Piotr Serafin, comisarul european pentru buget, luptă antifraudă și administrație publică face o vizită de două zile în România. el se va află în țara noastră joi și vineri.

Vizita oficială va fi axată pe îmbunătățirea incluziunii sociale, crearea de locuri de muncă și consolidarea comunităților locale cu ajutorul fondurilor acordate de UE.
În cadrul vizitei vor avea loc dialoguri cu autoritățile și părțile interesate din România pentru a sprijini mai bine creșterea economică a României și a alinia prioritățile țării la planurile privind viitorul buget al UE.

Această vizită face parte din consultările paneuropene efectuate de Comisia Europeană înainte de prezentarea următorului buget pe termen lung al UE, planificată pentru luna iulie a acestui an.
Conform programului, joi, comisarul se va întâlni cu președintele interimar al României, Ilie Bolojan, cu prim-ministrul României, Marcel Ciolacu, și cu alți miniștri care se ocupă de domeniul fondurilor UE. Se va discuta modul în care fondurile acordate de Uniunea Europeană contribuie la dezvoltarea României și se vor analiza prioritățile României pentru viitorul buget al UE.

De asemenea, el se va întâlni cu viceprim-ministrul și ministrul afacerilor interne al României, Cătălin Predoiu, pentru a discuta despre securitate, protecția frontierelor și gestionarea migrației, cu accent pe rolul esențial care îi revine României în protejarea frontierelor externe ale UE.
Comisarul Piotr Serafin va discuta, de asemenea, cu oameni de afaceri și cu grupuri de investitori din România pentru a le afla părerea cu privire la modul în care funcționează finanțările actuale din partea UE. Acest dialog are drept scop perfecționarea viitoarelor instrumente de finanțare pentru a sprijini mai bine economia și industria României.

Vineri, comisarul Serafin se va deplasa la Oradea. El va vizita proiecte importante de infrastructură, precum Spitalul Județean și Aeroportul Oradea, care ilustrează modul în care fondurile europene influențează pozitiv dezvoltarea regională.
Vizita comisarului se va încheia cu un tur al Cetății istorice Oradea și al coridorului de mobilitate.

Consiliul Județean face încă un pas important pentru medicina gălățeană și pentru asigurarea, la Galați, a celor mai bune condiții de diagnostic și tratament în cazul afecțiunilor oncologice.

Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei” Galați a fost dotat cu un echipament medical ultramodern, cu ajutorul căruia medicii pot realiza intervenții chirurgicale minim invazive.

„Este vorba despre un sistem 3D 4K Videomediastinoscop complet echipat, instalat în Blocul Operator. Acest aparat permite investigarea organelor interne aflate în zona toracică, între cei doi plămâni (mediastinul) - inima, traheea, esofagul, ganglionii limfatici etc. – pentru a diagnostica cu acuratețe eventualele forme de cancer și pentru a determina cu exactitate stadiul în care se află boala”, a anunțat Costel Fotea, președintele CJ Galați.

Aparatul, în valoare de peste 1,5 milioane de lei, a fost achiziționat de Consiliul Județean prin Programul Sănătate și permite biopsii și alte intervenții sigure și precise.

„Vom continua investițiile pentru a avea, la Galați, un centru de excelență în tratarea tuturor formelor de cancer, cu cele mai bune condiții atât pentru medici, cât și pentru pacienți”, a transmis Costel Fotea.

Ministerul Finanțelor anunță că România se va încadra în ținta de deficit asumată prin Planul Bugetar. Anunțul a fost făcut în urma unui comunicat Eurostat privind deficitul bugetar în 2024 al României.
Eurostat a anunțat că deficitul bugetar a fost de 9,3% din PIB la finalul anului trecut.

„Referitor la comunicatul Eurostat privind deficitul bugetar în 2024 al României, Ministerul Finanțelor face următoarele precizări: Deficitul bugetar al României calculat conform metodologiei naționale cash a fost, în 2024, de 8,65% din PIB, respectiv 152,72 miliarde lei. Deficitul bugetar ESA, conform datelor oficiale ale Eurostat, publicate în data de 22 aprilie 2025, a fost de 9,3% din PIB la finalul anului trecut. Calculul deficitului s-a făcut în sistemul de raportare actual, definit în Sistemul European de Conturi (ESA 2010), precum și în regulamentele emise în aplicarea Tratatului de instituire a Uniunii Europene. Astfel, diferența dintre cele două abordări este rezultatul aplicării unor metodologii diferite de estimare”, a transmis Ministerul Finanțelor.

Instituția a mai arăta că nu este pentru prima dată când, în România, au putut fi observate diferențe între deficitul ESA și deficitul cash.
„Influențe negative în calculul deficitului ESA au avut în principal sumele datorate și neplătite la sfârșitul anului de către instituțiile bugetare, ceea ce a presupus cheltuieli mai mari cu 9,1 miliarde lei, cât și transpunerea dobânzilor (-9,6 mld lei) din baza cash în baza accrual în funcție de termenele de plată. Facem precizarea că nu este pentru prima dată când, în România, au putut fi observate diferențe între deficitul ESA și deficitul cash”, a adăugat Ministerul Finanțelor.
Concluzia ministerului este că România se va încadra în ținta de deficit bugetar.
„Chiar și în acest context, România își reafirmă angajamentul de a se încadra în deficitul de 7% din PIB în 2025 și, totodată, va continua această traiectorie și în următorii ani, așa cum prevede Planul Bugetar – Structural Național pe Termen Mediu agreat împreună cu Comisia Europeană”, a precizat Ministerul Finanțelor.

Guvernul României va declara doliu național în România pentru ziua de sâmbătă, atunci când va fi înmormântarea Papei Francisc. Informația nu este confirmată în mod oficial.

Decizia Executivului ar trebui să fie oficializată în ședința de joi, printr-o hotărâre de Guvern. În zilele de doliu național instituțiile arborează drapelul în bernă.

Zeci de lideri ai lumii vor participa la înmormântarea de sâmbătă. Printre aceștia va fi Ilie Bolojan, președintele interimar al României.

Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a transmis un mesaj cu ocazia Zilei Pământului. Un mediu curat este o condiție esențială pentru calitatea vieții, sănătatea noastră și dezvoltarea durabilă a societății, a spus șeful statului.
Mesajul a fost trimis marți, 22 aprilie.

„Astăzi este Ziua Internațională a Pământului, un bun prilej să ne reamintim cât de important este să avem grijă de mediu, nu doar pentru noi, ci și pentru cei care vin după noi. Un mediu curat este o condiție esențială pentru calitatea vieții, sănătatea noastră și dezvoltarea durabilă a societății. Tema din acest an, <Our Power, Our Planet>, subliniază legătura directă dintre modul în care gestionăm resursele, în special cele energetice, și viitorul planetei. Un sistem energetic sigur și sustenabil nu mai poate fi doar un obiectiv opțional, ci trebuie să devină o prioritate globală”, a spus Ilie Bolojan.

Președintele interimar al României a trecut în revistă realizările din ultimul an.
„România a adoptat un nou Cod Silvic, care întărește regimul de protecție a pădurilor, a extins și a perfecționat Sistemul de Garanție-Returnare pentru reciclarea ambalajelor și a avansat în consolidarea educației pentru mediu, prin politici și instrumente de finanțare dedicate. În domeniul energetic, țara noastră a continuat tranziția către energie verde. Numărul prosumatorilor a continuat să crească, în special prin programe precum Casa Verde Fotovoltaice, iar datele arată că mixul energetic național devine tot mai sustenabil. Tot în 2024 au fost puse în funcțiune cele mai multe parcuri solare și eoliene din ultimii 8 ani, iar România a devenit cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană”, a mai spus Bolojan.

Președintele interimar a subliniat că autoritățile publice, mediul de afaceri și societatea civilă au capacitatea de a determina construirea unui sistem energetic rezilient.
„Acesta este un obiectiv strategic al României, pentru atingerea căruia este imperativ să fie depășite toate diferențele de opinie și obstacolele logistice, astfel încât dezvoltarea economică și protecția mediului să se susțină reciproc. România are resurse naturale semnificative, de la Munții Carpați la Delta Dunării, iar protejarea lor este în responsabilitatea noastră. În acest sens, trebuie să pregătim planuri eficiente pentru utilizarea lor chibzuită, concomitent cu reducerea surselor de poluare. Totodată, educația joacă un rol esențial, nu doar pentru a transmite informații despre protecția mediului, ci și pentru a motiva noile generații să se implice activ și să facă o diferență. Să contribuim zilnic la protejarea naturii, fiecare dintre noi, prin alegerile responsabile pe care le facem”, a fost concluzia lui Ilie Bolojan.

Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale organizează, în perioada 15 aprilie 2025 – 14 mai 2025, concursul național de proiecte de tineret și studenți. Acesta beneficiază de finanțări de 3 milioane de lei.
Conform ministerului, 1.500.000 lei sunt alocați pentru linia de finanțare destinată proiectelor de tineret și 1.500.000 lei pentru linia de finanțare destinată proiectelor studențești.

Limita maximă pe proiect este de 150.000 lei, iar în cadrul concursului un solicitant poate depune maximum două proiecte, în cadrul aceleiași linii de finanțare.

Concursul urmărește facilitarea accesului tinerilor la învățare continuă (formală, non-formală și informală) și cultură de calitate, promovarea sănătății și a educației pentru sănătate, susținerea participării tinerilor și a organizațiilor de/pentru tineret la procesul decizional și crearea și susținerea de oportunități pentru tinerii din zonele rurale, în vederea diminuării decalajelor dintre urban și rural.

Cinci oferte au fost depuse pentru construcția lotului 3 al autostrăzii Craiova-Filiași. Anunțul a fost făcut de ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu. Sectorul are o lungime de 21,7 kilometri.

Companii din România, Italia, Turcia și Ucraina încercă să-și adjudece contractul în valoare de 2,71 miliarde de lei, care prevede proiectarea și execuția lotului. Termenul de finalizare a lucrărilor este de 34 de luni.
Traseul lotului 3 se desfășoară între Nodul rutier Beharca, prin care se asigură conexiunea cu DN6, și nord-vestul localității Țânțăreni.

Pe traseu se vor contrui inclusiv un viaduct peste Râul Frățoștița, CF100 (CF900) și DN6/E70 (846 m), un pasaj în zona Nodului Răcarii de Sus, peste CF100 (285 m) și patru parcări de scurtă durata (dotate fiecare cu câte 8 locuri de parcare cu posibilitate de încărcare rapidă a autoturismelor electrice). Contractul este finanțat prin Programul Transport PT 2021-2027.
Ministrul Sorin Grindeanu a mai anunțat că toate contractele pentru cele trei loturi ale autostrăzii Craiova-Filiași (46,4 km) se află în faza de evaluare a ofertelor.

Ministerul Energiei anunță că lansează un nou program de sprijin pentru industria românească. Este al doilea apel de proiecte pentru producerea de energie electrică pentru autoconsum, cu un buget de 300 de milioane de euro pentru companiile care vor să-și producă propria energie curată

Ministerul Energiei anunță lansarea spre consultare publică a Ghidului solicitantului aferent apelului de proiecte destinat sprijinirii investiţiilor în noi capacităţi de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsum, finanțat prin Fondul pentru Modernizare – Program-cheie 1: Surse regenerabile de energie și stocarea energiei.
Apelul este dedicat solicitanților din sectorul privat, iar modificările propuse au ca obiectiv flexibilizarea condițiilor de eligibilitate și alinierea la noile reglementări introduse prin O.U.G. nr. 5/2025 privind unele măsuri din domeniul social și modificarea și completarea unor acte normative.

„Prin lansarea acestui nou apel oferim și mai mult sprijin concret companiilor care vor să investească în independența energetică a României. Simplificăm accesul la finanțare și înlăturăm bariere administrative inutile. Vrem ca fiecare kilowatt produs din surse regenerabile și consumat local să însemne mai multă eficiență, competitivitate și sustenabilitate pentru economia românească. În plus, extindem accesul către sectoare importante pentru economia națională, precum cel agricol și agroalimentar, și încurajăm tranziția acestora către soluții energetice competitive și curate. România are un potențial uriaș în zona regenerabilelor, iar acest apel este încă un pas hotărât pentru valorificarea acestui potențial” a declarat Ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

Modificările vizează:
-Acceptarea tuturor tipurilor de ipoteci în etapa de evaluare, cu condiția ca, în termen de 60 de zile lucrătoare de la semnarea contractului de finanțare, imobilul să fie liber de sarcini sau ipoteca să fie în scopul realizării proiectului;
-Eliminarea obligației de a prezenta dovada scoaterii din circuitul agricol și autorizația de construire în termen de 1 an de la semnarea contractului – acestea vor fi necesare doar la cererea de prefinanțare/rambursare;
-Actul de reglementare de mediu nu mai este necesar la contractare, ci doar înainte de prima cerere de plată (prefinanțare sau rambursare);
-Eligibilitatea extinsă pentru solicitanții care desfășoară activități secundare CAEN 01, 10 și 11 (agricultură, industrie alimentară și băuturi), neeligibili în alte scheme, conform condițiilor specificate în schema de ajutor.
Apelul de proiecte are un buget total estimat de 300 milioane euro, echivalent în lei, provenit din Fondul pentru Modernizare. Valoarea maximă a ajutorului de stat acordat este de 20 milioane euro per proiect, iar cel puțin 70% din energia produsă trebuie destinată autoconsumului.
Valori maxime ale sprijinului acordat per MW instalat:
Energie solară:
-până la 5 MW: max. 450.000 euro/MW
-peste 5 MW: max. 360.000 euro/MW
Energie eoliană: max. 700.000 euro/MW
-Energie hidro: max. 1.805.000 euro/MW

Prioritățile României în contextul european și internațional actual au fost discutate de președintele interimar Ilie Bolojan cu europarlamentarii români. Întâlnirea a avut loc luni la Palatul Cotroceni.

Discuțiile s-au concentrat pe subiectele prioritare aflate pe agenda Uniunii Europene, inclusiv securitatea și apărarea europeană, relația transatlantică, bugetul multianual al Uniunii, absorbția fondurilor europene, sprijinul pentru Ucraina și politica de extindere a Uniunii, precum și pe modalitățile prin care România își poate consolida poziția și contribuția în cadrul UE.

Ilie Bolojan le-a transmis europarlamentarilor români că este importantă o colaborare eficientă între aceștia și Reprezentanța României la UE, precum și cu instituțiile din țară, Parlamentul, Guvernul, ministerele, pentru a coordona pozițiile naționale și a asigura o abordare unitară în domeniile esențiale.

„În domeniul apărării, s-a discutat despre necesitatea unei viziuni coordonate, care să integreze industria de apărare, domeniile prioritare de investiții, aspectele financiare și complementaritatea cu NATO, garantul apărării colective. România va urmări consolidarea capacității de apărare și dezvoltarea industriei naționale, valorificând oportunitățile oferite de Uniunea Europeană, în conformitate cu angajamentele asumate în cadrul NATO”, scrie în comunicatul Administrației Prezidențiale.

Un subiect abordat de majoritatea membrilor români ai Parlamentului European a fost contextul electoral actual. În acest sens, președintele Ilie Bolojan a subliniat necesitatea unui proces electoral transparent și eficient, subliniind că o desfășurare corectă a alegerilor reprezintă un interes strategic pentru România, esențial pentru consolidarea democrației și pentru câștigarea încrederii cetățenilor în instituțiile statului.
„În ceea ce privește relația transatlantică, s-a evidențiat importanța acesteia și necesitatea unei colaborări mai strânse cu noua administrație americană. Consolidarea acestei relații este esențială, având în vedere rolul strategic al parteneriatului dintre Statele Unite și Europa, atât în domeniul securității, cât și în cel economic”, mai arată Administrația Prezidențială.

În cadrul discuției a fost abordat și subiectul fondurilor europene, în special implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență. Președintele a subliniat importanța unei absorbții cât mai eficiente, printr-o comunicare constantă între decidenți și o prioritizare clară a proiectelor.

Ilie Bolojan a transmis că România va continua să colaboreze cu partenerii europeni și internaționali pentru a contribui la o soluție de pace rapidă și durabilă în Ucraina. A fost subliniată nevoia unei implicări active din partea Parlamentului European în acest efort.

Consiliul Județean Galați a aprobat, într-o ședință extraordinară, indicatorii pentru construirea unui ”Centru Integrat de Îngrijiri Paliative”, prin intermediul căruia pacienții grav bolnavi să beneficieze de suport medical pentru ameliorarea simptomelor afecțiunilor de care suferă, dar și de suport fizic și emoțional.

”Astăzi am făcut un pas extrem de important pentru a avea, la Galați, servicii medicale de paliație, menite să ușureze suferința pacienților afectați de boli grave, unele incurabile, precum cancerul în forme foarte avansate.Este un proiect de suflet în primul rând, pentru că sunt tot mai mulți oameni care suferă de cancer în forme tot mai grave. Acest centru vine să completeze serviciile medicale oferite de Spitalul Județean Clinic de Urgență ”Sf.Ap.Andrei” din Galați. În prezent, secția de Oncologie dispune doar de 10 paturi pe partea de paleație, iar cererea pentru astfel de servicii medicale este foarte mare. Această nou unitate medicală vine să răspundă acestor necesități”, a arătat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Noul centru va funcționa într-o clădire cu patru etaje, dotată cu cele mai moderne echipamente și circuite medicale disponibile în prezent în domeniul paliației. 

Vor fi saloane pentru două sau trei persoane (în total va fi o unitate cu 50 de paturi), dar și cabinete medicale, saloane pentru kinetoterapie, consiliere psihologică, săli de tratament, sală de socializare, săli de așteptare etc. 

De asemenea, în total, vor fi peste 1000 de echipamente medicale, specifice serviciilor de paliație, cu care vom dota acest centru.

”Această investiție va avea o valoare totală de aproape 28 milioane de lei. Am reușit să găsim o sursă de finanțare din fonduri europene, dar nu suficientă pentru un astfel de centru. Totuși, pentru că ținem foarte mult la acest proiect, vom atrage 12,5 milioane de lei prin Programul Sănătate, iar diferența de aproximativ 15,5 milioane de lei o vom completa din bugetul propriu al Consiliului Județean Galați.

De asemenea, pentru a accelera lucrurile, încă de săptămâna viitoare vom lansa cu clauză suspensivă licitația publică pentru construirea noii unități medicale, astfel încât, până la sfârșitul acestui an, să reușim demararea efectivă a lucrărilor”, a precizat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.