Partidul Național Liberal nu va susține învestirea guvernului propus de premierul desemnat Eugen Tomac, a anunțat joi președintele interimar al PNL, Ilie Bolojan, după ședința Biroului Politic Național al formațiunii.
Potrivit liderului liberal, decizia a fost luată în urma unei analize a contextului politic și a perspectivelor de funcționare ale unui executiv care nu beneficiază de o majoritate parlamentară clară.

„PNL a luat decizia să nu susțină învestirea acestui guvern”, a declarat Bolojan.

El a precizat că parlamentarii liberali nu vor vota Cabinetul Tomac în Parlament.

Bolojan a argumentat că un guvern fără susținere politică și parlamentară explicită nu poate implementa reformele necesare și riscă să funcționeze exclusiv în logica supraviețuirii politice.
Liderul PNL a avertizat că un astfel de executiv ar avea dificultăți în asumarea măsurilor economice necesare pentru reducerea deficitului bugetar și respectarea angajamentelor asumate de România.

De asemenea, acesta a susținut că lipsa unei majorități parlamentare ar putea conduce la adoptarea unor inițiative legislative cu impact bugetar semnificativ, fără ca acestea să fie corelate cu politica guvernamentală.
Declarațiile au fost făcute după reuniunea Biroului Politic Național al PNL, în cadrul căreia a fost stabilită poziția oficială a partidului față de votul de învestire al Guvernului Tomac.

Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat că va dispune schimbarea din funcție a directorului general al Administrației Naționale „Apele Române”, Doru Cazan, invocând modul în care instituția a gestionat situația unor exploatări ilegale de agregate minerale descoperite în județul Olt.

Anunțul a fost făcut joi, printr-un mesaj publicat pe rețelele sociale, în care ministra a susținut că verificările efectuate în județul Olt au scos la iveală două balastiere ilegale, cu suprafețe de 25 și 75 de hectare. Potrivit acesteia, prejudiciul estimat se ridică la cel puțin 10 milioane de lei, doar din cantitățile de pietriș nedeclarate.
Diana Buzoianu a afirmat că, în cazul uneia dintre exploatări, cu o suprafață de 75 de hectare, Administrația Bazinală de Apă Olt nu ar fi efectuat controale anterior descoperirii neregulilor.

Ministra a arătat că directorul general al Apelor Române și-a asumat anterior realizarea unui audit intern, organizarea unor proceduri de selecție bazate pe criterii de competență și aplicarea de sancțiuni pentru persoanele responsabile de eventualele nereguli. În acest context, ea a criticat decizia de reînnoire a mandatului conducerii Administrației Bazinale Olt.

„Pentru mine, indiferent cine e directorul general al Apele Române, recompensarea, în spatele unor proceduri birocratice fără fond, a unor oameni care au întors ochii ani de zile la ilegalități e o linie roșie”, a transmis ministra.
Potrivit acesteia, a avut o discuție cu Doru Cazan înaintea anunțului și i-a comunicat că principiile asumate de conducerea ministerului nu sunt negociabile.
Diana Buzoianu a precizat că va iniția procedurile necesare pentru schimbarea din funcție a directorului general al Administrației Naționale „Apele Române”.

Deputatul PSD Viorica Sandu anunță depunerea în Parlamentul României a unui proiect de lege care vizează protejarea consumatorilor de credite și obligarea instituțiilor bancare să repare prejudiciile cauzate de practici considerate incorecte sau neloiale.

Inițiativa legislativă prevede că persoanele afectate de eventuale abuzuri sau de situații precum manipularea indicilor de referință, inclusiv ROBOR, ar putea beneficia de despăgubiri, în baza unor constatări ale autorităților competente.

Conform proiectului, băncile ar urma să fie obligate să corecteze situațiile identificate, să recalculeze obligațiile contractuale și să restituie sumele încasate necuvenit de la clienți.

„Este o inițiativă care întărește protecția consumatorilor și responsabilizează instituțiile financiare, contribuind la creșterea încrederii în sistemul bancar. Respectarea drepturilor cetățenilor nu trebuie să fie opțională, iar atunci când există prejudicii dovedite, acestea trebuie reparate”, a transmis deputatul Viorica Sandu.

Proiectul urmează să fie dezbătut în Parlament înainte de a intra în procesul legislativ.

Consiliul Județean Galați va dota Blocul Operator de Chirurgie al Spitalului Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei” cu echipamente medicale de ultimă generație destinate tratamentului pacienților oncologici, investiția fiind realizată cu fonduri europene, a anunțat președintele CJ Galați, Costel Fotea.

Potrivit acestuia, noile dotări au ca scop creșterea siguranței intervențiilor chirurgicale, reducerea complicațiilor și extinderea accesului pacienților din regiune la tratamente moderne împotriva cancerului.
Printre echipamentele care urmează să fie achiziționate se numără un electrocauter cu plasmă de argon, o stație electrochirurgicală cu coagulare și disector, un sistem hipertermic pentru chimioterapie intraperitoneală (HIPEC), un aparat de crioablație cu argon lichid și un videoduodenoscop cu vedere laterală.

Conform administrației județene, aceste tehnologii vor permite efectuarea unor intervenții mai precise și mai puțin invazive, precum și aplicarea unor proceduri avansate pentru diagnosticarea și tratarea anumitor forme de cancer.

Investiția face parte dintr-un proiect mai amplu derulat de Consiliul Județean Galați prin Programul Sănătate, cu o valoare totală de aproximativ 25 de milioane de lei. Prin acest program, Spitalul Județean a beneficiat și de alte echipamente medicale performante, în vederea dezvoltării unui centru regional de excelență pentru diagnosticarea și tratamentul afecțiunilor oncologice.

„În lupta împotriva cancerului, fiecare minut contează. Continuăm să investim în aparatură medicală de ultimă generație pentru ca pacienții să poată beneficia la Galați de tratamente moderne și de șanse mai mari la vindecare”, a declarat Costel Fotea.
Reprezentanții Consiliului Județean apreciază că noile investiții vor contribui la creșterea calității actului medical și la consolidarea rolului Spitalului Județean Galați ca unitate medicală de referință în regiunea de sud-est a țării.

Tensiunile politice cresc în contextul negocierilor pentru formarea noului Guvern. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a lansat un atac dur la adresa PNL, acuzând liberalii că blochează instalarea unui nou Executiv și că mențin un discurs constant anti-PSD.

Într-un mesaj publicat pe rețelele sociale, Grindeanu a susținut că România are nevoie urgentă de un guvern capabil să ia decizii economice importante pentru creșterea puterii de cumpărare, susținerea investițiilor și reducerea poverii fiscale pentru persoanele cu venituri mici și medii.

Liderul social-democrat a criticat ceea ce a numit „o mascaradă politică” și a afirmat că unele partide au rămas la putere în ultimii ani fără să câștige alegeri. Totodată, el a transmis un mesaj direct către PNL: „Se poate și fără voi! De la președintele Senatului și până la ultimul reprezentant, toți plecați acasă!”.

Declarațiile vin în contextul consultărilor pentru formarea unui nou Executiv, după ce premierul desemnat, Eugen Tomac, a început discuțiile cu principalele partide parlamentare.
PNL, PSD, USR și UDMR au anunțat că vor analiza programul de guvernare propus înainte de a lua o decizie privind susținerea viitorului Cabinet. Votul de învestire este așteptat să aibă loc săptămâna viitoare.

Lucrările de modernizare a drumului județean DJ 251B au intrat într-o nouă etapă, pe sectorul dintre Ciureștii Vechi și Cotoroaia fiind turnat ultimul strat de asfalt, a anunțat președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea.

Tronsonul face parte dintr-un proiect amplu de infrastructură prin care peste 60 de kilometri de drumuri județene sunt aduși la standarde europene.

Potrivit autorităților județene, coridorul rutier asigură legătura între mai multe localități din nordul și centrul județului Galați și este gândit ca o alternativă la DN 25 și DN 24D. Investiția, finanțată prin fonduri europene, este estimată la aproximativ 75 de milioane de euro și ar urma să deservească peste 100.000 de locuitori.

Aeroportul Internațional Henri Coandă București va deveni, din sezonul de iarnă 2026-2027, primul aeroport din România care va funcționa în regim de coordonare completă a aterizărilor și decolărilor (nivel 3), după ce Compania Națională Aeroporturi București (CNAB) a semnat un acord multianual cu Airport Coordination Limited (ACL), cel mai mare coordonator independent de sloturi aeroportuare din lume.

Potrivit CNAB, acordul va intra în vigoare la 25 octombrie 2026 și va permite planificarea și coordonarea tuturor zborurilor prin alocarea de sloturi aeroportuare, respectiv ore fixe de aterizare și decolare, în conformitate cu Regulamentul UE nr. 95/93 și standardele Asociației Internaționale de Transport Aerian (IATA).
Directorul general al CNAB, Bogdan Mîndrescu, a declarat că implementarea coordonării reprezintă o etapă esențială în procesul de modernizare a aeroportului, contribuind la utilizarea mai eficientă a infrastructurii existente, reducerea aglomerației din orele de vârf și creșterea calității serviciilor oferite pasagerilor și companiilor aeriene.

Prin introducerea coordonării de nivel 3, capacitatea pistelor, terminalelor și a altor facilități aeroportuare va fi corelată cu numărul de zboruri programate, ceea ce ar urma să îmbunătățească punctualitatea operațiunilor și predictibilitatea activităților aeroportuare.
CNAB estimează că noul sistem va permite gestionarea mai eficientă a creșterii traficului aerian și va oferi o bază solidă pentru dezvoltarea viitoare a principalului aeroport al României.

La rândul său, directorul executiv al ACL, Neil Garwood, a afirmat că includerea Aeroportului Henri Coandă în rețeaua globală a companiei reprezintă un pas important pentru dezvoltarea conectivității aeriene a Bucureștiului și pentru gestionarea cererii în creștere.

Potrivit reprezentanților ACL, Aeroportul Henri Coandă devine cel de-al 80-lea aeroport coordonat de companie la nivel mondial.
Coordonarea de nivel 3 este utilizată de marile aeroporturi europene, inclusiv cele din Londra, Paris, Amsterdam, Bruxelles, Viena, Frankfurt, Roma, Milano, Barcelona și Madrid.
Aeroportul Internațional Henri Coandă București a gestionat în 2025 peste 17 milioane de pasageri și aproximativ 127.700 de mișcări de aeronave, respectiv aterizări și decolări.

Programul Rabla ar putea fi lansat încă din luna iunie, după finalizarea procedurilor de consultare publică și adoptarea ordinului necesar implementării schemei de finanțare, a declarat marți ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu.

Potrivit acesteia, ordinul privind programul urmează să fie publicat în transparență decizională, etapă care va dura zece zile și în cadrul căreia sunt așteptate solicitări de dezbatere publică.

„Astăzi va fi publicat ordinul. Zece zile trebuie să stea în transparență. Sunt convinsă că vor fi cereri de dezbatere, mai ales în condițiile noi care sunt puse”, a afirmat Diana Buzoianu.
După încheierea perioadei de consultare și parcurgerea etapelor administrative, Ministerul Mediului intenționează să urmeze același calendar de implementare utilizat anul trecut pentru înscrieri și depunerea dosarelor.
Ministra a anunțat și majorarea bugetului alocat Programului Rabla la 300 de milioane de lei, față de 200 de milioane de lei în anul precedent.

„Este o creștere de 100 de milioane de lei. Arătăm astfel că credem în acest program, că vrem o continuitate”, a declarat oficialul.
Potrivit Ministerului Mediului, noile criterii de eligibilitate au fost concepute pentru a reduce impactul asupra mediului și pentru a susține producția de vehicule realizate în Europa. Astfel, vor putea beneficia de finanțare autovehiculele fabricate în state membre ale Uniunii Europene, în țări din Spațiul Economic European și în state incluse în cadrul Tratatului Mediteranean.

„Dacă în certificatul de origine este trecut ca stat de fabricare unul dintre aceste state, automat este o mașină eligibilă pentru acest program”, a precizat Diana Buzoianu.
În paralel, Ministerul Mediului a anunțat că acordă prioritate investițiilor în infrastructura de apă și canalizare. Programul destinat acestui sector dispune în 2026 de un buget de 1,5 miliarde de lei și urmărește extinderea accesului la servicii publice esențiale, precum și reducerea riscului de sancțiuni europene în cadrul procedurii de infringement declanșate împotriva României.
Autoritățile estimează că, în cazul în care etapele de consultare și aprobare vor fi finalizate conform calendarului prevăzut, prima sesiune a Programului Rabla ar putea debuta înainte de sfârșitul lunii iunie.

Accesul către Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sfântul Apostol Andrei” din Galați se află într-un amplu proces de modernizare, în cadrul unei investiții de aproape 9 milioane de lei derulate de Consiliul Județean Galați. Autoritățile susțin că proiectul va transforma semnificativ infrastructura din zona celei mai importante unități medicale din județ.

Potrivit președintelui Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, lucrările vizează atât incinta spitalului, cât și căile de acces dinspre strada Brăilei. Proiectul include refacerea carosabilului și a trotuarelor, modernizarea semnalizării rutiere, instalarea unui nou sistem de iluminat public și realizarea infrastructurii necesare pentru colectarea apelor pluviale.

În cadrul intervențiilor au fost demolate și mai multe construcții provizorii aflate în apropierea spitalului, considerate improprii pentru zona de acces destinată pacienților și aparținătorilor.

„Prin această investiție, facem încă un pas concret pentru a oferi gălățenilor un Spital Județean modern, sigur și ușor accesibil”, a declarat Costel Fotea.

Reprezentanții administrației județene afirmă că o parte dintre lucrări se apropie de finalizare. După modernizarea rețelelor electrice, echipele de muncitori lucrează în prezent la sistemul de canalizare, urmând să fie efectuate testele de etanșeitate. Etapele următoare prevăd stabilizarea terenului și asfaltarea integrală a zonei, inclusiv refacerea marcajelor rutiere.

Investiția se adaugă altor proiecte dezvoltate în ultimii ani la Spitalul Județean Galați, între care extinderea parcării supraetajate și construirea unor noi corpuri medicale. Autoritățile estimează că sistematizarea accesului rutier și pietonal va contribui la creșterea siguranței și confortului atât pentru pacienți, cât și pentru personalul medical.

Premierul desemnat Eugen Tomac a prezentat luni primele nume luate în calcul pentru viitorul Guvern tehnocrat, precizând că procesul de selecție a miniștrilor este încă în desfășurare și că pentru fiecare portofoliu analizează mai multe variante.

Tomac a declarat că obiectivul său este formarea unei echipe de profesioniști capabili să preia rapid responsabilitățile guvernării.

„Încerc să aduc o echipă de profesioniști pentru că țara are nevoie în momentul de față de oameni foarte bine pregătiți care știu ce au de făcut din a doua zi”, a afirmat premierul desemnat.
Acesta a precizat că lista finală a Cabinetului nu este încă definitivată. „Pentru fiecare minister vreau să am cel puțin două-trei propuneri”, a explicat Tomac, adăugând că discuțiile pentru completarea formulei guvernamentale vor continua în următoarele zile.

În ceea ce privește Ministerul Afacerilor Externe, Tomac a anunțat că are în vedere nume cu experiență diplomatică la nivel înalt. El l-a menționat pe actualul secretar de stat Luca Niculescu, despre care a spus că a contribuit la promovarea obiectivelor strategice ale României, inclusiv procesul de aderare la OCDE. De asemenea, premierul desemnat a precizat că ambasadorul României la NATO, Dănuț Neculăescu, și-a exprimat disponibilitatea de a prelua portofoliul Externelor.

Pentru alte ministere, Tomac a anunțat că îi propune pe profesorul Adrian Papahagi la conducerea Ministerului Culturii și pe sociologul Vladimir Ionaș la Ministerul Dezvoltării.

„Doar pentru o parte din membrii viitorului cabinet lucrurile s-au încheiat în ceea ce privește discuțiile. Pentru câteva ministere urmează ca azi și mâine, cel târziu miercuri, să finalizez formula de cabinet”, a declarat acesta după consultările purtate cu reprezentanții Partidului Național Liberal.
Premierul desemnat a început luni negocierile cu formațiunile parlamentare în vederea obținerii unei majorități care să susțină învestirea Guvernului în Parlament.
Potrivit unor surse politice, structura viitorului Executiv ar putea include următoarele nume:
Vicepremier – Radu Burnete;
Vicepremier și ministru al Educației – Sorin Costreie;
Ministrul Afacerilor Externe – Luca Niculescu;
Ministrul Apărării Naționale – Mihnea Motoc;
Ministrul Dezvoltării – Vladimir Ionaș;
Ministrul Finanțelor – o propunere din zona Băncii Naționale a României sau economistul Bogdan Glăvan;
Ministrul Transporturilor – Ionuț Laurențiu Mașala;
Ministrul Energiei – Sorin Elisei;
Ministrul Muncii – Diana Morar;
Ministrul Agriculturii – Nicolae Istudor;
Ministrul Mediului – Teodor Dulceață;
Ministrul Culturii – Adrian Papahagi;
Ministrul Justiției – Cosmin Alexandru Soare-Filatov.
Componența finală a Guvernului urmează să fie prezentată după încheierea negocierilor politice și validarea candidaturilor pentru portofoliile rămase vacante.