevoie.  Pentru că Tecuciul contează cu adevărat pentru mine!”,a  transmis Costel Fotea, președintele CJ Galați.

Guvernul a adoptat ordonanţa de urgenţă care elimină taxa pe boală. Vor beneficia de scutire mai multe categorii de persoane aflate în concendiu medical.

Noul act normativ prevede că mamele cu copii bolnavi sau cele aflate în situaţii de risc maternal, gravidele, cele aflate în concedii de maternitate, pacienţii cu afecţiuni oncologice şi îngrijitorii lor, persoanele care suferă de afecţiuni grave – HIV/SIDA, TBC sau cardiovasculare, pacienţii cu arsuri grave (marii arşi), precum şi urgenţele medico-chirurgicale în care viaţa pacienţilor este pusă în pericol vor fi scutiţi de la plata contribuţiei sociale pentru indemnizaţiile de concediu medical.

„Principiul este următorul: poate ştiţi, din propria experienţă sau oricum toţi medicii ştiu, pe spatele unei foi de concediu medical se găseşte o listă cu anumite cote, cu anumiţi indici. Ei bine, boală obişnuită înseamnă un indice 01 la concediul medical. Pentru aceste tipuri de concedii medicale, pentru afecţiunile care se încadrează la indicele 01 cotizaţia de sănătate pentru indemnizaţia de concediu medical se va plăti; pentru toate celelalte, însă, ea nu se va plăti. Şi aici intră categoriile despre care presa a comunicat cu îngrijorare şi anumite asociaţii de pacienţi. Sunt exceptate, aşadar, de la plata acestei cotizaţii toate bolile grave aduse în spaţiul public, bolile oncologice, TBC, HIV/SIDA, mari arşi, urgenţele medicale şi o întreagă categorie. Ele se găsesc pe spatele oricărei fişe de concediu medical”, a declarat Mihai Constantin, purtătorul de cuvânt al Guvernului.