Angajații Loteriei Române protestează în fața Ministerului Finanțelor. Ei acuză ministerul că nu și-a respectat promisiunile privind excluderea lor de la prevederile Legii 296/2023 prin care se diminueaza veniturile angajaților.

Sindicatul Național Loteria Română anunță că a reluat programul de proteste. Motivul acțiunii este lipsa de soluționare, conform promisiunilor, a solicitării de excludere a Loteriei Române de la prevederile Legii 296/2023 prin care se diminueaza veniturile angajaților:

Protestele se desfășoară de marți până vineri, între orele 10.00 și 12.00.

„Sindicatul Național „Loteria Română”, afiliat la Confederația Națională Sindicală „Cartel ALFA” și reprezentativ la nivelul Companiei Naționale „Loteria Română” (CNLR) cu aproape 80% dintre angajații companiei în rândurile sale, respinge reducerea prin lege a drepturilor angajaților companiei și va uza de toate pârghiile legale, inclusiv greva generală pentru a le apăra”, au anunțat sindicaliștii.

Sindicatul susține că a făcut o serie de demersuri, care au rămas fără rezultat.

„Concret, de la apariția legii 296/2023 și până în prezent au fost făcute nenumărate demersuri către conducerea unității, către Ministerul Economiei – for tutelar, Ministerul Finanțelor și chiar către d-nul Prim-Ministru, Marcel Ciolacu, fără a primi până în prezent niciun răspuns concret, decât asigurarea d-lui Ministru al Economiei Antreprenoriatului și Turismului, dl. Ștefan-Radu Oprea care, prin semnătură proprie, ne-a comunicat prin adresa 1798/16.02.2024 că, “prin reorganizarea companiei (hotărâtă să intre in vigoare la 01.04.2024) nu va fi diminuat niciun drept al salariaților cuprins în Contractul Colectiv de Muncă, în vigoare. Această situație este flagrant contrazisă de proiectul Bugetului de Venituri și Cheltuieli al CNLR-SA/2024. Din informațiile obținute neoficial, deși, conform legii, Sindicatul reprezentativ avea tot dreptul să le obțină în mod oficial, compania având obligația consultării și informării, bugetul cuprinde o diminuare de 50% a valorii tichetelor de masă și a valorii voucherelor de vacanță”, a transmis Sindicatul Național Loteria Română.

Sindicaliștii mai spun că vor apela la toate formele de protest legale, mergând până la greva generală.

Consiliul Județean Galați găzduiește zilele acestea ședința Comitetului de Monitorizare a Programului Operațional Regional Sud-Est 2021-2027.

Evenimentul reunește peste 40 de reprezentanți ai Comisiei Europene, ai Autorității de Management a acestui program, ai ministerelor implicate în procesul de programare și implementare, precum și consilii județene, primăriile municipiilor reședință de județ din Regiunea de Sud-Est, pentru a discuta metodologia de verificare a proiectelor etapizate și încheierea contractelor de finanţare necesare pentru continuarea finanţării acestora în cadrul PR SE 2021-2027.

De asemenea, în cadrul sesiunilor de dezbateri, se vor prezenta aspecte esențiale referitoare la implementarea Programului Regional Sud-Est 2021-2027.

„Sunt convins că aceste discuții vor fi productive și că vom obține informații valoroase despre atragerea și absorbția fondurilor europene, aspecte cruciale pentru dezvoltarea județului Galați. Fondurile europene au un rol esențial în modernizarea infrastructurii, susținerea mediului de afaceri, îmbunătățirea serviciilor publice în județul nostru, aducând beneficii semnificative atât comunității locale, cât și regiunii în ansamblu”, a transmis Costel Fotea, președintele CJ Galați.

Alianța PSD-PNL ar putea propune un medic cunoscut pentru cursa electorală pentru Primăria Capitalei

Managerul Spitalului Universitar ar putea fi candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei. Medicul Cătălin Cîrstoiu este principala variantă și ar putea fi anunțat în mod oficial drept candidat luni sau marți.

Informația circulă pe surse, dar candidatura medicului Cătălin Cîrstoiu ar putea fi oficializată după ședința liderilor PSD și PNL. Ei se vor întâlni luni după amiaza. Tot atunci se va discuta despre candidații de la cele șase sectoare. Până în prezent, s-a stabilit că alianța îi va susține pe Robert Negoiță la Sectorul 3, pe Daniel Băluță la Sectorul 4 și pe Ciprian Ciucu la Sectorul 6.

Ramona Chiriac confirmă că va candida la alegerile europarlamentare. Ea a solicitat suspendarea din activitate de la Comisia Europeană pentru a candida la europarlamentare din partea PSD-PNL

„Ca orice cetățean european, funcționarii și agenții temporari ai Comisiei Europene au dreptul de a candida în alegeri. Doamna Ramona Chiriac, șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România, a comunicat deja decizia de a candida la alegerile pentru Parlamentul European către forurile ierarhice superioare și serviciile relevante ale Comisiei Europene”, a anunța CE printr-un comunicat de presă.

Ramona Chiriac a solicitat suspendarea din activitate.

„În același timp, ținând cont de prevederile Regulamentului de stabilire a Statutului funcționarilor și a Regimului aplicabil celorlalți agenți ai Comunității Economice Europene și ai Comunității Europene a Energiei Atomice, dar și de procedurile interne ale Comisiei Europene, doamna Chiriac a solicitat suspendarea din activitate prin aprobarea de concediu fără plată din motive personale cu caracter imperios conform prevederilor articolului 17 ale sus numitului regulament”, a mai transmis CE.

Mara Roman, șefa adjunctă a Reprezentanței Comisiei Europene în România, va asigura continuitatea activității, au precizat reprezentanții instituției.
Liderii coaliției PSD-PNL au decis ca șefa reprezentanței României la Comisia Europeană, Ramona Chiriac, să deschidă lista comună a alianței pentru alegerile europarlamentare de la 9 iunie. Chiriac este diplomat de carieră.

Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, susține că anul 2023 a fost unul bun. Am încheiat un an 2023 cu foarte multe provocări, dar bilanțul e bun, a spus Gorghiu.

În plus, Alina Gorghiu se declară convinsă de faptul că anul 2024 va aduce o justiție mai eficientă, mai echitabilă, mai dreaptă.

„Eu sunt convinsă că anul 2024 va aduce o justiție mai eficientă, mai echitabilă, mai dreaptă. Am încheiat un an 2023 cu foarte multe provocări, un an intens, însă am constatat cu mulțumire că am fost cu toții echipați să facem față cu succes provocărilor. Am beneficiat, ca ministru al justiției, de un partaneriat real, onest, un factor sănătos pentru statul român. Bilanțul anului 2023 a fost unul bun, de la ridicarea oficială a MCV la finalul anului, cred că cel mai important proiect de țară pe care sistemul a reușit să îl bifeze în ultimii ani de zile, pași pentru a deveni membri ai OCDE, modificări la legile justiției privind pensiile de serviciu ale magistraților, adoptate după mari zbateri într-o formă, sper eu, apropiată doleanțelor și nevoilor sistemului judiciar”, a declarat ministrul Justiției.

Alina Gorghiu i-a cerut progurorului general să prezinte propunerea care vizează eficientizarea activității Ministerului Public.

„Precizarea făcută de procurorul general, că 22 de parchete și-au desfășurat activitatea cu un singuri procuror numit indică probleme structurale de funcționare și afectează operativitatea actului de urmărire penală. Există premisele rezolvării sau ameliorării de fapt a acestei probleme de personal, cel puțin la nivelul parchetelor de pe lângă judecătorii, odată cu finalizarea concursurilor în magistratură. La nivelul Ministerului Public există o preocupare reală pentru folosirea eficientă a resursei umane și pentru identificarea de soluții. Ca atare, vă provoc, domnule procuror general, să veniți cu propunerea care vizează eficientizarea activității Ministerului Public, vă asigur de suport în crearea acelui cadru de analiză și dezbatere a propunerii, așa cum doriți. Mă refer la propunerea privind reorganizarea parchetelor de pe lângă judecătorii”, a precizat Alina Gorghiu.

Conducerea Camerei Deputaților a aprobat o solicitare privind alocarea unui spațiu pentru înființarea unei capele ortodoxe. Solicitarea a venit din partea președintelui interimar al instituției, Alfred Simonis.
Documentul a fost aprobat de Biroul Permanent, potrivit procedurii.

„În anul 2025 Biserica Ortodoxă Română va aniversa împlinirea a 140 de ani de la recunoașterea autocefaliei sale și 100 de ani de la ridicarea sa la rangul de Patriarhie. Totodată, pe 20 februarie a.c., a fost adoptat de către Camera Deputaților, în calitate de cameră decizională, proiectul de lege privind declararea anului 2025 drept Anul Centenar al Patriarhiei Române. Având în vedere buna colaborare dintre Camera Deputaților și Biserica Ortodoxă Română, ținând cont de faptul că lăcașurile de cult sunt simboluri importante ale expresiei spirituale și ale implicării comunității, cu un rol primordial, vă propun să fiți de acord cu alocarea unui spațiu în cadrul Camerei Deputaților care să servească drept capelă ortodoxă și care să se constituie ca un loc de întâlnire și de celebrare a evenimentelor religioase pentru parlamentari, angajați și invitați”, scrie în solicitarea lui Alfred Simonis.

Secretariatul general va identifica un spațiu astfel încât pe 25 martie să fie sfințită Capela Camera Deputaților „care să se identifice ca un spațiu sacru și o legătură mai apropiată a parlamentarilor de ortodoxie română”.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, anunță că un spital pentru pacienții cu arsuri grave va fi construit la Târgu Mureș. Valoarea investiției este de 322 de milioane de lei, printr-un program comun cu Banca Mondială, susține Rafila.

Spitalul va avea 7 etaje, 25 de săli de operație, 57 de paturi ATI, 5paturi pentru pacienți critici și 10 paturi pentru terapie intermediară și pentru microchirurgie.
„Ridicăm un spital nou, dedicat pacienților cu arsuri grave, la Târgu Mureș. Valoarea investiției, 322 de milioane de lei, printr-un program la care lucrăm împreună cu Banca Mondială”, a anunțat, pe Facebook, Alexandru Rafila.
Tot la Târgu Mureș se construiește prin PNRR Centrul Chirurgical Cardiovascular de la Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant. Valoarea investiției este de peste 500 de milioane de lei.

Guvernul a aprobat hotărârea privind calendarul alegerilor pentru alegerile europarlamentare și locale din 9 iunie. Conform documentului, campania electorală începe pe 10 mai și se va încheia pe 8 iunie 2024.

„Guvernul a aprobat astăzi (luni, 11 martie n.r.) calendarul acțiunilor din perioada electorală pentru alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European și pentru alegerile pentru autoritățile administrației publice locale, din anul 2024. Conform calendarului aprobat, pe 12 martie începe perioada electorală, iar în termen de 5 zile, cel mai târziu la data de 16 martie 2024, vor fi desemnați judecătorii din Biroul Electoral Central și se va stabili modelul listei electorale permanente, modelul listei electorale speciale, al copiei de pe lista electorală specială, al listei electorale suplimentare, al extrasului de pe lista electorală suplimentară, a modelului listei susținătorilor, a modelului buletinului de vot la alegerea membrilor României în Parlamentul European din data de 9 iunie 2024”, anunță Guvernul.

Pe 19 martie începe perioada de depunere la biroul electoral central a protocoalelor de constituire a alianțelor electorale la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European. Ulterior, în termen de 10 zile de la începerea perioadei electorale, dar nu mai târziu de 21 martie 2024, vor fi stabilite modelele ștampilelor electorale și modelul timbrului autocolant.
În termen de 10 zile de la data constituirii Biroului Electoral Central, dar cel mai târziu în data de 27 martie 2024, se va încheia perioada de depunere la biroul electoral central a protocoalelor de constituire a alianțelor electorale la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024.
Cu cel puţin 24 de ore înaintea tragerii la sorți a celor 3 judecători în biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate, cel mai târziu la data de 9 aprilie, se va aduce la cunoștință publică data la care va avea loc această tragere la sorți.

Cel mai târziu până la data de 10 aprilie 2024, se vor depune cererile de înscriere în listele electorale speciale pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European din anul 2024. Este vorba despre cetățenii cu drept de vot ai statelor membre ale Uniunii Europene, altele decât România, care au domiciliul sau reședința în România.
Tot cel mai târziu până pe data de 10 aprilie 2024, ora 24, se vor depune și înregistra candidaturile la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024, iar în termen de 24 de ore de la înregistrarea candidaturii se vor înainta, către Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, declarațiile pe propria răspundere ale candidaților referitoare la faptul că au avut sau nu calitatea de lucrători ai Securității sau de colaboratori ai acesteia.

În data de 11 aprilie 2024 se va aduce la cunoștință publică a listelor de candidați și a candidaturilor independente la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European.
Pe 29 aprilie 2024 rămân definitive candidaturile la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European, iar pe 30 aprilie 2024 se va stabili numărul de ordine de pe buletinele de vot a partidelor politice, organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțelor politice și alianțelor electorale care au depus liste de candidați, precum și a candidaților independenți.
Până la data de 1 mai 2024 vor fi aduse la cunoștință publică declarațiile de avere și de interese ale candidaților la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024.
De la data de 16 aprilie 2024 începe perioada de înregistrare a alianțelor electorale la alegerile pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2024 și de depunere a candidaturilor pentru aceste alegeri.

Cel mai târziu până la data de 15 aprilie 2024, se vor desemna preşedinţii birourilor electorale de circumscripţie şi locţiitorii acestora. În maximum 10 zile de la data înființării birourilor electorale de

circumscripție, cel mai târziu la data de 25 aprilie 2024, se va încheia perioada de înregistrare a alianțelor electorale la alegerile pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2024.
Cetăţenii cu drept de vot care şi-au stabilit reşedinţa de mai mult de 6 luni înaintea datei scrutinului în circumscripţia electorală în care au loc alegeri vor depune la primar, până cel mai târziu cu 45 de zile înaintea datei scrutinului, adică până pe 25 aprilie 2024, solicitările de înscriere în Registrul electoral cu adresa de reședință.
Tot în data de 15 aprilie se încheie perioada de înregistrare a alianțelor electorale la alegerile pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2024.
Cel mai târziu cu 40 de zile înaintea datei alegerilor, adică 30 aprilie 2024, se va solicita acordarea timpilor de antenă, către conducerile posturilor de radiodifuziune şi televiziune, publice şi private sau, după caz, ale studiourilor teritoriale ale acestora, la alegerile pentru autoritățile administrației publice locale.
Data de 30 aprilie este și data limită de depunere a candidaturilor la alegerile locale. La data de 8 mai 2024 rămân definitive candidaturile la alegerile pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2024.
Pentru ambele scrutinuri, până la data de 10 mai 2024 se va aduce la cunoştinţă publică delimitarea şi numerotarea fiecărei secţii de votare din ţară, precum şi a sediilor acestora, precum și aducerea la cunoştinţă publică a delimitării şi numerotării fiecărei secţii de votare din ţară, precum şi a sediilor acestora.
De asemenea, în data de 10 mai 2024, va începe campania electorală, care se va încheia pe 8 iunie 2024, la ora 7.00. Pe 9 iunie 2024, la ora 7.00, va începe procesul de votare, pentru ambele scrutinuri, și se va încheia în aceeași zi, la ora 22.00. Alegătorii care la ora 22:00 se află la sediul secției de votare, precum și cei care se află la rând în afara sediului secției de votare pentru a intra în localul de vot pot vota până cel mult la ora 23.59.
După numărarea voturilor și soluţionarea eventualelor sesizări sau contestații, rezultatele alegerilor alegerile pentru autoritățile administrației publice locale și pentru membrii din România în Parlamentul European, din anul 2024, vor fi validate și publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Premierul Marcel Ciolacu va găzdui mâine, 12 martie 2024, la Palatul Victoria, evenimentul de lansare a Studiului Economic 2024 pentru România, elaborat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), în prezența Secretarului General al OCDE, Mathias Cormann.

”Obținerea statutului de membru al OCDE rămâne cel mai important obiectiv strategic al României, după aderarea la NATO şi la Uniunea Europeană, asumat de întreaga clasă politică. Guvernul României este deplin angajat să facă progrese atât în ceea ce privește dimensiunea ce implică reforme, modernizare, dezvoltare, cât și printr-un dialog susținut cu Organizația și cu statele membre”, a afirmat premierul Marcel Ciolacu.

La eveniment vor fi prezenți oficiali români, membri ai Comitetului Național pentru Aderarea României la OCDE, reprezentanți ai instituțiilor publice implicate în realizarea Studiului, precum și reprezentanți ai mediului de afaceri și ai sindicatelor.

Studiul Economic pentru România 2024 include o analiză macroeconomică a politicilor structurale, precum și un capitol special dedicat unei tematici orizontale relevante. În cadrul ediției curente, capitolul special se axează pe decarbonizarea economiei.

Studiile economice ale OCDE sunt analize periodice, elaborate o dată la doi ani, ale economiilor statelor membre OCDE, statelor partenere și candidate. De asemenea, Studiul urmărește să promoveze o mai bună înțelegere a situației economice și a provocărilor-cheie, indicând modalitățile de îmbunătățire a performanței economice generale, prin adresarea de recomandări specifice astfel încât să sprijine procesul de alinierea a României la standardele Organizației.

Pentru România, aderarea României la OCDE reprezintă un obiectiv major, de importanță strategică. În calitate de stat candidat la OCDE, Studiul Economic 2024 reprezintă un instrument esențial pentru evaluarea performanței economice și orientarea politicilor în domenii de o importanță deosebită pentru România.

În prezent, România se află în plin proces de aderare la OCDE, fiind evaluată în cadrul a 26 de comitete sectoriale ale organizației conform Foii de Parcurs, document ce stabilește termenii și condițiile pe care România trebuie să le îndeplinească pentru aderare.

După depunerea Memorandumului Inițial la Paris în luna decembrie 2022, care cuprindea o autoevaluare a legislației, politicilor și practicilor interne, raportat la instrumentele juridice ale OCDE, România a intrat în cea de-a doua etapă a procesului de aderare. Autoritățile naționale au răspuns la peste 50 de chestionare și peste 30 de misiuni ale experților OCDE au vizitat deja țara noastră. De asemenea, România participă cu regularitate la dialogul pentru aderare în cadrul comitetelor și al structurilor de lucru ale OCDE.

În acest context, România a primit recent primul „aviz formal”, din cele 26 pe care trebuie să le obțină de la comitetele implicate în procesul de aderare, ca urmare a evaluării în cadrul Comitetului Înalților Funcționari pentru Buget.

Totodată, un succes major de etapă a fost reprezentat de ratificarea de către România a Convenției privind combaterea coruperii funcționarilor publici în tranzacțiile economice internaționale/Convenția anti-mită (din septembrie 2023), unul dintre cele mai importante instrumente multilaterale anti-corupție.

Bugetul pe anul 2024 nu a reușit să treacă după ce au fost 17 voturi „pentru”, 23 de abțineri și un vot „împotrivă”. Primarul Nicușor Dan a încercat să-i convingă pe consilieri să-i voteze propunerea.

„M-am întâlnit cu instituțiile cu bugete mai mari, cum sunt Administrația Străzilor, Spitalelor, ALPAB, consolidarea clădirilor cu risc seismic, care mi-au spus că o diminuare a bugetului lor le-ar perturba activitatea”, a declarat Nicușor Dan.

Liberalii au susținut că este vina primarului general care nu a fost transparent în ceea ce privește proiectul bugetului.
„Suntem în situația în care se mută problema, așteptam să veniți cu un răspuns, a venit o convocare seacă, la ora 10.00 pentru ora 14.00 pentru un proiect de buget pe care nu l-am știut, conținutul ni s-a comunicat la ora unu. Nu reușiți să conturați o majoritate”, a spus consilierul Andrei Badiu.

O poziție asemănătoare au avut consilierii din grupul PSD.
„Ceea ce faceți dvs., domnule Nicușor Dan, este să transferați responsabilitatea către Consiliul General. Subscriu la părerea colegului de la PNL. De altfel, nu e prima tentativă a dvs de a transfera în mod abuziv responsabilitatea către Consiliul General”, a explicat consilierul Valeriu Șuhan.
Proiectul de buget pe anul 2024 al Primăriei Capitalei ar putea fi supus aprobării din nou în această săptămână.