Premierul Marcel Ciolacu anunță un nou ajutor financiar pentru fermierii români. Este vorba despre un sprijin în valoare de aproape 600 de milioane de lei.

Măsura a fost anunțată în cadrul ședinței de Guvern.

„Noi măsuri pentru sprijinirea fermierilor români. În total, am alocat aproape 600 de milioane de lei pentru cultivatorii de tomate, cartofi și usturoi românesc, dar și pentru crescătorii de animale”, a explicat Marcel Ciolacu.

Trebuie să creștem producția românească pentru ca românii să aibă acces la hrană românească de calitate, a fost concluzia premierului.

Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Bogdan Ivan anunță că împreună cu secretarul de stat din MAI, Raed Arafat și cu directorii institutelor naționale de cercetare din coordonarea MCID, au fost puse

bazele unei cooperări extinse pentru prevenirea dezastrelor și optimizarea intervenției în situații de urgență.
Tehnologiile emergente salvează vieți, a fost mesajul ministrului Bogdan Ivan.

„Noul parteneriat MCID-DSU va permite folosirea tehnologiilor inovative pentru interpretarea seturilor mari de date în contexte de risc și prelucrarea inteligentă a datelor în timp real, elemente esențiale pentru pregătirea intervențiilor în situații-limită. Institutele coordonate de MCID au activități de înaltă specializare. Multe dintre rezultatele cercetării oamenilor extraordinari din INCD-uri sunt deja folosite de pompieri, de polițiști sau de paramedici: de la substanțe speciale pentru stingerea incendiilor și materiale rezistente la foc până la simulatoare de derapaje și de conducere defensivă folosite la școlile de ofițeri”, a precizat ministrul Cercetării.

Parteneriatul a fost semnat luni, 19 februarie.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, anunță că România va propune modificarea regulilor UE privitoare la rotația culturilor și la terenul lăsat pârloagă. Soluțiile românilor vor fi prezentate în cadrul Consiliului AGRIFISH.

Ședința va avea loc la începutul săptămânii următoare.
„Am luat această decizie după ce m-am consultat cu asociațiile de fermieri și cu mai mulți miniștri ai Agriculturii din Uniunea Europeană. Este evident că prevederile acestui Regulament nu îi ajută pe fermierii din majoritatea statelor membre. Rolul nostru este să găsim soluții care să îi sprijine pe fermieri, nu să le pună piedici”, a explicat ministrul român.

Florin Barbu a detaliat propunerile părții române.
„Voi propune ca de la rotația culturilor (GAEC7) să fie exceptate exploatațiile care înființează culturi pentru care nu este necesară aplicarea unei rotații anuale din perspectivă agrotehnică, astfel încât statele membre să poată decide lista acestor culturi. Un exemplu ar putea fi loturile semincere sau culturile pentru care înființarea pe aceeași suprafață nu prezintă riscuri fitosanitare sau de natură agro-chimică.

Pentru GAEC 8 voi propune introducerea unei prevederi suplimentare care va da posibilitatea statelor membre ce dețin suprafețele de minimum 4% cu elemente neproductive sau terenuri pârloaga la nivel național, să fie exceptate de la aplicarea GAEC 8 la nivel de fermă.
Consider că aceasta este soluția corectă atât pentru fermieri, cât și pentru atingerea obiectivului propus la nivel european prin acest standard GAEC de menținere a elementelor și zonelor neproductive în scopul îmbunătățirii biodiversității agricole, a precizat Florin Barbu.

Ministerul Muncii a anunţat joi că a finalizat listele cu peste 2,5 milioane de beneficiari ai cardurilor pentru alimente.

Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială și Casa Națională de Pensii Publice, instituții subordonate și respectiv sub autoritatea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, au transmis către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene situația centralizată cu beneficiarii de carduri sociale pentru alimente:

- 614.358 persoane, adulți și copii, încadrate în grad de handicap grav, accentuat și mediu;
- 13.098 familii cu cel puțin 2 copii în întreținere;
- 3.130 familii monoparentale;
- 192.398 familii beneficiare de ajutor de incluziune;
- 1.714.246 de pensionari;
- 528 de persoane fără adăpost.

„Din acest an, Guvernul României a decis majorarea la 2.000 de lei a nivelului maxim al veniturilor pentru care sunt acordate tichetele sociale. În următoarea perioadă, cele 2.537.758 de carduri active vor fi alimentate cu câte 250 de lei. Cardurile pot fi utilizate pentru alimente sau pentru mese calde. În anul 2024, aceste carduri vor fi alimentate de șase ori: în februarie, aprilie, iunie, august, octombrie și decembrie”, a declarat Simona Bucura-Oprescu, ministrul Muncii și Solidarității Sociale.

Beneficiarii acestui sprijin acordat de Guvernul României sunt:
- persoanele – copii şi adulți – încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, ale căror venituri lunare proprii realizate sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei;
- familiile cu cel puțin 2 copii în întreținere ale căror venituri lunare realizate pe membru de familie sunt mai mici sau egale 675 lei;
- familiile monoparentale ale căror venituri lunare realizate pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 675 lei;
- familiile şi persoanele singure care au stabilit dreptul la ajutorul de incluziune, în condițiile Legii nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune, cu modificările şi completările ulterioare;
- pensionarii sistemului public de pensii, pensionarii aflați în evidența caselor de pensii sectoriale şi beneficiarii de drepturi acordate în baza legilor cu caracter special, plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale, ale căror venituri lunare realizate sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei;
- persoanele fără adăpost, astfel cum acestea sunt reglementate potrivit prevederilor legale în vigoare.

Europarlamentarul Dan Nica susține că până la sfârșitul acestui an intrarea României va fi completă în spațiul Schengen.

Europarlamentarul PSD spune că intrarea în Schengen aerian, „înseamnă o dreptate parțială” și are convingerea că până la sfârșitul acestui an, „intrarea României va fi completă, în spațiul Schengen”.

„Îi mulțumesc primului-ministru Marcel Ciolacu, pentru tratativele purtate cu liderii europeni pentru ca România să facă primul pas în spațiul Schengen. De asemenea, îi mulțumesc liderului S&D, Iratxe García Pérez, pentru că a menționat în agendele ședințelor din Parlamentul European, tratamentul discriminatoriu la adresa românilor. Eu mi-am propus, cu fiecare luare de cuvânt, în plenul Parlamentului European, să amintesc umilințele și nedreptățile prin care trec românii, fiind într-un stat membru al UE”, a transmis europarlamentarul gălățean Dan Nica.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Regionale (MADR) anunță că a început procesul de autorizare la plată a Ajutoarelor Naționale Tranzitorii (ANT) aferente sectorului vegetal, pentru anul de cerere 2023.

Procedura a început joi după ce APIA a stabilit cuantumurile aferente acestor forme de sprijin.

„Am reușit deblocarea plăților aferente ANT-urilor din sectorul vegetal, iar în perioada imediat următoare vor intra la plată și cele pentru sectorul zootehnic, până în prezent fiind luate în calcul 180.000 de dosare. De asemenea, de mâine va începe autorizarea la plată a dosarelor eligibile pentru ecoschema de înverzire PD – 04. Astfel, până în acest moment au fost autorizați la plată 164.885 fermieri cu suma totală de 30.969.641,87 lei”, a declarat ministrul agriculturii, Florin Barbu.

În conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 125/16.02.2024 pentru aprobarea plafoanelor alocate ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectorul vegetal, pentru anul de cerere 2023, publicată în Monitorul Oficial nr. 140/19.02.2024, valoarea plafonului este de 88.126,943 mii euro și se asigură de la bugetul de stat, prin MADR.

Plățile se fac în lei, la cursul valutar de 4,9735 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 29 septembrie 2023 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 3 din 2 octombrie 2023.

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, a anunțat că alegerile prezidențiale vor fi în septembrie, iar cele generale, în decembrie. De asemenea, alegerile locale vor fi comasate cu cele europarlamentare și vor fi organizate în 9 iunie.

Deciziile au fost luate în cadrul alianței PSD-PNL. Premierul Marcel Ciolacu va emite deciziile guvernamentale după alte discuții cu reprezentanții PNL.

”Am hotărât ca în cursul lunii septembrie să avem alegerile prezidențiale, primele date sunt, nu este foarte greu, 1-15, 8-22 sau sfârșitul lunii septembrie. Una dintre aceste trei variante va fi aleasă. Consider că cea de mijloc, pentru că pe 15 septembrie încep școlile și să nu încurcăm desfășurarea activității copiilor, 8-22 ar fi cea mai potrivită și data de 8 decembrie pentru alegerile generale”, a explicat Marcel Ciolacu.

În cazul alegerilor europarlamentare cele două partide vor merge pe listă comună. Lista ar putea fi deschisă de un candidat independent, probabil femeie. La alegerile locale decizia privind candidaturile comune sau separate va fi luată de organizațiile județene ale PNL și PSD.

Europarlamentarul Dan Nica susține că lucrătorii sezonieri și salariul minim european au fost prioritățile mandatului său. Am promovat legislația de protecție a lucrătorilor sezonieri și pentru ca salariul minim european să fie peste 500 de euro, a explicat eurodeputatul PSD.

„Cu sprijinul grupului Social Democrat, lucrătorii sezonieri și salariul minim european au fost prioritățile mele”, a transmis europarlamentarul român Dan Nica, pe pagina sa de Facebook.

Salariul minim european a fost impus datorită grupului social democrat din Parlamentul European, a mai spus Nica.

„Am promovat legislația de protecție a lucrătorilor sezonieri și pentru ca salariul minim european să fie peste 500 de euro. Suntem singurii care ne-am luptat pentru români și pentru România. Salariul minim european este acum obligatoriu datorită eforturilor grupului S&D din Parlamentul European”, a precizat Dan Nica.

Ministerul Finanţelor a împrumutat 443,2 mil. lei de la bănci, prin titluri de stat de tipul obligaţiuni de stat benchmark. Împrumutul a fost luat luni. Titlurile au o valoare programată de 500 mil. lei și sunt scadente în mai 2027, cu o dobândă de 6,22% pe an.

La licitaţie au participat opt entități. Valoarea totală a cererii a fost de 528,2 mil. lei, din care băncile au licitat în nume şi cont propriu 475 mil. lei, în timp ce ofertele necompetitive au fost de 53,2 mil. lei.

Din suma totală adjudecată, de 443,2 mil. lei, băncile au oferit în nume şi cont propriu 390 mil. lei, în timp ce ofertele necompetitive s-au ridicat la 53,2 mil. lei.

Modelul de dezvoltare al României s-a schimbat și se bazează preponderent pe investiții atât din fonduri naționale cât și din fonduri europene, devenind astfel un model sustenabil de dezvoltare cu efect de multiplicare în economie, a declarat ministrul Investițiilor Europene, Adrian Câciu.

„În anul 2023, valoarea investițiilor publice realizate a fost de peste 20 miliarde euro (20,3 mld euro) aducând un aport concret la creșterea economică înregistrată de România. Este o performanță remarcabilă, cu atât mai mult cu cât a fost realizată în condiții extrem de dificile – război la granițe, crize multiple, succesive și suprapuse, tensiune și revendicări sociale”, a explica ministrul Investițiilor.

Câciu a vorbit și despre deficitul bugetar în raport cu investițiile realizate.
„Un aspect foarte important este că valoarea totală a investițiilor publice de anul trecut a fost cu 11 miliarde de lei (2,2 mld euro) mai mare decât deficitul bugetar. Cu alte cuvinte, datoria nou creată prin deficit este reflectată în totalitatea sa în investitii cu efect de multiplicare care, la rândul lor, vor produce valoarea adăugată necesara pentru plata, în timp, a acestei datorii. Si acesta este un nou model de sustenabilitate a datoriei publice, fiind pentru prima dată când România se împrumută pentru investiții și nu pentru consum”, a adăugat Câciu.

Ponderea investițiilor publice în totalul investițiilor este de peste 60%.

„Un alt aspect de notat este ponderea fondurilor europene în total cheltuieli cu investițiile publice, această pondere ajungând la 62% din total investiții. Recuperarea puternică din a doua parte a anului pe partea de absorbtie a fondurilor europene din exercițiul financiar 2014-2020(20 de puncte procentuale, de la 76% la 96% în prezent) a avut un rol determinant în acest rezultat. Banii europeni au finanțat și vor continua să finanțeze puternic investițiile publice. De exemplu, la ministerul Transporturilor toate tronsoanele de autostradă ori drum de mare viteză, finanțate din PNRR, au contracte semnate, iar la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene sunt proiecte depuse de peste 10 miliarde euro aferente exercițiului financiar 2021-2027”, a precizat Adrian Câciu.
Pentru anul în curs investițiilor publice prognozate vor fi mai mari cu 20% decât anul trecut, a adăugat Câciu spunând că „sunt prevăzute peste 120 de miliarde de lei de la bugetul național și din fonduri europene, ceea ce reprezintă echivalentul a 7,2% din PIB”.