Ministrul Investițiilor, Adrian Câciu, anunță că peste 13 miliarde lei vor constitui noi investiții în sănătate. Acestea vor fi realizate prin Programul Național de Investiții în Infrastructura Unităților Spitalicești. Este cel mai mare program de investiții în infrastructura de sănătate.

Programul este lansat vineri.
„Peste 13 miliarde lei, noi investitii în sănătate!!! Cel mai amplu program de investiții în infrastructura de sănătate începe vineri, 1 noiembrie 2024, prin deschiderea apelului de depunere proiecte în cadrul Programului Național de Investiții în Infrastructura Unităților Spitalicești. Potențiali beneficiari ai acestui program național pot depune proiecte începând cu data de 1 noiembrie, până la termenul limită, stabilit prin Ghidul de finanțare aferent PNIIUS (2 decembrie 2024, ora 16:00)”, a explicat ministrul Adrian Câciu.

Prin lansarea acestui apel se vor realiza numeroase investiții în infrastructura de sănătate: construcții noi de spitale, modernizare, extindere și dotare de spitalele.
„Unitățile sanitare vor fi sprijinite și vor beneficia de îmbunătățiri structurale, echipamente moderne și resurse necesare pentru a oferi servicii de sănătate mai eficiente și accesibile comunităților pe care le deservesc. Deoarece a fost destul timp pentru pregatirea acestor proiecte asteptate de cetățeni, îmi doresc ca depunerea, evaluarea și contractarea acestor finanțări să se realizeze cât mai rapid, astfel încât anul 2025 să fie anul celor mai mari investitii în sanatate din istorie(alaturi de cele aflate deja in derulare din PNRR, Programul Sanatate si de cele trei spitale regionale). Împreună cu colegii din MIPE si Ministerul Sanatatii vom depune toate eforturile ca acest deziderat să se îndeplinească”, a adăugat Câciu.

Potrivit ministrului Investițiilor, programul urmărește o mai bună distribuție a infrastructurii de sănătate între regiuni și județe, creșterea accesului populației la servicii medicale de calitate, creșterea eficacității serviciilor medicale, o mai bună adaptare a infrastructurii la noile cerințe tehnologice și de asigurare a unor circuite funcționale și eficiente.

Programul contribuie și la dezvoltarea unui sistem viabil pentru toți actorii implicați în cadrul sistemului de sănătate din România.
„Alocarea totală este una substanțială, bugetul alocat este de peste 13 miliarde lei:
2,1 miliarde lei pentru spitale orășenești și municipale/municipale de urgență;
7,3 miliarde lei pentru spitalele județene/județene de urgență, spitalele de specialitate, spitalele clinice și clinice de urgență;
500 milioane lei pentru unități sanitare finanțate prin proiecte derulate prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020 și prin Programul Operațional Regional 2014-2020, care au fost declarate nefinalizate la data de 31.12.2023 și care nu sunt etapizate prin programele aferente perioadei de programare 2021-2027 sau finanțate prin PNRR;
3,25 miliarde lei pentru unități sanitare publice care au fost aprobate pentru finanțare din PNRR de către Ministerul Sănătății în calitate de coordonator de reforme și investiții pentru componenta 12.”

Guvernul a lansat un program-pilot de vouchere pentru inovare. Este o inițiativă „în premieră” menită să accelereze transferul de tehnologie între organizațiile de cercetare și întreprinderile mici și mijlocii, anunță guvernanții.

Potrivit premierului Marcel Ciolacu este vorba despre o soluție modernă.

„Aplicăm în premieră o soluție modernă în domeniul noilor tehnologii, voucherele pentru inovare, introduse de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării”, a declarat premierul Marcel Ciolacu.

Șeful Guvernului a mai spus că „voucherele vor conduce la accelerarea transferului tehnologic între organizațiile de cercetare și IMM-uri” printr-un program-pilot de opt milioane de lei care va fi extins în viitor.

Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalității de Șanse anunță că „Strategia Națională pentru susținerea părinților” a fost aprobată astăzi de Guvern.

Documentul reprezintă un pas important pentru diminuarea fenomenelor de neglijare, exploatare, abuzare a copiilor, a numărului de căsătorii timpurii în comunitățile sărace și de apariție a sarcinilor în rândul adolescentelor.

Astfel, printre măsurile care vor fi implementate se numără:
- extinderea unei platforme online pentru monitorizarea unităților de sprijin parental
- crearea unei rețele naționale pentru sprijinul părinților care să ofere acces la resurse educaționale și forumuri de discuție
- facilitarea accesului părinților cu copii cu dizabilități, cu boli cronice sau maligne la resurse și servicii specifice, inclusiv sprijin psiho-emoțional
- organizarea de campanii de informare privind drepturile copiilor cu dizabilități sau cu CES

Natalia Intotero, ministrul Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalității de Șanse a precizat că ministerul pe care-l conduce „va colabora strâns cu Ministerul Educației și celelalte instituții implicate pentru punerea în aplicare a Strategiei și implementarea măsurilor de susținere parentală”.

Noile reactoare nucleare de la Cernavodă vor fi gata în cel mult opt ani. Anunțul a fost făcut de ministrul Energiei, Sebstian Burduja. Acesta a estimat că „visul unităților 3 și 4 de la Cernavodă va deveni realitate până în 2031-2032.

„Este cu siguranță cea mai mare realizare a mandatului meu ca ministru al energiei: visul unităților 3 și 4 de la Cernavodă devine realitate. După decenii de așteptare, punem acest proiect strategic pe un drum fără întoarcere, iar în 2031-2032 vom avea două noi reactoare nucleare la Cernavodă”, a anunțat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Consorțiul internațional care va realiza investiția este format din companii de renume mondial: Fluor și Sargent & Lundy din Statele Unite ale Americii, Atkins Realis din Canada, deținătoarea tehnologiei CANDU, și Ansaldo din Italia. Finanțarea proiectului este susținută și de statele participante, prin intermediul băncilor de import-export: USEXIM (3 miliarde de USD), Canada (2 miliarde de dolari canadieni, acord semnat la Ottawa) și Italia (2 miliarde EUR, acord semnat în februarie 2024). Statul român se angajează, de asemenea, să sprijine acest proiect strategic cu toate resursele necesare.

„Sper că v-am obișnuit cu veștile bune de la ministerul energiei. Aceasta le depășește pe toate și este cu siguranță cea mai mare realizare a mandatului meu ca ministru al energiei: visul unităților 3 și 4 de la Cernavodă devine realitate, după decenii de așteptare. În ultimele luni, au fost negocieri complexe între echipele Energonuclear, compania de proiect, și consorțiul internațional selectat pentru realizarea investiției. Vineri, Consiliul de Administrație al Nuclearelectrica a votat în unanimitate pasul următor, iar ministerul a solicitat suplimentarea ordinii de zi pentru AGA Nuclearelectrica din 14 noiembrie cu aprobarea contractului pentru realizarea unităților 3 și 4, care va fi semnat într-un cadru special, cu ocazia COP 29, la Baku. Investiția în reactoarele 3 și 4 a fost blocată timp de decenii. Reușim astfel să punem proiectul pe un drum fără întoarcere, cu parteneri serioși, cu o tehnologie deja validată prin operarea unităților 1 și 2, care au fost și sunt printre cele mai performante reactoare nucleare din lume”, a precizat ministrul Energiei.

El a mai spus că proiectul unităților 3 și 4 de la Cernavodă este cel mai important demers pentru sistemul energetic național.

Premierul Marcel Ciolacu a făcut primele demersuri pentru desecretizarea cheltuielilor făcute cu viitoarea casă a lui Klaus Iohannis. Șeful Guvernului i-a cerut secretarului general al Executivului, Mircea Abrudean, să desecretizeze informațiile legate de cheltuielile pentru vila RAAPPS. Aceasta ar trebui să fie alocată președintelui Klaus Iohannis după terminarea mandatului.

Demersurile vizează vila din Aviatorilor, confirmă surse din interiorul Guvernului. De altfel, Marcel Ciolacu a anunțat public faptul că va cere desecretizarea tuturor documentelor.

Informațiile privind cheltuirea a șapte milioane de euro pentru reamenajarea casei au stârnit numeroase dezbateri pe scena publică.

Guvernul a stabilit că încă o autostradă se va construi în Moldova. Este vorba despre Autostrada Târgu-Neamț-Iași-Ungheni. Investiția a fost aprobată în ședința de Guvern.

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat investiția importantă în infrastructură rutieră din Moldova. Șoseaua modernă va fi gata în trei ani.

„Aprobăm o nouă investiție majoră de infrastructură rutieră: Autostrada Târgu-Neamț-Iași-Ungheni. Cei peste 88 de kilometri de autostradă vor fi gata în 3 ani și vor contribui la dezvoltarea economică a zonei”, a declarat premierul Marcel Ciolacu.

Investiție de peste 5 miliarde de euro, este finanțată mai ales din fonduri europene din exercițiul financiar 2021-2027.

Președinta USR, Elena Lasconi, susține că „omul cu care Mircea Geoană susține că nu s-a întâlnit este Tal HANAN, alias Jorge, deconspirat în urma unei investigații jurnalistice internaționale ca fiind în spatele unor operațiuni de manipulare a alegerilor în zeci de state din lume, prin intermediul fake news, a fermelor de troli și operațiuni în social media menite să decredibilizeze candidați”.

Potrivit liderei USR, Tal HANAN este israelian, fost membru al forțelor speciale israeliene.

Ea a prezentat o serie de fotografii.

„Una dintre fotografii îl arată pe Tal HANAN în fața sediului Institutului Aspen din București, la care Mircea Geoană este președinte fondator. O altă fotografie probează că Mircea Geoană este prezent în același loc, împreună cu apropiata sa, deputat PSD. A treia fotografie este o captură din Google Street View din fața Institutului Aspen. Acestea sunt faptele, datele, informațiile. Explicațiile sunt la Mircea Geoană! Da, sigur, se va tot văita că e o victimă, nici rușii din 2009 nu erau ruși, nici Vîntu nu era Vîntu, nici bani din campanie nu i-au venit de la oameni care au conexiuni cu rușii, probabil nici cel pe care-l vedem clar în poze nu o fi Tal Hanan”, a scris Lasconi pe FB.

Elena Lasconi mai susține că Mircea Geoană este „dependent de grupurile de interese.”

„Dragi români, este de apreciat tenacitatea domnului Geoană, care de mai bine de 15 ani vrea să ajungă președintele României. Înțeleg tenacitatea, dar nu cu orice preț. NU sunteți independent deloc, domnule Geoană. Deloc. Sunteți dependent de grupurile de interese care vă controlează și vă finanțează. Grupuri de interese complet diferite de ale statului român, domnule Geoană. Pare că vă jucați și cu instrumente periculoase pentru democrație: fake news, fabrici de troli”, a mai spus Lasconi.

Președinta USR a dezvăluit cum a ajuns în posesia fotografiilor.

„Acum câteva zile, am primit de la prieteni jurnaliști o informație documentată, care la început mi s-a părut halucinantă. V-am dat posibilitatea să clarificați, din timp. Nu ați făcut-o, iar verificările noastre ulterioare au arătat că e posibil să folosiți mijloace îndoielnice, domnule Geoană. Dumneavoastră ați fost, oare, și în spatele atacurilor murdare și mincinoase la adresa mea? ”, a adăugat Elena Lasconi.
„Nu se face așa ceva. Sentimentul pe care îl încercați la ora aceasta ar trebui să fie cel de rușine”, este concluzia Elenei Lasconi.

Proiectul de lege care prevede indexarea pensiilor militarilor a fost aprobat în Camera Deputaților. Pentru a produce efecte, proiectul trebuie să fie aprobat și de Senat care este for decizional.

Proiectul propus de PNL a fost adoptat cu 213 voturi „pentru”, 31 „contra” și 19 abțineri. Inițiatorii solictă ca recalcularea pensiilor să se facă în regim de urgență.

„Partidul Național Liberal a propus acest proiect de lege, el a fost votat astăzi cu largă majoritate și, practic, obiectul de reglementare este unul foarte simplu, repararea unei inechități din legea pensiilor militare. Vă amintiți momentul 2017, când prevederile care au fost introduse astăzi au fost scoase la momentul respectiv de Ministrul Muncii, de atunci doamna Olguța Vasilescu, și, practic, astăzi, prin acest proiect de lege care reactualizează partea de venit din pensie cu partea de soldă. Facem, spunem noi, dreptate pensionarilor militari care nu cred, din punctul nostru de vedere, că meritau să fie umiliți ani de zile prin această inechitate. Unul dintre amendamentele depuse de PNL prevede o recalculare mult mai rapidă. În doar 30 de zile față de 90 de zile”, a declarat deputatul PNL Florin Roman.

Kelemen Hunor susține că PSD sau PNL trebuie să intre în Opoziție după alegeri. Știu că enervez pe toți cu asta, dar asta este viața, adaugă candidatul UDMR la prezidențiale.

Declarațiile au fost făcute în cadrul unui interviu acordat RFI.

„Eu cred că e bine pentru România ori PSD ori PNL să fie în Opoziție, știu că enervez pe toți cu asta, dar asta este viața”, a spus Kelemen Hunor.
România va avea nevoie după alegerile parlamentare de un Guvern de coaliție format din trei partide, mai crede liderul UDMR. „Vom avea, vrând-nevrând, o coaliție, e nevoie de o coaliție, e nevoie de mai multe partide", a explicat Kelemen.

El a explicat că dacă se aplică principiul alternanței la putere și PNL și PSD rămân împreună la putere atunci România riscă să aibă o guvernare AUR-SOA în 2028.

Liderul UDMR spune că „urmează o perioadă foarte dificilă, cu costuri sociale și dacă nu ai un partid în Opoziție care poate să crească, să fie o alternanță la guvernare, fiindcă eu cred în alternanța la guvernare, atunci AUR și SOS vor fi alternativa la putere în 2028".

Proiectul de lege care va permite apărarea în fața dronelor care trec granița României a fost scos în dezbatere publică. Legea urmărește îmbunătățirea măsurilor de control și reacție față de aeronavele care intră neautorizat în spațiul aerian al României, inclusiv drone și alte vehicule aeriene.

În expunerea de motive scrie că proiectul de lege privind controlul utilizării spațiului aerian național este motivat de necesitatea actualizării cadrului legislativ pentru a răspunde noilor provocări de securitate aeriană.

Legea urmărește să îmbunătățească măsurile de control și de reacție față de aeronavele care utilizează neautorizat spațiul aerian al României, inclusiv drone și alte vehicule aeriene autonome, în concordanță cu reglementările internaționale și europene.

Schimbările din mediul de securitate internațional, accentuate de incidentele de la frontiera cu Ucraina, au impus o abordare legislativă integrată și eficientă pentru a proteja teritoriul național și infrastructura critică, se menționează în expunerea de motive.

Principalele modificări propuse se referă în special la controlul utilizării spațiului aerian, cooperarea interinstituțională, măsurile de intervenție adaptate și sistemele de drone.