Au fost semnate contractele de construire a spitalelor regionale de urgență Iași și Cluj. Prin semnarea actelor îndeplinim o promisiune făcută de mai bine de 15 ani, a spus premierul Marcel Ciolacu.

Contractele de execuție pentru construcția spitalelor regionale de urgență din Iași și Cluj au fost semnate miercuri la Palatul Victoria.
„Investițiile pentru construirea celor două spitale regionale sunt de aproximativ 7 miliarde de lei, iar termenul de implementare este până în 2026. Prin finalizarea procedurilor de execuție a celor două spitale regionale, îndeplinim o promisiune făcută românilor de clasa politică de mai bine de 15 ani. Este un moment de mândrie și îl felicit pe domnul ministru al Sănătății, Alexandru Rafila pentru ceea ce a făcut să aducă aceste proiecte cât mai aproape de realizare” a declarat premierul Marcel Ciolacu, în cadrul ceremoniei.

Realizarea acestor proiecte reprezintă angajamentul Guvernului României pentru îmbunătățirea accesului la servicii medicale de înaltă calitate și pentru modernizarea infrastructurii medicale din țară.
„România construiește spitale, fie că sunt spitale regionale sau finanțate din Planul Național de Redresare și Reziliență. În 2021 toate cele trei proiecte – Iași, Cluj și Craiova - aveau doar studii de fezabilitate. Acum suntem în punctul în care facem ireversibilă construcția acestora. Mulțumesc pentru sprijin domnului prim-ministru, Guvernului și echipei de la Ministerul Sănătății pentru că am reușit ca astăzi să semnăm contractele de execuție pentru două dintre aceste investiții, iar săptămâna viitoare vom încheia procedurile și pentru cel de-al treilea spital regional de urgență, respectiv cel de la Craiova”, a afirmat ministrul Sănătății, Alexandru Rafila.

Spitalul Regional de Urgență din Iași va reprezenta un punct de referință în domeniul medical, urmând să aibă o capacitate de 850 de paturi și 20 de săli de operație. Acesta va deveni principalul furnizor de servicii medicale de nivel terțiar în regiunea de Nord - Est a țării, concentrându-se pe îngrijirea pacienților critici și pe cazurile care necesită tehnologie și expertiză la nivel înalt.
Conceptul organizatoric al acestui spital se va baza pe gruparea pe specialități medicale strâns legate, formând „Centre" multidisciplinare structurate, cum ar fi: Centrul Multidisciplinar pentru Cap și Gât, Centrul Multidisciplinar Toracic, Centrul Multidisciplinar Abdominal, Centrul Multidisciplinar pentru Articulații, Coloană Vertebrală și Traumă, Centrul Multidisciplinar de Medicină Internă și Centrul Multidisciplinar Mama și Copilul.

Valoarea totală estimată a acestui proiect este de 3,3 miliarde de lei, finanțarea fiind asigurată, în principal, de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, cu 2 miliarde de lei (din care 1,64 miliarde lei contribuție națională și 360 de milioane lei fonduri europene), precum și printr-un credit de 1,25 miliarde de lei de la Banca Europeană de Investiții (BEI), echivalentul a 250 de milioane de euro.
Spitalul Regional de Urgență din Cluj, la rândul său, va fi o instituție medicală de importanță majoră, urmând să aibă o capacitate de 849 de paturi și o gamă variată de facilități și servicii. Acesta va fi centrul principal pentru îngrijirea pacienților critici și a cazurilor complexe din regiunea de Nord - Vest a țării. Cu 336 de paturi pentru îngrijiri chirurgicale, 343 de paturi pentru îngrijiri medicale, 64 de paturi pentru pediatrie și obstetrică-ginecologie, 82 de paturi pentru terapie intensivă (din care 10 pentru terapie intensivă pediatrică), precum și facilități specializate pentru îngrijirea intensivă neonatală și pentru unitatea de arsuri, acest spital va oferi o gamă completă de servicii medicale.

De asemenea, va include un centru dedicat cardiologiei, un bloc operator integrat cu 22 de săli de intervenție chirurgicală și va furniza servicii de spitalizare de zi și chirurgie de zi.
Valoarea totală estimată a acestui proiect este de 3,35 miliarde de lei, finanțarea fiind asigurată, în principal, de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, cu 2 miliarde de lei (din care 1,64 miliarde lei contribuție națională și 350 de milioane lei fonduri europene), precum și printr-un credit de 1,525 miliarde de lei de la Banca Europeană de Investiții (BEI), echivalentul a 305 de milioane de euro. 

Președintele CJ Galați, Costel Fotea, anunță lucrări ample de modernizare pe DJ251A, între localitățile Corod și Matca, în cadrul unei investiții cu fonduri prin Programul Național “Anghel Saligny”.

 „Tot drumul dintre Corod și Matca va fi modernizat și refăcut complet. Mai mult, construim un pod nou și modernizăm alte două de pe traseul drumului.  

 Deja, în extravilanul celor două localități, după ce toată infrastructura drumului a fost amenajată de la zero, inclusiv lărgirea părții carosabile, a început turnarea primului strat de asfalt.

 La final, DJ251A, pe care nu s-a mai intervenit de foarte mult timp, va deveni un drum modern și sigur, conectând comunitățile din Corod și Matca într-un mod mai rapid și mai eficient!”, a transmis Costel Fotea.

Guvernul României caută surse de finanțare pentru renovarea Sălii Palatului. Ministrul Culturii, Raluca Turcan, a anunțat că în funcție de rezultatele demersului s-ar putea renunța la proiect pentru construirea unei săli noi.

Negocierile se poartă cu Banca de Dezvoltare

„Nu doar că se impune, dar și pregătim lucrul acesta. Pe acest cadru de împrumut cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, suntem în momentul de față în negociere pentru un nou împrumut, iar acest împrumut vizează refacerea totală a Operei Naționale Române, inclusiv refacerea Sălii Palatului, pentru a deveni o sală de spectacol, așa cum are nevoie Bucureștiul, pentru a găzdui evenimente culturale de anvergură sau construcția unei săli de spectacol în București, de la zero”, a declarat, la RFI, Raluca Turcan.

Sala Palatului din Capitală va fi renovată sau va fi construită o sală de spectacole de zero, a explicat ministrul Culturii.
„Este cu sau, nu ne permitem să facem și-și. În funcție de cum vor merge negocierile pe Sala Palatului, ne vom orienta. Până una, alta, pe noi ne interesează să obținem sursa de finanțare”, a precizat Turcan.

Fostul ministru al muncii Marius Budăi susține că anul 2023 s-a încheiat cu cifre record pentru piața muncii. Acestea au fost obținute cu un prim-ministru PSD la conducerea guvernului, a adăugat Budăi.

Statistica a fost prezentată pe rețelele sociale.

„Anul 2023, cu un prim-ministru PSD la conducerea guvernului, s-a încheiat cu cifre record pentru piața muncii: 5,7 milioane de angajați, 6,8 milioane de contracte de muncă. Numai pentru tineri au fost înființate 55.000 de noi job-uri, grație programelor de sprijin guvernamental. La nivelul întregii economii naționale crescut cu peste 63.000 numărul mediu de contracte de muncă active în 2023, față de 2022. Comparativ cu 2013, creșterea este uriașă, de peste 600.000 contracte de muncă”, a transmis Marius Budăi.

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale anunță că aproape 55.000 de tineri cu vârste sub 30 de ani angajați în 2023. Angajările au fost făcute ca urmare a măsurilor MMSS.

144.067 de tineri cu vârste sub 30 de ani au fost incluși pe parcursul anului 2023 în măsuri active de ocupare derulate de către Ministerul Muncii și Solidarității Sociale prin Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă. Dintre aceștia, 54.759 de tineri au fost încadrați în muncă, anunță ministerul.

„Câteva cifre elocvente: 49.010 tineri încadrați în locuri de muncă pe perioadă nedeterminată; 1.126 au beneficiat de prima de activare de 1.000 de lei pentru șomerii neindemnizați; 432 au beneficiat de primă de inserție; 542 au primit sprijin privind stimularea mobilității forței de muncă (prime de încadrare, primă de instalare sau primă de relocare, după caz, pentru cei care s-au angajat la distanțe de mai mult de 15 km de domiciliu, respectiv mai mult de 50 km de domiciliu)”, arată statisticile MMSS.

”Fiecare tânăr beneficiază de măsuri active personalizate, în funcție de aptitudini, capacități și nivel profesional. Ajutăm tinerii și să înceapă activități independente sau o afacere. Diversificarea și dezvoltarea serviciilor și politicilor publice în domeniul ocupării pentru a răspunde cât mai bine nevoilor pieței muncii reprezintă priorități ale mandatului meu”, a declarat ministrul Simona Bucura Oprescu.

Premierul Marcel Ciolacu susține că peste 1.100 de lei lunar ar fi plătit în plus milioane de familii dacă Guvernul nu ar fi plafonat prețurile la energie, gaze și alimentele de bază.

Măsurile au fost promovate de PSD, a explicat prim-ministrul.

„Peste 1.100 de lei în fiecare lună! Atât ar fi plătit în plus milioane de familii dacă nu am fi plafonat prețurile la energie, gaze și alimentele de bază! Aceste măsuri esențiale impuse de PSD la guvernare au reprezentat un sprijin vital pentru gospodăriile românilor în ultimii doi ani, aceasta este concluzia unui studiu realizat de fundația Friedrich-Ebert-Stiftung România”, a transmis Marcel Ciolacu.

Potrivit statisticii, costurile cu bunurile și serviciile necesare unui trai decent, pentru o familie cu doi copii au scăzut cu 11%.
„Datele arată că prin plafonarea prețurilor la energie, gaze și alimente, costurile cu bunurile și serviciile necesare unui trai decent, pentru o familie cu doi copii au scăzut cu 11%. Este încă o confirmare clară a faptului că am acționat corect și am apărat nivelul de trai al populației și în special al celor cu venituri reduse. Știu că marii apărători ai pieței libere vor vărsa din nou lacrimi amare, dar cred cu tărie în continuare că, în perioadele de criză, rolul statului este să intervină în apărarea celor mulți”, a precizat Marcel Ciolacu.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, anunță că în cadrul Consiliului AGRIFISH a fost aprobată modificarea regulilor UE privitoare la rotația culturilor și la terenul lăsat pârloagă.
Propunerea a aparținut părții române.

„Am făcut ce am promis. Modificările la rotația culturilor și terenul lăsat pârloag au fost acceptate de comisie. Așa cum am promis, am cerut în cadrul Consiliului AGRIFISH modificarea Regulamentului (UE) 2021/2115 privitor la rotația culturilor (GAEC 7) și 4% pârloagă (GAEC8), iar propunerea mea a fost aprobată de comisie! Rolul nostru este să găsim soluții care să îi sprijine pe fermieri, nu să le pună piedici și împreună, am reușit”, a anunțat Florin Barbu pe Facebook.

Florin Barbu a explicat săptămâna trecută propunerile părții române.

„Voi propune ca de la rotația culturilor (GAEC7) să fie exceptate exploatațiile care înființează culturi pentru care nu este necesară aplicarea unei rotații anuale din perspectivă agrotehnică, astfel încât statele membre să poată decide lista acestor culturi. Un exemplu ar putea fi loturile semincere sau culturile pentru care înființarea pe aceeași suprafață nu prezintă riscuri fitosanitare sau de natură agro-chimică. Pentru GAEC 8 voi propune introducerea unei prevederi suplimentare care va da posibilitatea statelor membre ce dețin suprafețele de minimum 4% cu elemente neproductive sau terenuri pârloaga la nivel național, să fie exceptate de la aplicarea GAEC 8 la nivel de fermă. Consider că aceasta este soluția corectă atât pentru fermieri, cât și pentru atingerea obiectivului propus la nivel european prin acest standard GAEC de menținere a elementelor și zonelor neproductive în scopul îmbunătățirii biodiversității agricole”, a explicat Florin Barbu.

USR și Forța Dreptei au depus moțiune simplă împotriva ministrului Finanțelor, Marcel Boloș. Acesta este acuzat că a minți pentru a acoperi furturile colegilor de guvernare.

Parlamentarii USR și Forța Dreptei au depus moțiune simplă împotriva lui Marcel Boloș, ministrul PNL care „prin minciună și pentru a acoperi găurile din buget generate de furtul PSD-PNL, ia de la românii suferinzi, de la părinții cu copii bolnavi și de la femeile care au sarcini cu probleme nu mai puțin de 500.000 de euro în fiecare zi lucrătoare”. USR susține a făcut o prioritate din eliminarea taxei pe boală „dar coaliția condusă de Ciolacu-Ciucă-Iohannis a refuzat sistematic desființarea acestei aberante zeciuieli, pentru ca PSD și PNL să aibă bani pentru pensii speciale și privilegii”.

„Ministrul PNL a inventat taxa pe boală pentru ca, anul acesta, să încaseze 500.000 de euro pe zi de la angajații bolnavi, părinții copiilor sub tratament și mame. Au mințit când spuneau că vin cu «zero taxe noi», apoi au mințit că nu afectează mamele care au născut , acum mint că au eliminat-o. De fapt, doar au votat la Senat amendamentele depuse de USR, s-au lăudat și, apoi, le-au blocat în Camera Deputaților. Domnul Boloș, inventatorul și păzitorul taxei pe boală trebuie sa plece acasă cu suprataxările inventate de dumnealui cu tot”, declară Oana Țoiu, deputata USR.

Moțiune este realizată împreună cu Forța Dreptei.

„Guvernarea PSD-PNL acționează cu ticăloșie împotriva oricărui român cinstit și împotriva tuturor promisiunilor făcute cetățenilor. Creșterea accelerată a fiscalității, operată chiar de către un reprezentant susținut de PNL în fruntea ministerului Finanțelor, arată adevărata față a PNL și magnitudinea trădării față de toți care au crezut că ar fi vorba de un partid de dreapta. Acest partid a încetat să mai fie liberal, iar toate măsurile adoptate în privința fiscalității demonstrează acest lucru. Forța Dreptei, alături de partenerii noștri, va susține anularea tuturor măsurilor adoptate de actualul Guvern, de la momentul promovării Ordonanței 16/2022, și revenirea nivelului taxelor și impozitelor la nivelul prevăzut anterior. România are nevoie de un sistem fiscal rațional, orientat către stimularea liberei inițiative și care să nu mai acționeze ca o ghilotină față de orice întreprinzător de bună-credință”, precizează Antonel Tănase, vicepreședinte Forța Dreptei.

Adoptarea moțiunii USR și Forța Dreptei reprezintă „un act de responsabilitate față de cetățeni și o măsură esențială pentru restaurarea treptată a încrederii în stat”, precizează inițiatorii.

Un număr de 22 roboți pentru dezinfecția saloanelor și sălilor de operație au ajuns la Spitalul Județean Galați, iar în curând vor ajunge și la alte unități medicale. De la trei ore la doar șapte minute. Atât durează, în prezent, igienizarea unei săli de operație cu ajutorul roboților.

Noii roboți fac parte din cele peste 300 de echipamente de dezinfecție, decontaminare și sterilizare cu care a fost dotat Spitalul Județean, a anunțat Costel Fotea, președintele CJ Galați.

„De la 3 ore la doar 7 minute. Atât durează de astăzi igienizarea unei săli de operație cu ajutorul unuia dintre cei mai performanți roboți de dezinfecție din lume. Adică mai repede și mai bine, sala de operație putând fi folosită în condiții de siguranță în doar câteva minute. Iar 22 de astfel de roboți au fost aduși astăzi la Spitalul Județean”, a transmis Costel Fotea.

Cu ajutorul ultravioletelor de tip UV-C, noul robot distruge în doar câteva minute bacteriile, virusurile și alte tipuri de microorganisme, inclusiv coronavirusul și bacteriile rezistente la antibiotice. Poate fi controlat de pe tabletă sau telefon și este dotat inclusiv cu senzori care detectează prezența persoanelor în raza de acțiune, pentru a evita orice expunere greșită.

Roboții cu ultraviolete vor fi folosiți pentru dezinfecția zonelor vitale ale spitalului - blocul operator și blocul de nașteri, precum și în secția de neurochirurgie, acolo unde un salon poate fi dezinfectat, în medie, cu noul robot în mai puțin de 10 minute, față de 4-5 ore cu vechile dispozitive.

„Noii roboți fac parte din cele peste 300 de echipamente de dezinfecție, decontaminare și sterilizare cu care am dotat Spitalul Județean. De altfel, toate spitalele din subordinea Consiliului Județean Galați (Spitalul Județean, Spitalul de Boli Infecțioase, Spitalul TBC, Spitalul Orășenesc Târgu Bujor și Spitalul Municipal Tecuci) vor avea astfel de echipamente, în cadrul unei investiții cu fonduri europene de peste 36 de milioane de lei”, a precizat președintele CJ Galați.

DN25, cel mai circulat și cel mai aglomerat drum din județul Galați, va fi extins la patru benzi și modernizat. Consiliul Județean Galați a lansat licitația pentru modernizarea și extinderea drumului, pe o distanță de aproximativ 40 de kilometri.

Durata de execuţie a contractului va fi de 36 luni din momentul emiterii ordinului de începere a lucrărilor, din care 150 zile sunt prevăzute pentru proiectare.

„Modernizarea tronsonului de pe DN 25 va însemna, în principal, conexiunea cu alte drumuri naționale și cu alte proiecte de infrastructură rutieră națională aflate în diferite stadii de implementare în zonă: Drum Expres Brăila-Galați, Drum de legătură între VO Galați și DX Brăila-Galați. VO Galați. DX Brăila-Focșani, Pod Suspendat Brăila, TransRegio Galați-Brăila-Slobozia-Drajna-Chiciu, Autostrada Moldovei(A7). Totodată, va duce de la conexiunea transfrontalieră mai facilă spre vămile aflate în vecinătate: Galați – Giurgiulești (Republica Moldova), Isaccea-Orlovca (Ucraina), Oancea-Cahul (Republica Moldova), potrivit caietului de sarcini.

„Este o investiție vitală pentru Galați, având în vedere ca DN25 este cel mai circulat și cel mai aglomerat drum din județul nostru, cu un trafic de aproximativ 6000 de mașini în 24 de ore pe anumite porțiuni, din care aproape 20% sunt camioane. De aceea, m-am implicat total și am realizat un parteneriat cu CNAIR pentru a extinde acest drum la patru benzi. Este un proiect uriaș, de peste 300 de milioane de euro, extrem de complex din punct de vedere tehnic, pentru că vom moderniza toate podurile și pasajele de cale ferată de pe traseu, inclusiv podul de la Piscu. Mai mult, vom construi poduri și pasaje de cale ferată noi, în imediata apropiere a celor existente, pentru a putea extinde și în aceste zone drumul la patru benzi. De asemenea, pentru a reduce numărul mare de accidente de pe acest drum, vom monta, pe toți cei aproximativ 40 de kilometri, parapeți de delimitare a celor două sensuri de circulație.

Practic, drumul va fi modernizat complet de la ieșirea din municipiul Galați, de undeva din zona Tirighina (Borcan) până la Hanu Conachi, la intersecția cu DN25A, drumul care duce către Nănești,  pe care îl vom extinde, de asemenea, la patru benzi, până la intersecția cu viitorul Drum Expres Brăila – Focșani. De aceea, am decis să nu ne oprim la Tudor Vladimirescu, cum era în varianta inițială, și să modernizăm drumul până la Hanu Conachi, pentru a avea un drum modern și mult mai sigur de la Galați până la Autostrada Moldovei”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Finanțarea acestei investiții va fi asigurată din fonduri europene, în cadrul Programului de Transport 2021-2027.