Marius Buse

Premierul Nicoale Ciucă a avut, la Palatul Victoria, o întrevedere cu doamna Colette Avital, secretarul general al Organizației Mondiale pentru Restituirea Proprietăților Evreiești (World Jewish Restitution Organization).

În acest context, premierul a subliniat cooperarea excelentă dintre România și Statul Israel și a reafirmat angajamentul ferm al României pentru promovarea memoriei Holocaustului și combaterea antisemitismului, exemple în acest sens fiind progresele înregistrate în implementarea Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2021-2023, precum și activitatea susținută a Comitetului interministerial însărcinat cu monitorizarea implementării Strategiei.

Totodată, Ciucă a precizat că țara noastră este un model regional în ceea ce privește asumarea Holocaustului și încurajarea cercetării și educației despre Holocaust. În acest sens, premierul a amintit că săptămâna trecută, în cadrul unei ceremonii organizate la Palatul Victoria, a fost semnat contractul de finanțare prin Planul Național de Recuperare și Reziliență (PNRR) a Muzeului Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România.

 Colette Avital, secretarul general al Organizației Mondiale pentru Restituirea Proprietăților Evreiești (World Jewish Restitution Organization) și președintele Centrului Organizațiilor Supraviețuitorilor Holocaustului din Israel (format din 55 de astfel de organizații), și-a exprimat aprecierea pentru eforturile României în direcția prezervării memoriei Holocaustului, combaterii antisemitismului și onorării memoriei victimelor Holocaustului. În acest context, a mulțumit premierului român pentru semnarea Memorandumului de Înțelegere dintre România și Israel având ca obiect procedura acordării indemnizațiilor reparatorii supraviețuitorilor Holocaustului rezidenți în Statul Israel și a salutat activitatea Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților în ceea ce privește procesul de restituire a proprietăților evreiești.

În cadrul întrevederii, a fost abordat și subiectul reluării activității Grupului de lucru pentru problematica restituirii proprietăților evreiești și a pensiilor pentru supraviețuitorii Holocaustului, de la nivelul Secretariatului General al Guvernului, ambele părți susținând importanța reactivării acestuia astfel încât procesul de restituire să fie accelerat.

 

Ministrul Familiei, Gabriela Firea, cere ca victimele violenței domestice să fie protejate. „Agresorii au nevoie de pedepse aspre, dar și de consiliere pentru a înțelege unde au greșit”, afirmă ministrul.

Ministerul Familiei a stabilit standardele minime și pașii pe care trebuie să-i facă toate instituțiile care asigură asistență, suport și consiliere victimelor adulte, cuplurilor mamă-copil, dar și servicii sociale agresorilor.

„Angajații din serviciile sociale care vor respecta aceste etape, vor ajuta și mai mult victimele violenței domestice. Doar în primele 6 luni ale acestui an, în jur de 33.000 de persoane au fost victime ale violențelor acasă sau în familie. Au fost emise aproape 4.200 de ordine de protecție. De multe ori, se întâmplă ca victimele să fie tratate diferit, unii responsabili din serviciile de asistență socială fiind mai implicați decât alții”, transmite Gabriela Firea, pe Facebook.

Potrivit sursei citate, specialiști din Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalității de Șanse și Agentia Nationala pentru Egalitatea de Sanse intre Femei si Barbati – ANES au gândit un fel de „manual”, un ghid al managementului de caz cu ajutorul căruia trebuie rezolvat fiecare caz.

„Pentru asistența victimelor violenței domestice pașii trebuie să fie aceeași, indiferent de situație: evaluarea inițială, activarea măsurilor de protecție în caz de urgență, evaluarea victimei din punct de vedere personal, social și profesional, iar apoi stabilirea planului de intervenție. Urmând acești pași, specialiștii în asistență socială vor ști care sunt nevoile reale ale victimei și cu poate fi ajutată cu succes. Cele două ordine pentru aprobarea standardelor minime obligatorii privind aplicarea managementului de caz în cadrul serviciilor sociale destinate victimelor violenței domestice și agresorilor au fost deja publicate în Monitorul Oficial”, a adăugat ministrul Familiei.

Premierul Ciucă a participat la semnarea primelor nouă contracte de finanțare din Fondul de Modernizare, în vederea implementării unor obiective de investiții de importanță deosebită pentru dezvoltarea infrastructurii energetice naționale.

Contractele au fost semnate între Ministerul Energiei, în calitate de autoritate națională de implementare și gestionare a fondurilor alocate României din Fondul pentru Modernizare și Compania Națională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica S.A., în calitate de operator de transport şi de sistem al Sistemului Energetic Național (SEN).

La eveniment au participat ministrul Energiei, Virgil Popescu, secretarul general al guvernului, Marian Neacșu, președintelui Directoratului Transelectrica, Gabriel Andronache.

Valoarea nerambursabilă a celor nouă proiecte de investiții ce vor fi implementate de către CNTEE Transelectrica S.A., cu finanțare din fondurile alocate României din Fondul pentru modernizare, este de 424.404.842,98 milioane Euro.

”Am semnat primele contracte de finanțare din Fondul de Modernizare, deschizând cea mai importantă linie din fonduri europene destinată dezvoltării sectorului energetic românesc. În valoare totală de peste 13 miliarde de euro, prin aceste finanțări vom transforma substanțial infrastructura energetică națională, factor decisiv în atingerea independenței energetice a României. Soluțiile de protejare a cetățenilor și economiei de efectele creșterii prețurilor sunt completate de investiții în consolidarea infrastructurii energetice și creșterea capacităților de producție. Guvernul, prin Ministerul Energiei și instituțiile responsabile, rămâne angajat în eforturile de a asigura energie accesibilă românilor și economiei naționale”, a declarat premierul Ciucă.

”Investim în continuare în dezvoltarea infrastructurii energetice naționale. Aș dori să le mulțumesc colegilor din minister pentru eforturile pe care le-au depus pentru operaționalizarea Fondului pentru Modernizare. Iar astăzi, prin semnarea celor nouă contracte de finanțare, facem pași concreți în acest sens. Le doresc mult succes celor de la Transelectrica în definitivarea acestor obiective de investiții foarte importante, care ne vor asigura securitatea și independența energetică”, a declarat Virgil Popescu ministrul Energiei.

„Procesele de implementare a celor nouă investiții cu finanțare din Fondul pentru Modernizare situează Transelectrica la alt nivel de performanță, contribuind la dezvoltarea statutului Companiei în context național și regional. Faptul că am obținut 30% din finanțările aprobate pentru România reprezintă un efort concentrat de expertiză, experiență și implicare al specialiștilor Transelectrica. Acest set de proiecte mari, complexe, dovedește angajamentul pe termen lung al Companiei pentru îndeplinirea obiectivelor europene de securitate energetică. Am atins această realizare cu susținerea Guvernului României, printr-o colaborare excelentă cu Ministerul Energiei care a promovat proiectele Transelectrica la cel mai înalt nivel, înțelegând importanța dezvoltării infrastructurii electrice de transport a României, în special în actualul context internațional”, a declarat președintele Directoratului Transelectrica Gabriel Andronache.

Cele nouă proiecte care au obținut finanțare din Fondul pentru Modernizare sunt:

    1. Construirea unei noi LEA de 400 kV (dublu circuit) Constanța Nord - Medgidia Sud, echipată cu un singur circuit – cu o valoare de aproximativ 23 de milioane de euro;
   2.  Construirea unei noi LEA în simplu circuit de 400 kV Gădălin - Suceava, inclusiv interconectarea acesteia la sistemul național de transport al energiei electrice – cu o valoarea de peste 101 milioane de euro;
   3.  Linie interioară între Reșița și Timișoara/Săcălaz (PCI 3.22.3.), constând într-o nouă LEA de 400 kV Reșița-Timișoara/Săcălaz și în retehnologizarea la 400 kV a substației Timișoara de 110/2020 kV – cu o valoare de aproximativ 64 de milioane de euro;
    4. Construirea LEA de 400 kV Timișoara/Săcălaz/Arad – cu o valoare de peste 57 de milioane de euro;
    5. Trecerea la tensiunea de 400 kV a LEA Brazi Vest-Teleajen-Stâlpu – cu o valoare de circa 51 de milioane de euro;
    6. Proiect-pilot - Retehnologizarea stației de 220/110/20 kV Alba Iulia - în concept de stație digitală – cu o valoare de aproximativ 47 de milioane de euro;

   7. Instalarea a două mijloace moderne de compensare a puterii reactive în substațiile de 400/220/110/20 kV Sibiu Sud de 400/220/110/20 kV Bradu – cu o valoare de peste 52 de milioane de euro;
   8. Optimizarea funcționării LEA de 400 kV existente în SEN, folosite în interconexiune și pentru evacuarea de putere din centrala nucleară Cernavodă și centralele de energie din surse regenerabile din Dobrogea, prin montarea de sisteme de monitorizare online (tip Smart Grid) – cu o valoare de peste 10 milioane de euro;
   9.  Digitalizarea rețelei de transport al energiei electrice din România prin instalarea a două sisteme online, pentru contorizarea și managementul datelor de măsurare a energiei electrice pe piața angro și pentru monitorizarea calității energiei electrice – cu o valoare de peste 18 milioane de euro.

Fondul pentru modernizare reprezintă un instrument de finanțare constituit din veniturile obținute prin licitarea pe piață a 2% din totalul certificatelor  de emisii de gaze cu efect de seră, în baza prevederilor Directivei EU-ETS și are, ca perioadă de implementare, intervalul de timp 2021-2030.

România are alocat un procent de 11,98% din totalul de 2% din cantitatea totală de certificate pentru perioada 2021-2030, ceea ce reprezintă peste 15 miliarde de euro, sumă pe care o poate utiliza pentru finanțarea investițiilor.

O femeie de 48 de ani, care a suferit un infarct miocardic acut și a intrat în stop cardiac, a fost salvată la Spitalul Județean de Urgență din Galați, datorită aparaturii de ultimă generație cu care a fost dotat spitalul în ultimii ani de Consiliul Județean Galați.

Pacienta a avut o evoluție favorabilă, fără complicații, fiind externată după șapte zile de monitorizare și tratament. Medicul Mihai Marinescu, cel care a coorodonat întrega intervenție, a prezentat cazul într-o postare pe Facebook.

„O pacientă în vârstă de 48 de ani, fumătoare, fără alți factori de risc cardiovasculari, fără antecedente patologice, adusă la UPU Spitalul Județean Galați, în stare generală gravă, după stop cardio-respirator prin tahicardie ventriculară, resuscitat, și aspect de infarct miocardic acut. S-a intervenit prompt prin coronarografie de urgență: s-a evidențiat ocluzia arterei coronare interventriculare anterioare ( principala arteră a inimii ). S-a realizat tromboaspirație intracoronariană cu extragerea unei cantități impresionante de cheaguri. Ulterior,s-a implantat un stent farmacologic activ de ultimă generație la nivelul coronarei, cu rezultat extrem de favorabil. Pacienta a avut o evoluție favorabilă, fără complicații, fiind externată după șapte zile de monitorizare și tratament”, a anunțat dr. Mihai Marinescu de la Spitalul Județean de Urgență din Galați.

Sute de vieți au fost salvate la Galați cu ajutorul cardiologiei intervenționale.

„Întreaga procedură este gratuită pentru pacienți, deoarece Consiliul Județean asigură costurile acestor dispozitivele medicale care salvează vieți. De asemenea, lucrăm intens și la amenajarea unei secții dedicată cardiologiei intervențională, pe care o vom dota cu peste 160 de echipamente medicale”, susține președintele CJ Galați, Costel Fotea.

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă "Sf. Apostol Andrei" este singura unitate medicală din regiune unde se pot realiza coronarografii şi se pot monta stenturi pacienţilor cu boli de inimă sau care au suferit un infarct miocardic acut.

Reprezentanții PMP solicită „Impozit pe profit de 16% pentru multinaţionale, dar nu mai puţin de 1% din cifra de afaceri”. 
 
Vicepreşedintele PMP Radu Pescar, antreprenor în industria mobilei şi secretar general al patronatului confecţionarilor de mobilă, propune modificarea taxării companiilor multinaţionale pentru a nu mai exista cazuri de aşa-zisă optimizare fiscală prin care acestea sfârşesc mai mereu să nu-şi plătească impozitele către statul român. Mai precis, Pescar propune ca multinaţionalele să plătească un impozit de 16% pe pe profit, dar nu mai puţin de 1% din cifra de afaceri.
 
„Dacă dorim să protejăm capitalul românesc într-o competiţie până acum inegală cu marile companii străine, trebuie să stabilim nişte reguli care să li se aplice tuturor. Dacă IMM-urile sunt impozitate cu 1% din cifra de afaceri, la fel trebuie să impozităm şi marile multinaţionale. Asta înseamnă un impozit de 16% la un profit mediu de 7%. În felul acesta, Bugetul de stat ar câştiga miliarde de euro anual şi competiţia economică ar fi corectă. În judeţul Mureş, spre exemplu, toate companiile mari deţinute de străini sunt pe minus, adică au pierderi raportate, şi, totuşi, continuă să funcţioneze împotriva oricărei logici economice. Ne spun că, pentru fericirea românilor, rămân aici şi pierd milioane de euro în fiecare an. Or, asta înseamnă că, de fapt, se exportă profiturile”, a declarat Radu Pescar, preşedinte PMP Mureş.

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a anunţat lansarea în dezbatere publică a schemei de ajutor de stat aferente investiţiilor în modernizarea sistemului energetic, bugetul alocat fiind de 200 de milioane de euro din Fondul pentru Modernizare.

"Am lansat în dezbatere publică: Schema de ajutor de stat cu Ghidul specific şi anexe aferent investiţiilor în infrastructura energetică, în cadrul programului-cheie 5: Cogenerare de înaltă eficienţă şi modernizarea reţelelor de termoficare - Sprijin pentru modernizarea şi realizarea de centrale în cogenerare de înaltă eficienţă şi pentru modernizarea reţelelor de termoficare. Schema de ajutor de stat privind sprijinirea modernizării/reabilitării reţelei inteligente de termoficare din Fondul pentru Modernizare se adresează unităţilor administrativ-teritoriale şi operatorilor de transport şi distribuţie a energiei termice definiţi conform legislaţiei naţionale în vigoare, care propun investiţii în distribuţia energiei termice de la nivelul sistemelor centralizate de termoficare, în vederea creşterii confortului termic al consumatorilor, simultan cu scăderea costurilor aferente producerii şi consumului de energie şi luând în considerare evoluţiile în domeniul eficienţei energetice la nivelul centrelor urbane", a scris, pe Facebook, ministrul Energiei, Virgil Popescu.

Potrivit sursei citate, prezenta schemă se aplică pentru proiectele care vizează: modernizarea/reabilitarea reţelei termice inteligente; creşterea securităţii furnizării energiei termice prin reducerea numărului de întreruperi; crearea infrastructurii necesare pentru dezvoltarea unor activităţi economice noi, precum şi dezvoltarea infrastructurii energetice termice naţionale la standarde europene aplicabile în domeniu; creşterea eficienţei energetice în sistemele centralizate de transport şi distribuţie a energiei termice, prin optimizarea reţelelor de distribuţie/transport a/al agentului termic, precum şi prin implementarea unui sistem de conducte dotate cu sistem de detectare, semnalizare şi localizare a pierderilor.

De asemenea, sunt eligibile proiecte pentru utilizarea raţională a resurselor energetice termice prin reducerea pierderilor, minimizarea impactului negativ asupra mediului, reducerea costurilor de mentenanţă ale reţelelor de distribuţie a energiei termice şi digitalizarea reţelelor de distribuţie energie termică prin colectarea şi întreţinerea tuturor datelor necesare modelarii tehnice şi georeferenţiale ale elementelor de reţea. Aceasta contribuie fundamental la implementarea conceptului de reţea inteligentă de distribuţie energie termică, creşterea capacităţii de integrare a unor noi forme de producţie/consum şi facilitarea unor noi modele de afaceri şi structuri de piaţă, a transmis ministrul Energiei.

Prezenta schemă intră în vigoare la data aprobării şi se aplică până la data de 31 decembrie 2030.

Bugetul total alocat al schemei este echivalentul în lei al sumei de 200.000.000 euro şi reprezintă sume nerambursabile din Fondul pentru modernizare.

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, anunță că România merită să intre în Schengen, iar orice europarlamentar care nu susține intrarea României în Schengen comite o trădare de țară.

 „E un moment, cred că a fost toată lumea invitată, e un moment în care cu toții trebuie să vorbim aceeași limbă. Eu, pur și simplu mental, refuz să cred că România nu va intra în Schengen. Eu cred că în războiul din Ucraina am avut cea mai mare contribuție. Am supărat fermierii români ca să dăm prioritate cerealelor ucrainene. Îmi e greu să accept că un parlamentar ales de către români face ceva împotriva României. E trădare”, a declarat Ciolacu.

Specialiștii de la București au terminat de montat un aparat de radiologie de ultimă generație, într-un spațiu amenajat de la zero, a anunțat Costel Fotea, președintele Consiliul Județean Galați.

„Este un echipament medical dotat cu tehnologii moderne, cu facilități multiple, astfel încât pacienții să fie diagnosticați în condiții mult mai bune și cu ajutorul celor mai noi inovații medicale. De aceea, aducem în spitalele din Galați aparatură medicală nouă și investim sume mari de bani pentru dotarea unităților medicale. Pentru ca diagnosticele să fie precise, tratamentul să fie eficient, iar medicii să aibă condiții bune de lucru, astfel încât pacienții să fie tratați și îngrijiți mult mai bine aici, la Galați”, a transmis Costel Fotea.

Aparatul medical, care a costat 2,3 milioane de lei, va intra în procedură de autorizare, conform reglementărilor în vigoare.

Deputatul Viorica Sandu transmite că „există resurse bugetare pentru măsurile sociale propuse de PSD”.  „Ministrul Finanțelor confirmă că există spațiu bugetar pentru măsurile sociale propuse de PSD. Toate măsurile anunțate de PSD sunt rezultatul activității unor grupuri interne ale partidului care au fundamentat economic toate propunerile făcute”, susține Viorica Sandu, într-o postare pe Facebook.
 
Potrivit sursei citate, Ministrul Finanțelor are toate datele bugetare și confirmă că aceste măsuri propuse de PSD sunt și realizabile. Creșterea pensiilor este posibilă datorită măsurilor fiscale realizate de ministrul Finanțelor care vor aduce mai mulți bani la bugetul de pensii. Creșterea salariului minim nu consumă resurse, ci aduce mai mulți bani la buget.
 
„De ce este importantă creșterea salariului minim de la 1 ianuarie: Creșterea salariilor este necesară pentru menținerea puterii de cumpărare care să susțină oferta IMM-urilor. Dacă oamenii nu mai au bani, nu mai are cine să cumpere produsele și serviciile IMM-urilor și se intră într-un cerc vicios atât pentru salariați, cât și pentru firme. Majorarea salariului minim este necesară pentru creșterea salariilor în mediul privat, unde nivelul de salarizare a rămas cu mult în urma inflației. Dacă IMM-urile vând produse și servicii la prețuri mai mari, e corect să acorde și salarii mai mari angajaților. Creșterea salariului minim de la 1 ianuarie e necesară pentru menținerea în țară a forței de muncă necesare IMM-urilor în condițiile în care alte state UE cresc nivelul de salarizare pe fondul inflației (Germania a decis deja creșterea salariului minim!). Dacă se întârzie această măsură, IMM-urile își vor pierde forța de muncă. Mai mult, pentru a nu-și pierde angajații, chiar angajatorii au interesul de a mări salariile minime, iar statul vine și îi ajută prin acordarea acelei scutiri de contribuții și impozit pentru suma de 200 de lei. Guvernul oferă sprijin IMM-urilor pentru plata facturilor. Deci prețurile la energie nu justifică amânarea aplicării acestei măsuri”, explică Viorica Sandu.
 
Deputatul prezintă și care sunt sursele pentru creșterea pensiilor cu 10%:
 
1.Creșterea gradului de colectare a contribuțiilor sociale în urma incriminării patronilor evazioniști care rețineau aceste obligații din salariile angajaților, dar nu le mai virau la bugetul de stat.2
2.Creșterea veniturilor din contribuții la bugetul de pensii în urma măsurilor fiscale realizate de Guvern la 1 iulie.
3.Creșterea veniturilor din contribuții în urma măsurii de creștere a salariului minim și a celorlalte salarii care vor fi majorate ca efect al acestei măsuri.
4.Creșterea veniturilor din contribuții sociale ca urmare a creșterii numărului de locuri de muncă în urma măsurii ca IMM-urile să aibă cel puțin 1 angajat cu normă întreagă.
5.Creșterea veniturilor din contribuții ca urmare a înființării de noi locuri prin schemele de ajutor de stat pentru companii și prin investițiile publice.

Preşedintele Klaus Iohannis a făcut o declarație cu privire procentul de 11 la sută avansat de premierul Nicolae Ciucă pentru majorarea pensiilor. Șeful statului susține că o astfel de creştere trebuie să se încadreze în bugetul pentru pensii.

„Trebuie să vedem lucrurile aşa cum sunt în realitate. Atâta vreme cât pensiile de stat au un anumit buget, creşterea trebuie să se încadreze în acest buget, or datele acestea sunt la Ministerul Finanţelor şi la Guvern. Solicitarea mea către Guvern a fost să creştem pensiile şi salariile şi să nu lăsăm oamenii să poarte singuri povara inflaţiei, dar cu cât se realizează această creştere trebuie să se calculeze la Finanţe şi, la modul mai general, în Guvern”, a declarat președintele Iohannis.