Ministerul Dezvoltării a anunțat că ministrul Cseke Attila a semnat contractele de finanțare pentru patru obiective care vor fi consolidate seismic prin Programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic.

„Sunt create toate premisele instituţionale pentru ca acest program de investiţii cunoscut de autorităţile locale să poată fi derulat cu succes. Îndemn autoritățile locale să solicite bani pentru expertizarea seismică a clădirilor și pentru consolidarea acestora”, a declarat ministrul Cseke Attila.

Ministerul va aloca aproape 140 de milioane de lei pentru consolidarea și reabilitare celor trei corpuri ale Liceului Mihai Eminescu din Bârlad, județul Vaslui, iar pentru județul Olt, aproape cinci milioane de lei pentru consolidarea și modernizarea clădirii administrative din comuna Cârlogani, respectiv cinci milioane de lei pentru reabilitarea integrată a căminului cultural din comuna Vulpeni.
În județul Teleorman, va fi reabilitată sala de festivități a școlii gimnaziale Alexandru Bădăuţă din Comuna Zâmbreasca, cu peste 1,8 milioane de lei, mai arată sursa citată.

Fostul ministru al Justiției, Stelian Ion, s-a declarat revoltat de decizia procurorului de a le permite fraților Tate să părăsească România. Justiția din România trebuie să servească adevărul și dreptatea, nu interesele unor derbedei cu relații în străinătate, a transmis Stelian Ion.
Mesajul a fost trimis pe rețelele de socializare.
„Decizia procurorului de a le permite fraților Tate să părăsească România este o sfidare la adresa ideii de dreptate. Vorbim despre indivizi acuzați de infracțiuni grave, iar în loc să fie trași la răspundere până la capăt, li se oferă o portiță de scăpare. Asta nu este justiție, este o bătaie de joc la adresa statului de drept și a tuturor celor care cred într-o Românie în care legea se aplică egal pentru toți”, a scris Stelian Ion.
Fostul ministru al Justiției susține că decizia a fost luată în urma unor presiuni.
„Și mai revoltător este că această decizie vine pe fondul unor presiuni din partea oficialilor americani. Faptul că influența externă pare să fi cântărit mai mult decât interesul cetățenilor români este scandalos. Justiția din România trebuie să servească adevărul și dreptatea, nu interesele unor derbedei cu relații în străinătate”, a precizat Stelian Ion

Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a discutat la telefon cu președintele Consiliului European, António Costa. Discuția a avut loc marți seara. Bolojan și Costa au abordat situația internațională și prioritățile României pe agenda UE.

„Foarte bună conversație telefonică de astăzi (marți, 25 februarie) cu António Costa. Am evidențiat prioritățile României pe agenda UE, cu un accent special pe securitatea și apărarea regională, și pe sprijinul nostru pentru Ucraina. Unitatea și coordonarea rămân esențiale în această perioadă provocatoare”, a anunțat președintele Ilie Bolojan.

România va participa la reuniunea Consiliului European din 6 martie. Întâlnirea va avea loc la Bruxelles.

USR îl cheamă pe ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, în Parlament, la „Ora Guvernului”, pentru a da explicații legate poziția României în noul context geopolitic, dar și despre dezvăluirile din presă privind construirea bazei NATO de la Mihail Kogălniceanu de către o firmă cu legături directe cu regimul Putin.

O investigație de presă a dezvăluit că una dintre companiile care construiesc cea mai mare bază NATO din Europa are legături cu oligarhul rus Oleg Deripaska, un apropiat al lui Vladimir Putin aflat sub sancțiuni internaționale. Mai mult, aliații noștri din NATO au transmis României multiple avertizări privind această breșă de securitate, iar premierul Marcel Ciolacu ar fi fost informat încă din 2024, în timpul vizitei sale în SUA, potrivit USR.
Ca urmare, USR cere următoarele explicații de la ministrul Apărării, Angel Tîlvăr:
- Cum a fost posibil acest lucru? Cine a aprobat acest contract?
- De ce nu s-au luat măsuri imediat, când aliații noștri au tras semnalul de alarmă?
- De ce Guvernul României nu a informat publicul despre această amenințare gravă la adresa securității naționale?
Aceste întrebări îi vor fi adresate și în plenul Parlamentului ministrului PSD. Invitația pentru ministrul Apărării a fost trimisă pentru prima dată disponibilă conform calendarului stabilit de Camera Deputaților, respectiv 24 martie, a precizat USR.

Moțiunea de cenzură „Premierul NORDIS trebuie să plece, românii s-au săturat de umilinţă" va fi dezbătută vineri în Parlament. Aceasta a fost depusă de parlamentarii AUR, S.O.S. România și POT împotriva Guvernului Ciolacu.

George Simion, liderul AUR, a anunțat că moțiunea este semnată de parlamentari AUR, S.O.S., POT, neafiliați și de un reprezentant al minorităților - Ioana Grosaru de la minoritatea italiană. El și-a exprimat speranța că și alți reprezentanți ai minorităților, precum cei ai comunităților cehe, slovace, tătare și turce, vor susține inițiativa. 

Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a declarat că măsura privind înghețarea salariilor și pensiilor a fost decisă astfel încât statul să le poată plăti. Demnitarul a analizat deficitul bugetar înregistrat în ianuarie spunând că situația nu este ieșită din comun.

Potrivit datelor oficiale, România a înregistrat în ianuarie un deficit bugetar cuprins între 0,5% și 0,6%, reprezentând aproximativ 11,5 miliarde de lei. Situația nu este „ieșită din comun", a spus Tanczos Barna spunând că situația a fost provocată în special de plățile amânate din decembrie. Oricum, situația nu pune în pericol plata salariilor și pensiilor.
„Am procedat la înghețarea acestor salarii și acestor pensii tocmai pentru a avea siguranța că ele vor fi plătite în 2025 și că ne vom încadra într-un deficit de 7% pentru a reintra pe un trend de normalitate și de reducere a deficitului", a explicat Tanczos Barna. 

Ministrul de Finanțe a mai spus că măsurile de austeritate sunt necesare pentru a stabiliza situația fiscală.
„Acest lucru se întâmplă și în ianuarie, se va întâmpla și în februarie și va continua în martie până în decembrie. Aceste măsuri aprobate în decembrie și bugetul aprobat sunt recunoscute ca măsuri bune inclusiv de agențiile de rating", a precizat Tanczos Barna.

Ministerul Energiei a anunțat finalizarea raportului de inspecție privind verificările efectuate la Filiala de Înmagazinare Gaze Naturale DEPOGAZ Ploiești S.R.L. Controlul a fost realizat prin Serviciul Inspecție din cadrul ministerului, la ordinul ministrului energiei, Sebastian-Ioan Burduja.

Inspecția a vizat respectarea procedurilor de contractare a serviciilor de înmagazinare, implicațiile comerciale ale deciziilor asupra partenerilor contractuali, conformitatea cu prevederile contractuale de prestări servicii și programul de extracție pentru perioada 1 ianuarie 2024 – prezent.

În urma concluziilor prezentate de Corpul de Control, ministrul Sebastian Burduja a declarat că a cerut aplicarea tuturor măsurilor necesare, „fără niciun compromis și cu maximă duritate”. Printre măsurile cerute se numără și sesizarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Structura Centrală, în vederea cercetării faptelor suspectate de infracțiuni.

„Nu sunt în măsură să mă pronunț asupra concluziilor Corpului de Control sau asupra unor concluzii viitoare ale altor instituții. Rolul Ministerului Energiei este să se asigure că sistemul energetic național funcționează pentru asigurarea furnizării energiei electrice și gazelor în condiții corecte pentru cetățeni și mediul economic, cu devotament pentru interesele de securitate energetică ale României”, a explicat Sebastian Burduja.
Ministerul Energiei nu a oferit detalii în plus despre posibilele nereguli constatate, însă a dat asigurări că vor fi luate toate măsurile pentru asigurarea transparenței și conformității în sectorul energetic.

Candidatura lui Crin Antonescu a fost analizată de conducerea PSD. Liderii social democrați s-au reunit luni și au discutat subiectul. Urmează discuțiile tehnice despre campania electorală.
Dezbaterea a avut loc în cadrul Consiliului Politic Național al PSD.

„A avut loc un Consiliu Politic Național al Partidului Social-Democrat. Prima parte a lui s-a încheiat. A fost o parte extrem de scurtă. S-a discutat despre susținerea candidaturii domnului Crin Antonescu în continuare de coaliția celor trei partide și de minorități. Nu au existat niciun fel de luări de poziții contrare acestei susținere a candidaturii domnului Crin Antonescu, urmând, în orele care vin, să există discuții între conducerea partidului și zone ale conducerilor Partidului Social-Democrat pentru a discuta detalii despre campanie electorală, precampanie, strângere de semnături și așa mai departe, chestiuni organizatorice”, a declarat purtătorul de cuvânt al PSD, Lucian Romașcanu.

În ședință nu s-a discutat despre posibilitatea susținerii lui Victor Ponta la alegerile prezidențiale.
„Crin Antonescu, în toate sondajele pe care le-am văzut, este pe locul 2 cu potențial de creștere. Deci, cu certitudine, candidatul coaliției va ajunge în finala prezidențială. Și sunt convins, văzând și ceea ce se întâmplă în restul lumii, că vom fi suficient de conștienți de ceea ce înseamnă continuarea drumului european al României, astfel încât domnul Crin Antonescu să ajungă președintele României”, a precizat Lucian Romașcanu. 

România nu se poate dezvolta fără UE, dar nici nu se poate vorbi de securitatea României fără apartenența la NATO și fără parteneriatul strategic cu SUA, a declarat luni premierul Marcel Ciolacu.

Premierul susține că România nu trebuie să aleagă între UE și SUA.

„Nu trebuie să alegem între UE și SUA. E o greșeală imensă de abordare. România nu se poate dezvolta fără fonduri europene și fără UE. Am dat 30 de miliarde și am primit până acum 100 de miliarde. Eu nu pot vorbi de securitatea României fără apartenența la NATO și fără parteneriatul strategic cu SUA”, a declarat Marcel Ciolacu.

Premierul mai spune că România va respecta parteneriatul strategic cu SUA.

„România are un parteneriat strategic cu SUA și îl va respecta. Dacă noi vorbim de securitatea României, atunci vom respecta acest parteneriat, iar eu sunt unul dintre cei care respectă acest parteneriat. Să ne facem că nu s-a întâmplat nimic, să ne facem că n-au fost sume de bani direcționate de nu știu ce personalitate a Americii moderne sau nemoderne înseamnă că iarăși ne facem că ascundem adevărul. Eu sunt unul dintre garanții solidității parteneriatului cu SUA, dar și cu UE”, a precizat Marcel Ciolacu.

Deputații USR Stelian Ion și Alexandru Dimitriu au depus o inițiativă legislativă de modificare a Codului Penal care să nu mai lase loc de interpretări, iar autoritățile să poată confisca de la cămătari atât dobânzile încasate de la oameni, cât și sumele date inițial cu camătă.

Potrivit USR, inițiativa vine „în contextul unei decizii bizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție care le permite cămătarilor să-și minimizeze pierderile, pentru că magistrații ÎCCJ au interpretat că banii dați împrumut nu constituie bunul/obiectul infracțiunii, iar statul poate confisca de la cămătari doar banii obținuți ca dobândă, nu și banii împrumutați”.

Inițiativa USR corectează această situație și se asigură că cei care se îmbogățesc din camătă nu vor putea păstra niciun leu din sumele folosite pentru săvârșirea infracțiunii.
„Justiția din România a demonstrat din nou o interpretare îngustă și ineficientă a legii, permițând cămătarilor să-și minimizeze pierderile printr-o decizie ce exclude confiscarea sumei inițiale împrumutate, chiar dacă aceasta este folosită ca instrument al infracțiunii. O astfel de interpretare ignoră realitatea infracțiunii de camătă, care nu este un act izolat, ci o activitate de obicei, prin care sume de bani sunt reciclate și reinvestite continuu în noi împrumuturi ilicite.

Aceasta nu doar că oferă o portiță legală celor care practică această activitate ilegală, dar și subminează scopul măsurilor de siguranță, care ar trebui să descurajeze și să elimine beneficiile materiale obținute prin infracțiune”, spune deputatul Stelian Ion, fost ministru al Justiției.

Potrivit deciziei ICCJ nr. 26/2025, în cazul infracţiunii de camătă doar dobânda este supusă confiscării speciale reglementate de art. 112 din Codul Penal. Acest lucru înseamnă că, de acum înainte, statul va putea confisca de la cămătari doar banii obținuți ca dobândă, nu și banii împrumutați.

Propunerea USR vizează modificarea art. 351 din Codul Penal astfel: „Darea de bani cu dobândă, ca îndeletnicire, de către o persoană neautorizată, se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani. Confiscarea specială poartă atât asupra sumei de bani date, cât și asupra dobânzii obținute prin săvârșirea infracțiunii, inclusiv când aceasta este cuprinsă în sumele ulterior împrumutate și se dispune conform art. 112 alin. (1) lit. e) din Codul Penal”.