Patriarhia Română a reacționat după declarația Papei Francisc cu privire la o dată unică a sărbătorii Paștelui. Orice consultare referitoare la data Paștelui și o eventuală hotărâre pot avea loc numai în cadrul unui viitor Sinod pan-ortodox, a transmis Patriarhia Ortodoxă Română.

Potrivit unui comunicat al Patriarhiei române, citat de Basilica, „orice consultare referitoare la data Paștelui și o eventuală hotărâre pot avea loc numai în cadrul unui viitor Sinod pan-ortodox, prin participarea tuturor Bisericilor Ortodoxe surori”.

„Așadar, și prezenta inițiativă se înscrie în același parcurs de lucru, ținând cont și de recomandarea foarte importantă a Sinaxei Întâistătătorilor și Reprezentanților Bisericilor Ortodoxe, întrunită între 21-28 ianuarie 2016 la Centrul Patriarhiei Ecumenice de la Chambésy, în cursul căreia s-au precizat următoarele: <în ceea ce privește tema Calendarului, este potrivit ca fiecare Biserică să fie liberă de a pune în practică ceea ce consideră de cuviință pentru formarea duhovnicească a enoriașilor săi, dar fără să modifice data sărbătoririi comune a Paștilor de către toți ortodocșii>”, a transmis Patriarhia.

Papa Francisc a afirmat, sâmbătă seara, că Biserica Catolică este gata să accepte o singură dată pentru Paște.

Ministrul român al Culturii, Natalia-Elena Intotero, a discutat cu Regele Willem-Alexander al Țărilor de Jos și cu prim-ministrul olandez Dick Schoof, despre furtul de artă de la Muzeul Drents.

Ministrul Culturii, Natalia-Elena Intotero, a participat luni la ceremoniile de comemorare a 80 de ani de la eliberarea lagărului de concentrare și exterminare Auschwitz-Birkenau, desfășurate sub Înaltul Patronaj al Președintelui Poloniei. Evenimentul a reunit supraviețuitori ai Holocaustului, oficiali internaționali și reprezentanți ai organizațiilor dedicate păstrării memoriei victimelor Holocaustului.

În marja acestui eveniment, ministrul Natalia-Elena Intotero s-a întâlnit cu Majestatea Sa Regele Willem-Alexander al Țărilor de Jos și cu prim-ministrul Olandei, Dick Schoof. Discuțiile s-au concentrat pe semnificația profundă a momentului comemorativ și pe situația artefactelor valoroase din patrimoniul cultural românesc recent furate.

„Aceste artefacte nu sunt doar obiecte de patrimoniu, ci sunt părți esențiale ale istoriei și identității poporului român. Ele reprezintă o moștenire culturală inestimabilă, nu doar pentru România, ci pentru întreaga lume. Este o datorie morală să protejăm și să recuperăm aceste simboluri ale trecutului nostru comun. Am solicitat autorităților olandeze să acorde atenția cuvenită acestei situații și să facă toate demersurile necesare pentru a identifica autorii acestui furt și pentru a readuce aceste obiecte acasă, acolo unde le este locul”, a declarat ministrul Natalia Intotero.
Ministrul român a prezentat oficialilor olandezi măsurile luate de partea română, printre care înființarea unui grup operativ de criză la nivel guvernamental, care coordonează eforturile de identificare și recuperare a acestor obiecte de patrimoniu.

Muncitorii Consiliului Județean Galați profită de vremea bună pentru a avansa lucrările de modernizare a infrastructurii județene.

„În acest moment, două poduri din satul Cotoroaia, comuna Cerțești, aflate pe DJ 251B, sunt în plin proces de reabilitare și modernizare”, a anunțat Costel Fotea, președintele CJ Galați.

Lucrările în desfășurare includ: reabilitarea suprastructurii, repararea rampelor de acces, modernizarea infrastructurii, refacerea căii rutiere pe poduri, calibrarea albiei.

„Aceste lucrări vor susține procesul de asfaltare aflat în desfășurare pe DJ 251B, contribuind la îmbunătățirea condițiilor de transport și la creșterea siguranței rutiere în trafic. Construim pentru viitor, pentru un județ mai modern și mai bine conectat”, a adăugat Fotea.

Premierul Marcel Ciolacu a recunoscut, luni, că nu a existat o hotărâre de guvern în ceea ce privește transportul tezaurului dacic la expoziția din Olanda. Ca urmare, exponatele au fost scoase din România în mod ilegal.

Premierul Marcel Ciolacu a fost întrebat despre subiect și a spus că nu există o hotărâre de guvern

„Este adevărat. Vom afla toate detaliile”, a spus Marcel Ciolacu.

România a mai participat la expoziții asemănătoare la Roma și Madrid în baza unor hotărâri de guvern.

Ministrul afacerilor externe Emil Hurezeanu va participa luni la reuniunea miniștrilor afacerilor externe din statele membre ale UE - Consiliul Afaceri Externe (CAE). Pe agenda reuniunii sunt războiul din Ucraina, situația din Orientul Mijlociu și relațiile UE-SUA. Marți, ministrul român se va întâlni cu șeful NATO.

Agenda de discuții a reuniunii miniștrilor de externe din statele UE include: agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, situația din Orientul Mijlociu și relațiile UE-SUA. La punctul afaceri curente vor fi abordate criza energetică din Republica Moldova și evoluțiile din Georgia.
Discuțiile privind agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei se vor concentra pe cele mai recente evoluții din teren, precum și pe continuarea sprijinului multidimensional al UE pentru Ucraina. Ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha va interveni prin video-conferință.

Discuțiile referitoare la Orientul Mijlociu vor aborda evoluțiile din Siria, Gaza și Liban, cu accent pe măsuri pentru sprijinirea Siriei pe termen scurt, evoluțiile recente în contextul semnării acordului Israel-Hamas, respectiv modalități de relansare a parteneriatului UE-Liban.

Schimbul de opinii privind relațiile UE-SUA are loc în contextul preluării mandatului de către președintele Donald Trump și se va concentra pe importanța menținerii unui parteneriat strâns UE-SUA, precum și pe prioritățile în materie de securitate și apărare.
De asemenea, marți, ministrul român al afacerilor externe, Emil Hurezeanu, va avea întrevederi bilaterale cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, cu vicepreședintele Comisiei Europene, responsabil cu portofoliul pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire, Roxana Mînzatu, precum și cu comisarul european pentru extindere, Marta Kos.

Corpul de control al premierului Marcel Ciolacu va ajunge luni la Ministerul Culturii pentru a verifica toată documentația legală care a stat la baza organizării expoziției din Olanda. Decizia a fost luată de premier după jaful în urma căruia au dispărut patru piese de tezaur dacic.

Marcel Ciolacu a convocat celula de criză la nivelul Guvernului pentru coordonarea eficientă a activităților care țin de recuperarea celor patru piese de tezaur furate de la Muzeul Drents din Olanda. Premierul a decis să trimită Corpul de control la Ministerul Culturii.

Ciolacu a mai spus că ministrul Culturii, Natalia Intotero, va avea întâlniri cu familia regală și cu premierul olandez în marja evenimentelor de comemorare a 80 de ani de la eliberarea lagărului de la Auschwitz din Polonia. Potrivit lui

Ciolacu, ministrul român trebuie „să transmită mesajul ferm al Guvernului României ca aceste piese inestimabile de patrimoniu să fie recuperate cât mai rapid”.
„În plus, am discutat cu ministrul Predoiu să trimitem de urgență în Olanda o echipă de polițiști criminaliști care să lucreze alături de autoritățile olandeze în ancheta desfășurată pentru recuperarea tezaurului românesc. Și am cerut ca experții români să se deplaseze de urgență în Olanda și să asigure aducerea în țară cât mai rapidă a celorlalte piese de patrimoniu care au făcut obiectul acestei expoziții. Este o situație foarte gravă, dar acest jaf care trebuie soluționat cu celeritate nu trebuie să devină combustibil pentru propagarea a tot felul de teorii ale conspirației de către cei care vor să obțină capital politic facil. Tezaurul se va întoarce în România și toate autoritățile statului lucrează la asta”, a precizat Marcel Ciolacu

Jaful a avut loc sâmbătă dimineață la Muzeul Drents din Olanda. Hoții au furat Coiful de la Cotofeşti şi trei brăţări dacice.

Conacul lui Costache Negri din judeţul Galaţi, în care s-a decis unirea Moldovei cu Ţara Românească, este restaurat cu bani de la Ministerul Culturii. Clădirea a avut oaspeţi personalităţi de seamă precum: Nicolae Bălcescu, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Alexandru Ioan Cuza.

„Conacul lui Costache Negri (Conacul de la Mânjina) își recapătă, pas cu pas, frumusețea de odinioară, de acum aproape 200 de ani, în cadrul unei ample investiții de restaurare”, anunță președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea.

Lucrările sunt implementate de către Institutul Național al Patrimoniului, în cadrul unei investiții de peste 1,1 milioane de euro.

Conacul lui Costache Negri din judeţul Galaţi a fost construit la începutul secolului XIX şi a devenit muzeu în anul 1968. 

Conacul se află în comuna Costache Negri (fostă Mânjina) din judeţul Galaţi, la aproximativ 40 de kilometri de oraşul Galaţi. În clădirea fostului deputat, pârcălab şi diplomat pe lângă curţile europene, aveau loc întâlnirile de taină ale generaţiei care au făcut posibilă Unirea Principatelor. Nicolae Bălcescu, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Alexandru Ioan Cuza erau invitaţi frecvenţi ai conacului. 

Două proiecte importante de infrastructură au primit undă verde de la Guvern. Este vorba despre investiții care se vor realiza la Galați. Proiectele sunt coordonate de Consiliul Județean Galați.
În ședința de Guvern au fost aprobați indicatorii tehnico-economici pentru două investiții extrem de importante pentru județul Galați: construcția Drumului de legătură dintre DEx Brăila-Galați și VO Galați și modernizarea DN25, unul dintre cele mai importante drumuri naționale din județul Galați.

Drumul de legătură dintre DEx Brăila-Galați și VO Galați, cu o lungime de 6,925 km, va facilita conexiunea rapidă între Drumul Expres Brăila-Galați și Varianta de Ocolire a Municipiului Galați. Investiția totală se ridică la 812 milioane de lei (aproximativ 162 milioane de euro), fiind finanțată prin Programul Transport 2021-2027 și bugetul de stat.

Modernizarea DN 25 și DN 2B între Galați și Hanu Conachi, cu o lungime de 40 km, va îmbunătăți considerabil legătura între municipiul Galați și Tecuci, drumul se va lărgi la patru benzi, facilitând astfel transportul local și regional. Valoarea investiției este de 1,85 miliarde de lei (370 milioane de euro), iar lucrările sunt finanțate din aceleași surse externe nerambursabile și de la bugetul de stat.

„Aprobarea acestor proiecte de către Guvern în valoare totală de peste 530 de milioane euro reprezintă un pas uriaș pentru dezvoltarea infrastructurii din județul Galați. Drumul de legătură dintre DEx Brăila-Galați și Varianta de Ocolire a Municipiului Galați va reduce semnificativ timpul de călătorie și va contribui la fluidizarea traficului. În același timp, modernizarea DN 25 va asigura condiții moderne de transport pentru locuitorii și transportatorii care traversează această zonă. Suntem pregătiți să dăm startul lucrărilor, imediat ce toate etapele administrative vor fi finalizate”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.
Modernizarea acestor drumuri va contribui atât la creșterea siguranței rutiere, cât și la atragerea de noi investiții economice în județ. În plus, aceste proiecte vor crea locuri de muncă și vor îmbunătăți conectivitatea între județul Galați și regiunile învecinate.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, anunță că până la data de 24 martie se pot depune ofertele pentru contractul privind construcția tronsonului Târgu Neamț-Târgu Frumos al Autostrăzii Unirii (A8).

Contractul pentru construcția acestui tronson (lansat în licitație de CNIR), cu o lungime de 27 km, are o valoare maximă de 6 miliarde lei (fără TVA), iar finanțarea este asigurată prin Programul Transport (PT) 2021-2027.
Pentru etapa de proiectare sunt alocate 10 luni, iar pentru cea de execuție a lucrărilor sunt alocate 36 de luni (46 de luni în total).
Pe traseul acestui nou tronson de autostradă vor fi construite inclusiv:
- 36 de poduri și pasaje cu o lungime totală de 8,5 kilometri;
- 4 tuneluri cu o lungime totală de 1,7 kilometri;
- 3 noduri rutiere (nod Moțca-DN 24, Nod Pașcani-DJ 208 și nod Târgu Frumos-DN 28 B).

Va fi acordat un punctaj suplimentar ofertanților care vor acorda prioritate construcției segmentului de 5,5 km care va asigura legătura dintre Moțca (DN 2/secțiunea III a A8, lotul Leghin -Târgu Neamț) și secțiunea Bacău – Pașcani a Autostrăzii Moldovei (A7).
Secțiunea Târgu Neamț-Iași-Ungheni a A8 are o lungime de 89 km şi este compusă din 5 tronsoane.
Valoarea estimată pentru construcția ei este de peste 25 miliarde lei. Pe întregul traseu al acestei secțiuni vor fi construite peste 110 poduri și pasaje (cu o lungime de 26 kilometri) și 14 tuneluri (cu o lungime totală de 6,7 km).

Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat decretul de decorare post-mortem a generalului de brigadă în retragere Oțelea Cornel. Anunțul a fost făcut joi de Administrația Prezidențială.

„În semn de omagiu pentru excepționala carieră sportivă și pentru întreaga activitate desfășurată, atât în calitate de jucător, cât și de antrenor, pentru dăruirea, devotamentul și profesionalismul cu care a pregătit generații de handbaliști, precum și pentru contribuția la obținerea unor memorabile rezultate ale handbalului românesc, Președintele Klaus Iohannis a conferit post-mortem Ordinul Național „Steaua României” în grad de Cavaler, cu însemn de pace, pentru militari, domnului general de brigadă în retragere Oțelea Cornel”, a anunțat Administrația Prezidențială.

Cornel Oțelea este singurul handbalist român care a câștigat de trei ori titlul mondial. El a murit la vârsta de 84 de ani, așa cum a anunțat miercuri clubul Steaua București.