Guvernul României va declara doliu național în România pentru ziua de sâmbătă, atunci când va fi înmormântarea Papei Francisc. Informația nu este confirmată în mod oficial.

Decizia Executivului ar trebui să fie oficializată în ședința de joi, printr-o hotărâre de Guvern. În zilele de doliu național instituțiile arborează drapelul în bernă.

Zeci de lideri ai lumii vor participa la înmormântarea de sâmbătă. Printre aceștia va fi Ilie Bolojan, președintele interimar al României.

Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a transmis un mesaj cu ocazia Zilei Pământului. Un mediu curat este o condiție esențială pentru calitatea vieții, sănătatea noastră și dezvoltarea durabilă a societății, a spus șeful statului.
Mesajul a fost trimis marți, 22 aprilie.

„Astăzi este Ziua Internațională a Pământului, un bun prilej să ne reamintim cât de important este să avem grijă de mediu, nu doar pentru noi, ci și pentru cei care vin după noi. Un mediu curat este o condiție esențială pentru calitatea vieții, sănătatea noastră și dezvoltarea durabilă a societății. Tema din acest an, <Our Power, Our Planet>, subliniază legătura directă dintre modul în care gestionăm resursele, în special cele energetice, și viitorul planetei. Un sistem energetic sigur și sustenabil nu mai poate fi doar un obiectiv opțional, ci trebuie să devină o prioritate globală”, a spus Ilie Bolojan.

Președintele interimar al României a trecut în revistă realizările din ultimul an.
„România a adoptat un nou Cod Silvic, care întărește regimul de protecție a pădurilor, a extins și a perfecționat Sistemul de Garanție-Returnare pentru reciclarea ambalajelor și a avansat în consolidarea educației pentru mediu, prin politici și instrumente de finanțare dedicate. În domeniul energetic, țara noastră a continuat tranziția către energie verde. Numărul prosumatorilor a continuat să crească, în special prin programe precum Casa Verde Fotovoltaice, iar datele arată că mixul energetic național devine tot mai sustenabil. Tot în 2024 au fost puse în funcțiune cele mai multe parcuri solare și eoliene din ultimii 8 ani, iar România a devenit cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană”, a mai spus Bolojan.

Președintele interimar a subliniat că autoritățile publice, mediul de afaceri și societatea civilă au capacitatea de a determina construirea unui sistem energetic rezilient.
„Acesta este un obiectiv strategic al României, pentru atingerea căruia este imperativ să fie depășite toate diferențele de opinie și obstacolele logistice, astfel încât dezvoltarea economică și protecția mediului să se susțină reciproc. România are resurse naturale semnificative, de la Munții Carpați la Delta Dunării, iar protejarea lor este în responsabilitatea noastră. În acest sens, trebuie să pregătim planuri eficiente pentru utilizarea lor chibzuită, concomitent cu reducerea surselor de poluare. Totodată, educația joacă un rol esențial, nu doar pentru a transmite informații despre protecția mediului, ci și pentru a motiva noile generații să se implice activ și să facă o diferență. Să contribuim zilnic la protejarea naturii, fiecare dintre noi, prin alegerile responsabile pe care le facem”, a fost concluzia lui Ilie Bolojan.

Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale organizează, în perioada 15 aprilie 2025 – 14 mai 2025, concursul național de proiecte de tineret și studenți. Acesta beneficiază de finanțări de 3 milioane de lei.
Conform ministerului, 1.500.000 lei sunt alocați pentru linia de finanțare destinată proiectelor de tineret și 1.500.000 lei pentru linia de finanțare destinată proiectelor studențești.

Limita maximă pe proiect este de 150.000 lei, iar în cadrul concursului un solicitant poate depune maximum două proiecte, în cadrul aceleiași linii de finanțare.

Concursul urmărește facilitarea accesului tinerilor la învățare continuă (formală, non-formală și informală) și cultură de calitate, promovarea sănătății și a educației pentru sănătate, susținerea participării tinerilor și a organizațiilor de/pentru tineret la procesul decizional și crearea și susținerea de oportunități pentru tinerii din zonele rurale, în vederea diminuării decalajelor dintre urban și rural.

Cinci oferte au fost depuse pentru construcția lotului 3 al autostrăzii Craiova-Filiași. Anunțul a fost făcut de ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu. Sectorul are o lungime de 21,7 kilometri.

Companii din România, Italia, Turcia și Ucraina încercă să-și adjudece contractul în valoare de 2,71 miliarde de lei, care prevede proiectarea și execuția lotului. Termenul de finalizare a lucrărilor este de 34 de luni.
Traseul lotului 3 se desfășoară între Nodul rutier Beharca, prin care se asigură conexiunea cu DN6, și nord-vestul localității Țânțăreni.

Pe traseu se vor contrui inclusiv un viaduct peste Râul Frățoștița, CF100 (CF900) și DN6/E70 (846 m), un pasaj în zona Nodului Răcarii de Sus, peste CF100 (285 m) și patru parcări de scurtă durata (dotate fiecare cu câte 8 locuri de parcare cu posibilitate de încărcare rapidă a autoturismelor electrice). Contractul este finanțat prin Programul Transport PT 2021-2027.
Ministrul Sorin Grindeanu a mai anunțat că toate contractele pentru cele trei loturi ale autostrăzii Craiova-Filiași (46,4 km) se află în faza de evaluare a ofertelor.

Ministerul Energiei anunță că lansează un nou program de sprijin pentru industria românească. Este al doilea apel de proiecte pentru producerea de energie electrică pentru autoconsum, cu un buget de 300 de milioane de euro pentru companiile care vor să-și producă propria energie curată

Ministerul Energiei anunță lansarea spre consultare publică a Ghidului solicitantului aferent apelului de proiecte destinat sprijinirii investiţiilor în noi capacităţi de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsum, finanțat prin Fondul pentru Modernizare – Program-cheie 1: Surse regenerabile de energie și stocarea energiei.
Apelul este dedicat solicitanților din sectorul privat, iar modificările propuse au ca obiectiv flexibilizarea condițiilor de eligibilitate și alinierea la noile reglementări introduse prin O.U.G. nr. 5/2025 privind unele măsuri din domeniul social și modificarea și completarea unor acte normative.

„Prin lansarea acestui nou apel oferim și mai mult sprijin concret companiilor care vor să investească în independența energetică a României. Simplificăm accesul la finanțare și înlăturăm bariere administrative inutile. Vrem ca fiecare kilowatt produs din surse regenerabile și consumat local să însemne mai multă eficiență, competitivitate și sustenabilitate pentru economia românească. În plus, extindem accesul către sectoare importante pentru economia națională, precum cel agricol și agroalimentar, și încurajăm tranziția acestora către soluții energetice competitive și curate. România are un potențial uriaș în zona regenerabilelor, iar acest apel este încă un pas hotărât pentru valorificarea acestui potențial” a declarat Ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

Modificările vizează:
-Acceptarea tuturor tipurilor de ipoteci în etapa de evaluare, cu condiția ca, în termen de 60 de zile lucrătoare de la semnarea contractului de finanțare, imobilul să fie liber de sarcini sau ipoteca să fie în scopul realizării proiectului;
-Eliminarea obligației de a prezenta dovada scoaterii din circuitul agricol și autorizația de construire în termen de 1 an de la semnarea contractului – acestea vor fi necesare doar la cererea de prefinanțare/rambursare;
-Actul de reglementare de mediu nu mai este necesar la contractare, ci doar înainte de prima cerere de plată (prefinanțare sau rambursare);
-Eligibilitatea extinsă pentru solicitanții care desfășoară activități secundare CAEN 01, 10 și 11 (agricultură, industrie alimentară și băuturi), neeligibili în alte scheme, conform condițiilor specificate în schema de ajutor.
Apelul de proiecte are un buget total estimat de 300 milioane euro, echivalent în lei, provenit din Fondul pentru Modernizare. Valoarea maximă a ajutorului de stat acordat este de 20 milioane euro per proiect, iar cel puțin 70% din energia produsă trebuie destinată autoconsumului.
Valori maxime ale sprijinului acordat per MW instalat:
Energie solară:
-până la 5 MW: max. 450.000 euro/MW
-peste 5 MW: max. 360.000 euro/MW
Energie eoliană: max. 700.000 euro/MW
-Energie hidro: max. 1.805.000 euro/MW

Prioritățile României în contextul european și internațional actual au fost discutate de președintele interimar Ilie Bolojan cu europarlamentarii români. Întâlnirea a avut loc luni la Palatul Cotroceni.

Discuțiile s-au concentrat pe subiectele prioritare aflate pe agenda Uniunii Europene, inclusiv securitatea și apărarea europeană, relația transatlantică, bugetul multianual al Uniunii, absorbția fondurilor europene, sprijinul pentru Ucraina și politica de extindere a Uniunii, precum și pe modalitățile prin care România își poate consolida poziția și contribuția în cadrul UE.

Ilie Bolojan le-a transmis europarlamentarilor români că este importantă o colaborare eficientă între aceștia și Reprezentanța României la UE, precum și cu instituțiile din țară, Parlamentul, Guvernul, ministerele, pentru a coordona pozițiile naționale și a asigura o abordare unitară în domeniile esențiale.

„În domeniul apărării, s-a discutat despre necesitatea unei viziuni coordonate, care să integreze industria de apărare, domeniile prioritare de investiții, aspectele financiare și complementaritatea cu NATO, garantul apărării colective. România va urmări consolidarea capacității de apărare și dezvoltarea industriei naționale, valorificând oportunitățile oferite de Uniunea Europeană, în conformitate cu angajamentele asumate în cadrul NATO”, scrie în comunicatul Administrației Prezidențiale.

Un subiect abordat de majoritatea membrilor români ai Parlamentului European a fost contextul electoral actual. În acest sens, președintele Ilie Bolojan a subliniat necesitatea unui proces electoral transparent și eficient, subliniind că o desfășurare corectă a alegerilor reprezintă un interes strategic pentru România, esențial pentru consolidarea democrației și pentru câștigarea încrederii cetățenilor în instituțiile statului.
„În ceea ce privește relația transatlantică, s-a evidențiat importanța acesteia și necesitatea unei colaborări mai strânse cu noua administrație americană. Consolidarea acestei relații este esențială, având în vedere rolul strategic al parteneriatului dintre Statele Unite și Europa, atât în domeniul securității, cât și în cel economic”, mai arată Administrația Prezidențială.

În cadrul discuției a fost abordat și subiectul fondurilor europene, în special implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență. Președintele a subliniat importanța unei absorbții cât mai eficiente, printr-o comunicare constantă între decidenți și o prioritizare clară a proiectelor.

Ilie Bolojan a transmis că România va continua să colaboreze cu partenerii europeni și internaționali pentru a contribui la o soluție de pace rapidă și durabilă în Ucraina. A fost subliniată nevoia unei implicări active din partea Parlamentului European în acest efort.

Consiliul Județean Galați a aprobat, într-o ședință extraordinară, indicatorii pentru construirea unui ”Centru Integrat de Îngrijiri Paliative”, prin intermediul căruia pacienții grav bolnavi să beneficieze de suport medical pentru ameliorarea simptomelor afecțiunilor de care suferă, dar și de suport fizic și emoțional.

”Astăzi am făcut un pas extrem de important pentru a avea, la Galați, servicii medicale de paliație, menite să ușureze suferința pacienților afectați de boli grave, unele incurabile, precum cancerul în forme foarte avansate.Este un proiect de suflet în primul rând, pentru că sunt tot mai mulți oameni care suferă de cancer în forme tot mai grave. Acest centru vine să completeze serviciile medicale oferite de Spitalul Județean Clinic de Urgență ”Sf.Ap.Andrei” din Galați. În prezent, secția de Oncologie dispune doar de 10 paturi pe partea de paleație, iar cererea pentru astfel de servicii medicale este foarte mare. Această nou unitate medicală vine să răspundă acestor necesități”, a arătat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Noul centru va funcționa într-o clădire cu patru etaje, dotată cu cele mai moderne echipamente și circuite medicale disponibile în prezent în domeniul paliației. 

Vor fi saloane pentru două sau trei persoane (în total va fi o unitate cu 50 de paturi), dar și cabinete medicale, saloane pentru kinetoterapie, consiliere psihologică, săli de tratament, sală de socializare, săli de așteptare etc. 

De asemenea, în total, vor fi peste 1000 de echipamente medicale, specifice serviciilor de paliație, cu care vom dota acest centru.

”Această investiție va avea o valoare totală de aproape 28 milioane de lei. Am reușit să găsim o sursă de finanțare din fonduri europene, dar nu suficientă pentru un astfel de centru. Totuși, pentru că ținem foarte mult la acest proiect, vom atrage 12,5 milioane de lei prin Programul Sănătate, iar diferența de aproximativ 15,5 milioane de lei o vom completa din bugetul propriu al Consiliului Județean Galați.

De asemenea, pentru a accelera lucrurile, încă de săptămâna viitoare vom lansa cu clauză suspensivă licitația publică pentru construirea noii unități medicale, astfel încât, până la sfârșitul acestui an, să reușim demararea efectivă a lucrărilor”, a precizat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

O investiție de peste 100 de milioane de euro se realizează în județul Galați. Este vorba despre Sistemul de management integrat al deșeurilor, un proiect unic în România. Joi, 10 aprilie, în comuna gălățeană Valea Mărului au fost inaugurate două dintre elementele esențiale ale sistemului județean: cel mai performant depozit de deșeuri din țară și o uzină de sortare computerizată.

Consiliul Județean Galați, în calitate de beneficiar al proiectului ”Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Galați” (SMID Galați), anunță începerea activității joi, 10 aprilie, a două importante obiective de investiții prevăzute în cadrul proiectului, respectiv ”Depozitul conform de deșeuri nepericuloase” și ”Stația de sortare” situate în comuna Valea Mărului, județul Galați.

”Sistemul de management integrat al deșeurilor în județul Galați” este un proiect implementat de către Consiliul Județean Galați cu finanțare europeană prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014 – 2020 (etapa I) și prin Programul Dezvoltare Durabilă 2021 – 2027 (etapa a II-a).

Valoarea totală a investițiilor din cadrul acestui proiect este de 503.579.235 lei, din care investițiile în obiectivele de la Valea Mărului - ”Depozitul conform de deșeuri nepericuloase” și ”Stația de sortare” – au o valoare de 84.733.008 lei.

”SMID Galați este unul dintre cele mai ample și complexe proiecte privind gestionarea deșeurilor, protecția mediului și creșterea calității vieții cetățenilor din județul nostru. Este unul dintre primele proiecte de acest fel din țară, este un proiect care s-a bucurat de o atenție deosebită inclusiv din partea Comisiei Europene, fiind considerat din multe puncte de vedere un proiect-pilot și la nivel comunitar. Astăzi, primele mari obiective – Depozitul de deșeuri și Stația de sortare de la Valea Mărului - din proiectul SMID Galați sunt date în operare, iar ele vor schimba fundamental gestionarea deșeurilor din județul Galați. Foarte important, autospecialele cu deșeuri din județul Galați nu vor mai fi nevoite să meargă până la depozitul de la Roșiești (județul Vaslui) cum s-a întâmplat în ultimii ani, după închiderea vechii gropi de gunoi de la Rateș (Tecuci), ce s-a realizat tot ca urmare a investițiilor derulate de Consiliul Județean. De altfel, trebuie să uităm de termenul ”groapă de gunoi”. Depozitul de deșeuri de la Valea Mărului va fi prevăzut cu cele mai avansate sisteme de protecție a mediului, de monitorizare și verificare. Mai mult, există și componenta reprezentată de Stația de sortare, care va contribui și ea la un mediu mai curat și mai sigur pentru gălățeni”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Depozitul conform de deșeuri nepericuloase de la Valea Mărului, județul Galați, are o suprafață totală de 15 ha, din care suprafața construită este de 10,6 ha, iar suprafața de depozitare efectivă a celulei depozitului este de 8,5 ha.
Depozitul de la Valea Mărului este din clasa B (conform clasificării din HG nr.349/2005), va deservi întreg județul Galați și are o capacitate de 1.000.000 de metri cubi, fiind proiectat pentru o durată de funcționare de 30 ani.

În acest depozit vor fi acceptate următoarele categorii de deșeuri: deșeuri municipale colectate în amestec, deșeuri provenite din locuințe, generate de activități de reamenajare și reabilitare interioară, deșeuri din construcții și demolări, deșeuri stradale, reziduuri de la stațiile de sortare și compostare, nămoluri rezultate de la stațiile de epurare orășenești, reziduuri rezultate din tratarea anaerobă a fracției organice provenite din deșeurile municipale.
Pentru o gestionare eficientă și reducerea cantităților de levigat și gaz de depozit, zona de depozitare este împărțită în mai multe subcelule ce pot fi gestionate individual.
Pentru protejarea solului, a apelor de suprafață și a pânzei freatice, depozitul dispune de un sistem de etanșare performant, format din mai multe straturi de protecție și impermeabilizare (strat de argilă compactată, geocompozit bentonitic, geomembrană de înaltă densitate, geotextil de protecție etc.).

Depozitul de deșeuri dispune și de un sistem complex de colectare și tratare a levigatului (un lichid rezidual ce apare în urma procesului de depozitare) la capătul căruia se află un sistem de filtrare și o stație de epurare cu osmoză inversă în cinci trepte - cea mai eficientă tehnologie de purificare, cu o capacitate de 110 mc/zi.

De asemenea, depozitul dispune de un sistem de captare, filtrare și ardere controlată a gazelor de depozit în condiții de maximă siguranță.
Pentru a avea acces pe amplasamentul depozitului, autospecialele pentru transportul deșeurilor vor trece în zona de intrare/recepție printr-un sistem de identificare, cântărire și verificare în care este inclus și un portal de detecție a potențialelor surse de radiații.

Mașinile vor urma un traseu prestabilit până la rampa de descărcare a deșeurilor, iar la ieșire autospecialele vor trece obligatoriu printr-un sistem de curățare și decontaminare a roților.
Stația de sortare de la Valea Mărului are o capacitate maximă de sortare de 18.000 tone/an (6.000 t/an/schimb, 3 schimburi) și va deservi întreg județul Galați (cu excepția municipiului Galați).
Fluxul de prelucrare în cadrul stației de sortare cuprinde mai multe zone funcționale: zona de recepție a deșeurilor (cabină recepție și cântar), zona de stocare temporară a deșeurilor recepționate (plastic, metal, hârtie și carton), zona de sortare a deșeurilor (hala de sortare, cu o suprafață de 1.880 mp) și zona de depozitare a baloților formați din deșeurile sortate.

Benzile de sortare sunt într-un ansamblu care cuprinde și o presă de balotare de 50 tone forță, cu legare automată, perforator PET integrat în pâlnia de alimentare și o capacitate de 7.500 tone/an.

Atât sistemul de benzi rulante al stației de sortare, cât și toate operațiunile făcute de presa de balotare sunt controlate de la un panou de comandă automatizat. De asemenea, în cabinele de sortare sunt amplasate sisteme de ventilare și de climatizare, iar în hală sunt boxe pentru acumularea deșeurilor sortate, un separator magnetic pentru metale, utilaje pentru operațiunile de manipulare, sisteme de prevenire a incendiilor etc.

”Depozitul conform de deșeuri nepericuloase” și ”Stația de sortare” dispun de o serie de elemente constructive cu funcțiuni generale printre care se numără: Clădirea administrativă, ce include laboratoare, sisteme de supraveghere și servere, camera de gestionare date și raportare, sistem SCADA pentru monitorizarea, controlul și verificarea zonelor de depozitare, birouri pentru personalul administrativ și secretariat, sală de întâlniri și vestiare pentru personal; Garajul pentru mașini și utilaje și un atelier de întreținere și reparații auto; Bazinul tehnic cu sistem colector ape pluviale și tehnologice și stație PSI.

La inițiativa Consiliului Județean Galați, pentru implementarea Sistemului de management integrat al deșeurilor (SMID) Galați a fost înființată Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Ecoserv Galați, din care fac parte toate cel 65 de unități administrativ-teritoriale (UAT-uri) din județul Galați. De asemenea, în urma unei licitații publice, compania FCC Environment Romania a fost desemnată drept operator al Centrului de Management Integrat al Deșeurilor de la Valea Mărului, compus din Depozitul conform de deșeuri nepericuloase și Stația de sortare.

Premierul Marcel Ciolacu susține că România trebuie să devină un hub regional de inovare. De asemenea, digitalizarea administrație publice în România este esențială pentru reducerea birocrației și creșterea transparenței în relațiile statului cu cetățenii, consideră Ciolacu. Mesajul a fost transmis la evenimentul Digital Innovation Summit Bucharest prin intermediul consilierului de stat în Cancelaria Prim-Ministrului, Bogdan Mihai Dumea.

Potrivit premierului, platformele digitale nu doar că simplifică aceste interacțiuni, dar contribuie și la modernizarea și eficientizarea serviciilor publice, un proces susținut de investițiile europene în domeniu.
În mesaj se subliniază faptul că sectorul IT&C din România continuă să crească și să devină un pilon esențial al economiei naționale. Tehnologii avansate, cum ar fi inteligența artificială, sunt deja implementate pe scară largă, iar România beneficiază de talentul și resursele necesare pentru a deveni un lider regional în domeniul digitalizării, arată Ciolacu.

„Investim masiv în tehnologii de vârf – semiconductori, inteligență artificială, securitate cibernetică și energie verde. Dezvoltăm centre specializate în universități și start-up-uri tehnologice deoarece România trebuie să devină un hub regional de inovare. Aceste investiții atrag tinerii antreprenori și generează locuri de muncă bine plătite,” a explicat premierul Ciolacu.

Șeful Guvernului a reiterat angajamentul Guvernului României de a sprijini companiile care investesc în inovație prin facilități fiscale și granturi pentru cercetători. Aceste măsuri vor facilita antreprenorilor români accesul la piețele globale, încurajând creșterea și dezvoltarea sustenabile, a precizat Marcel Ciolacu.

Statul încurajează împădurirea. Guvernul a anunțat că majorează prima anuală acordată deținătorilor de terenuri. Aceasta va crește cu 40%.

Decizia a fost luată în timpul ultimei ședințe de Guvern.

„Susținem și cea mai importantă creștere a suprafeței împădurite din România, printr-o soluție simplă: majorăm cu 40% prima anuală acordată deținătorilor de terenuri pe care sunt efectuate împăduriri sau reîmpăduriri prevăzute în PNRR”, a transmis prim-ministrul Marcel Ciolacu.

Obiectivul statului este ca, la sfârșitul lui 2026, să se împădurească aproximativ 28 de mii de hectare.