Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat că reprezentanții Pfizer vor reveni cu un răspuns privind cadrul tehnic de continuare a negocierilor, în urma discuțiilor purtate la Washington.
Întâlnirea, descrisă drept una „exploratorie”, a avut loc joi și i-a reunit pe ministrul Sănătății și pe ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, cu reprezentanții companiei farmaceutice.

Potrivit lui Rogobete, discuțiile s-au desfășurat într-un ton „echilibrat și profesionist”, fiind axate pe identificarea unor soluții concrete pentru România. Oficialul a subliniat că miza negocierilor depășește aspectul financiar, vizând obținerea unor beneficii directe pentru pacienți.

Propunerea părții române, formulată în baza mandatului primit de la Guvern, vizează continuarea negocierilor pentru convertirea sumei datorate în medicamente inovatoare, destinate în special pacienților oncologici și celor care suferă de boli rare.

Ministrul a evidențiat și relația de lungă durată dintre România și Pfizer, precum și deschiderea pentru dezvoltarea unor viitoare colaborări în domeniul cercetării farmaceutice.
„În perioada următoare, reprezentanții companiei vor reveni cu un răspuns privind posibilitatea ca această propunere să fie analizată și aprobată la nivelul board-ului de conducere”, a transmis Rogobete.
Discuțiile au loc în contextul în care un tribunal din Bruxelles a decis că România trebuie să plătească aproximativ 600 de milioane de euro către Pfizer pentru dozele de vaccin anti-COVID refuzate în 2023.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat că reprezentanții Pfizer vor reveni cu un răspuns privind cadrul tehnic de continuare a negocierilor, în urma discuțiilor purtate la Washington.
Întâlnirea, descrisă drept una „exploratorie”, a avut loc joi și i-a reunit pe ministrul Sănătății și pe ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, cu reprezentanții companiei farmaceutice.

Potrivit lui Rogobete, discuțiile s-au desfășurat într-un ton „echilibrat și profesionist”, fiind axate pe identificarea unor soluții concrete pentru România. Oficialul a subliniat că miza negocierilor depășește aspectul financiar, vizând obținerea unor beneficii directe pentru pacienți.

Propunerea părții române, formulată în baza mandatului primit de la Guvern, vizează continuarea negocierilor pentru convertirea sumei datorate în medicamente inovatoare, destinate în special pacienților oncologici și celor care suferă de boli rare.

Ministrul a evidențiat și relația de lungă durată dintre România și Pfizer, precum și deschiderea pentru dezvoltarea unor viitoare colaborări în domeniul cercetării farmaceutice.
„În perioada următoare, reprezentanții companiei vor reveni cu un răspuns privind posibilitatea ca această propunere să fie analizată și aprobată la nivelul board-ului de conducere”, a transmis Rogobete.
Discuțiile au loc în contextul în care un tribunal din Bruxelles a decis că România trebuie să plătească aproximativ 600 de milioane de euro către Pfizer pentru dozele de vaccin anti-COVID refuzate în 2023.

Curtea de Apel București a decis joi, condamnarea definitivă a lui Dragoș Adrian Iorga, fost director executiv în cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare, într-un dosar de luare de mită și folosirea unor informații care nu erau destinate publicității.

Instanța a respins apelul formulat de fostul oficial și a menținut sentința pronunțată în noiembrie 2025 de Tribunalul București.

Judecătorii au dispus și confiscarea sumei de 75.600 de lei, reprezentând banii primiți de la două subordonate, cărora le-ar fi furnizat răspunsurile la un concurs de promovare organizat în minister.

Potrivit procurorilor DNA, în perioada martie 2021 – octombrie 2023, Dragoș Adrian Iorga ar fi primit de la cele două funcționare suma totală de 75.600 de lei, în schimbul sprijinului acordat pentru promovarea acestora.

Anchetatorii susțin că fostul director a aranjat concursul de promovare, oferindu-le candidatelor subiectele și răspunsurile, folosindu-se de informații confidențiale la care avea acces în virtutea funcției.

În timpul anchetei, procurorii DNA au efectuat percheziții la domiciliul și biroul acestuia din București, de unde au ridicat mai multe sume de bani și bunuri de valoare: 174.600 de lei, 10.000 de dolari, 11.000 de euro, precum și lingouri de aur cu greutatea totală de 65,2 grame.

Totuși, solicitarea DNA privind confiscarea extinsă a acestor sume și a lingourilor de aur a fost respinsă încă din primă instanță, soluție menținută și ulterior.

Surse judiciare arată că valoarea totală a mitei reținute în dosar s-ar ridica la aproximativ 750.000 de lei, bani care urmează să fie recuperați în baza dispozițiilor instanței.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat lansarea oficială a procedurii de selecție pentru dezvoltarea proiectului „Black Sea AI Gigafactory”, o investiție majoră care vizează poziționarea României pe harta globală a inteligenței artificiale.

Potrivit ministrului, a fost demarată etapa de Expression of Interest (EOI) pentru identificarea liderului de consorțiu care va coordona implementarea proiectului. Autoritățile caută un partener cu experiență solidă în infrastructură tehnologică de mare amploare, capabil să susțină financiar și operațional un proiect competitiv și scalabil.

În prima fază, proiectul prevede dezvoltarea unei infrastructuri bazate pe aproximativ 20.000 de GPU-uri, cu posibilitatea de extindere până la 100.000 sau chiar mai mult, în funcție de cererea din piață și ritmul de implementare.
Operatorii economici interesați pot depune documentațiile până la data de 14 iunie 2026, ora 17:00, la adresa oficială indicată de Ministerul Energiei.

Ministrul a subliniat că inițiativa beneficiază de sprijinul experților Banca Mondială și al echipei guvernamentale, calificând proiectul drept unul strategic pentru viitorul digital al României.
Proiectul „Black Sea AI Gigafactory” a fost inițiat în iunie 2025, în perioada în care Bogdan Ivan ocupa funcția de ministru al Economiei și Digitalizării, fiind continuat în prezent la nivelul Ministerului Energiei.

Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, a avut miercuri o convorbire telefonică cu Peter Magyar cu viitorul premier al Ungariei, pe care l-a felicitat pentru rezultatul obținut la alegerile parlamentare. Discuția a vizat relațiile bilaterale, cooperarea economică și proiectele energetice comune.

Potrivit informațiilor comunicate după convorbire, șeful Guvernului de la București i-a transmis lui Peter Magyar felicitări atât în nume personal, cât și în numele Executivului român, în urma victoriei decisive obținute de partidul Tisza în alegerile legislative din Ungaria.

În cadrul dialogului, cei doi oficiali au abordat stadiul actual și perspectivele de consolidare a relațiilor dintre România și Ungaria, subliniind interesul comun pentru aprofundarea cooperării economice și accelerarea proiectelor de interconectare în domeniul energiei.

Premierul român a evidențiat și rolul important al comunității maghiare din România în întărirea relației bilaterale, considerată un factor esențial în menținerea unui dialog constructiv între cele două state.

La finalul convorbirii, Ilie Bolojan i-a urat succes lui Peter Magyar în exercitarea mandatului de viitor premier și i-a adresat invitația de a efectua o vizită oficială la București.

Partidul Tisza, condus de Peter Magyar, a obținut o majoritate calificată în Parlamentul de la Budapesta, câștigând 138 din cele 199 de mandate, după centralizarea voturilor.

Cu un scor de 53,06% din sufragii, formațiunea lui Magyar a devansat clar FIDESZ, partidul condus de Viktor Orbán, care a obținut doar 55 de locuri în noul Legislativ.

Deputatul PSD Viorica Sandu a declarat că, în cadrul Comisiei pentru agricultură, discuțiile s-au concentrat pe teme esențiale pentru fermieri și pentru siguranța alimentară, context în care a criticat poziția premierului Ilie Bolojan față de proiectul social-democraților privind „motorina ieftină pentru agricultură”.

Potrivit parlamentarului PSD, șeful Executivului ar fi „dezinformat opinia publică” în legătură cu acest proiect, susținând în mod eronat că inițiativa nu i-ar fi fost prezentată. „Este complet falsă afirmația că proiectul nu i-ar fi fost prezentat. Acesta este public de săptămâni pe site-ul Ministerului Agriculturii și a fost prezentat oficial”, a afirmat deputatul Viorica Sandu.

Deputatul a subliniat că măsura propusă nu ar afecta bugetul de stat, dar ar oferi un sprijin important fermierilor într-un moment dificil, contribuind inclusiv la reducerea prețurilor alimentelor.

În același timp, aceasta a susținut că, după anularea unei întâlniri programate cu ministrul Agriculturii, Guvernul nu a mai revenit asupra subiectului.

Viorica Sandu a respins și criticile potrivit cărora proiectul ar încălca regulile europene privind TVA, explicând că inițiativa nu vizează reducerea taxei, ci introducerea unui mecanism de taxare inversă. „Nu vorbim despre reducerea TVA, ci despre taxare inversă, un mecanism deja aplicat, care elimină birocrația și întârzierile la rambursare”, a precizat deputatul PSD.

Potrivit acesteia, prin acest sistem fermierii nu ar mai fi obligați să aștepte luni întregi pentru recuperarea banilor, urmând să plătească direct un preț mai corect la pompă.

În final, Viorica Sandu a acuzat că proiectul este blocat „din motive politice, nu economice”, avertizând că agricultura românească are nevoie de decizii rapide și eficiente.

„Agricultura nu poate fi ținută pe loc din orgolii sau calcule politice. România are nevoie de decizii rapide, corecte și în interesul oamenilor”, a transmis deputatul Viorica Sandu.

Deputatul AUR Dan-Cătălin Artimon a murit în ziua de Paște, la vârsta de 59 de ani, potrivit anunțurilor făcute de colegi de partid pe rețelele de socializare.

Decesul a fost confirmat public de reprezentanți ai formațiunii, care au transmis mesaje de condoleanțe și au vorbit despre pierderea unui „lider implicat” și a unui „om respectat” în organizația județeană AUR Arad.

Liderul partidului George Simion a reacționat, afirmând că formațiunea „va fi mai săracă fără el”.

Dan-Cătălin Artimon era deputat ales în 2024 din circumscripția Arad și activa în Camera Deputaților, în Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale.

Investițiile de aproape 3 miliarde de euro în panouri fotovoltaice nu aduc încă randamentul așteptat, avertizează ministrul Energiei, Bogdan Ivan. Fără baterii și sisteme de stocare, energia produsă în exces ajunge pe piață la prețuri de doar 10-20 lei/MWh.

Ministrul Energiei a declarat că România nu este încă pregătită pentru o tranziție completă către surse regenerabile, motiv pentru care în următorii zece ani va continua să se bazeze pe un mix format din gaze naturale, combustibili fosili și energie verde.

Potrivit oficialului, extinderea accelerată a capacităților fotovoltaice a adus deja în sistem o producție de aproximativ 1 gigawatt, însă lipsa infrastructurii de stocare reduce semnificativ beneficiile economice ale acestor investiții.

În intervalele cu producție ridicată, mai ales pe timpul zilei, surplusul de energie este injectat în piață la prețuri foarte mici, în lipsa unor baterii care să permită utilizarea sa ulterioară.

„Energia ajunge să fie tranzacționată la prețuri ridicole de 10-20 lei pe megawatt, pentru că România nu s-a gândit că, atunci când instalează panouri fotovoltaice, are nevoie și de stocare”, a explicat Bogdan Ivan.

Ministrul a precizat că fondurile disponibile pentru finanțări în domeniul energetic au fost redirecționate către proiecte de stocare, considerate în acest moment esențiale pentru echilibrarea sistemului.

Potrivit acestuia, România are deja o producție solidă din fotovoltaic și eolian, însă caracterul variabil al acestor surse face necesară păstrarea energiei pentru orele de consum maxim.

Oficialul consideră că doar prin dezvoltarea rapidă a bateriilor și a altor sisteme de stocare țara va putea valorifica eficient energia verde și va reduce treptat dependența de gaz și combustibili fosili.

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, avertizează șoferii de vehicule de mare tonaj să respecte limitele legale de încărcare, subliniind că autoritățile intensifică controalele pe drumurile județene pentru a preveni degradarea infrastructurii.

Potrivit acestuia, instituția efectuează verificări regulate privind greutatea autovehiculelor, în special a camioanelor, utilizând cântare mobile și acționând în colaborare cu Poliția Rutieră. Șoferii care depășesc limitele legale sunt sancționați.

„Depășirea limitelor legale înseamnă distrugerea directă a carosabilului – iar acest lucru nu poate fi tolerat”, a transmis Costel Fotea.
Autoritățile județene urmăresc, prin aceste acțiuni, menținerea drumurilor în stare bună, creșterea siguranței în trafic și responsabilizarea utilizatorilor rețelei rutiere.

Reprezentanții Consiliului Județean Galați anunță că verificările vor continua fără compromisuri, pentru a asigura condiții de siguranță și durabilitate pe drumurile din județ.

Noul stadion al echipei FC Dinamo București va purta numele legendarului antrenor Mircea Lucescu, au anunțat autoritățile. Decizia a fost comunicată joi de ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, care a precizat că demersurile pentru atribuirea numelui au fost deja inițiate, ca semn de respect pentru fostul tehnician, decedat marți, la vârsta de 80 de ani.

„Am inițiat demersurile”, a declarat Predoiu, la ieșirea de pe Arena Națională, unde au loc ceremoniile funerare dedicate lui Mircea Lucescu.

„Ministerul Afacerilor Interne, precum și Clubul Dinamo București, întreaga familie a MAI, eu personal și toată conducerea clubului Dinamo, ne exprimăm respectul pentru omul, profesionistul desăvârșit și patriotul Mircea Lucescu, precum și regretul profund pentru plecarea prematură a dumnealui din această lume. Marele Mircea Lucescu a revoluționat fotbalul românesc și a devenit o valoare națională recunoscută în întreaga lume. În semn de respect pentru aceste lucruri minunate pe care le-a adus în fotbalul românesc, am decis inițierea procedurilor legale pentru a numi viitorul stadion «Dinamo - Mircea Lucescu»”, a declarat Cătălin Predoiu.

Noul stadion, care va purta denumirea „Dinamo Mircea Lucescu”, urmează să fie construit pe amplasamentul vechii arene din Ștefan cel Mare și va avea facilități moderne. Proiectul este estimat să fie finalizat în următorii ani.