Directorul CNAIR, Cristian Pistol, susține că ritmul de lucru pe șantierul secțiunii 4 a autostrăzii Sibiu – Pitești este foarte bun. El spune că până la finalul anului 2025 s-ar putea circula în regim de autostradă între Tîgveni și București, pe o distanță de 140 de kilometri.

„Constructorul austriac (Porr Construct) este mobilizat foarte bine în șantier și a ajuns deja la un stadiu fizic de 60%, deși termenul contractual de finalizare este 2027. Lucrările la tunelul în lungime de 1.350 metri sunt avansate, iar în această primăvară se va realiza străpungerea la prima din cele două galerii. Săpăturile au ajuns la 1.193 m la galeria de pe sensul Sibiu - Pitești și la 1.026 m la galeria de pe sensul Pitești - Sibiu”, a scris, pe Facebook, Cristian Pistol.

Directorul CNAIR mai spune că „sunt șanse reale ca la finalul anului 2025 să putem circula în regim de autostradă, între Tigveni și București, pe mai mult de 140 km”.

Pentru ca acest lucru să se poată întâmpla, trebuie finalizate și lucrările pe ultimii 14,65 km ai secțiunii 5 (Pitești - Curtea de Argeș) din care au fost dați în circulație anul trecut 15,7 km,a precizat Cristian Pistol.

În ședința de Guvern de joi, au fost aprobați indicatorii tehnico-economici pentru două investiții extrem de importante pentru județul Galați: construcția Drumului de legătură dintre DEx Brăila-Galați și VO Galați, precum și modernizarea DN25, unul dintre cele mai importante drumuri naționale din județul Galați.

Drumul de legătură dintre DEx Brăila-Galați și VO Galați, cu o lungime de 6,925 km, va facilita conexiunea rapidă între Drumul Expres Brăila-Galați și Varianta de Ocolire a Municipiului Galați. Investiția totală se ridică la 812 milioane de lei (aproximativ 162 milioane de euro), fiind finanțată prin Programul Transport 2021-2027 și bugetul de stat.

Modernizarea DN 25 și DN 2B între Galați și Hanu Conachi, cu o lungime de 40 km, va îmbunătăți considerabil legătura între municipiul Galați și Tecuci, drumul se va lărgi la patru benzi, facilitând astfel transportul local și regional.  Valoarea investiției este de 1,85 miliarde de lei (370 milioane de euro), iar lucrările sunt finanțate din aceleași surse externe nerambursabile și de la bugetul de stat.

„Aprobarea acestor proiecte de către Guvern în valoare totală de peste 530 de milioane euro reprezintă un pas uriaș pentru dezvoltarea infrastructurii din județul Galați.  Drumul de legătură dintre DEx Brăila-Galați și Varianta de Ocolire a Municipiului Galați va reduce semnificativ timpul de călătorie și va contribui la fluidizarea traficului. În același timp, modernizarea DN 25 va asigura condiții moderne de transport pentru locuitorii și transportatorii care traversează această zonă. Suntem pregătiți să dăm startul lucrărilor, imediat ce toate etapele administrative vor fi finalizate”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Modernizarea acestor drumuri va contribui atât la creșterea siguranței rutiere, cât și la atragerea de noi investiții economice în județ. 

În plus, aceste proiecte vor crea locuri de muncă și vor îmbunătăți conectivitatea între județul Galați și regiunile învecinate.

Oferta câștigătoare pentru „Modernizarea infrastructurii de cale ferată dintre staţiile CF Bucureşti Nord – Jilava – Giurgiu Nord – Giurgiu Nord Frontieră – Lot 2” – a fost desemnată maarți. Este vorba despre proiectare și execuție.

Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA informează că marți, a fost desemnată Asocierea RAILWORKS formată din ARCADA COMPANY (lider asociere) și S.C. ALSTOM TRANSPORT S.A. (asociat), câştigătoare a procedurii de licitaţie publică pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de „Modernizarea infrastructurii de cale ferată dintre staţiile CF Bucureşti Nord – Jilava – Giurgiu Nord – Giurgiu Nord Frontieră – Lot 2”.

Oferta financiară a Asocierii RAILWORKS formată din ARCADA COMPANY (lider asociere) și S.C. ALSTOM TRANSPORT S.A. (asociat), a fost de 2.108.256.817,28 lei fără TVA, criteriul aplicat fiind „Cel mai bun raport calitate-preț”.
Contractul de achiziție publică va fi încheiat de ambele părți la finalul perioadei legale de contestații.

Sursa de finanțare pentru „Modernizarea infrastructurii de cale ferată dintre staţiile CF Bucureşti Nord – Jilava – Giurgiu Nord – Giurgiu Nord Frontieră – Lot 2” – proiectare și execuție va fi asigurată din fonduri nerambursabile (CEF) și Bugetul de Stat, iar durata pentru elaborarea proiectului tehnic și execuția lucrărilor va fi de 36 de luni, din care 6 luni proiectare și 30 de luni execuție.
Valoarea totală estimată a achiziției publice pentru „Modernizarea infrastructurii de cale ferată dintre staţile CF Bucureşti Nord – Jilava – Giurgiu Nord – Giurgiu Nord Frontieră – Lot 2” – proiectare și execuție este de 2.259.457.149,97 lei, fără TVA.

Modernizarea liniei de cale ferată pe traseul Bucureşti Progresu – Jilava – Giurgiu Nord – Giurgiu Nord Frontieră (Lotul 2), în lungime de 93,45 km (fără intervalul Vidra – Comana, inclus în Lotul 1), cuprinde inclusiv lucrări de electrificare și de semnalizare, prin implementarea sistemului ERTMS.

Obiectivele specifice ale investiției sunt: reducerea timpului de călătorie, prin creșterea vitezei de circulație pe întregul tronson; creșterea gradului de siguranță feroviară; îmbunătățirea confortului în timpul călătoriei, gestionând în același timp reducerea emisiilor de poluanți și impactul negativ asupra mediului; atragerea călătorilor și a transportatorilor de mărfuri, de la traficul auto către traficul feroviar, pe ruta CF București Nord – Jilava – Giurgiu Nord – Giurgiu Nord Frontieră.

CFR menționează că „linia de cale ferată București Nord – Giurgiu Nord Frontieră este o linie importantă în cadrul rețelei de cale ferată din România, deoarece preia traficul internațional european de pe cele 2 Coridoare centrale de pe teritoriul României și face legătura între Coridorul Rhin - Dunăre (fostul Coridor IV) și țările din sud-estul Europei (Bulgaria, Grecia, Turcia), prin traversarea Dunării pe Podul Prieteniei, în sectorul de graniță dintre România și Bulgaria”.

Ministerul Apărării Naționale (MApN) avertizează că există dezinformări legate de procesul de extindere și modernizare ale Bazei 57 Aeriană „Căpitan Aviator Constantin Cantacuzino” de la Mihail Kogălniceanu, județul Constanța.
Informațiile apărute în spațiul public românesc și internațional cu privire la Baza de la Kogălniceanu, prin care sunt vehiculate „interpretări și scenarii manipulatorii” sunt neconforme cu realitatea, anunță MApN.

„Investițiile programate pentru modernizarea și extinderea acestei baze militare a Armatei României vor avea ca rezultat primul element complet și complex de infrastructură aeroportuară construit de România după anul 1990, menită să îmbunătățească în mod semnificativ capacitățile de operare și de instruire ale Forțelor Aeriene Române și ale celor aliate în consolidării polului de securitate pe Flancul Estic al Alianţei. Manipulările din spațiul public pe acest subiect sunt aliniate campaniilor de dezinformare și propagandă cu care Federația Rusă își susține atacurile hibride împotriva țărilor aliate. Logica din spatele acestor încercări de distorsionare a adevărului este lesne de înțeles. În anul 2024, România a sărbătorit 20 de ani de la aderarea la NATO, obiectiv strategic împlinit prin voința suverană a poporului român. Apartenența la NATO asigură libertatea și prosperitatea românilor într-o societate democratică. Niciodată România nu a avut garanții mai puternice pentru suveranitatea și securitatea națională. NATO operează ca un instrument de amplificare si protejare a suveranității fiecăruia dintre membrii săi, nu doar în domeniul apărării și securității, ci în toate dimensiunile”, transmite MApN.

Toate evoluțiile care privesc dezvoltarea capacităților de descurajare și apărare ale României, inclusiv cele care privesc forțe și capabilități Aliate dislocate pe teritoriul național ca parte a măsurilor de consolidare a Flancului Estic, sunt fie legate de capacitatea forţelor armate ale României de a acționa interoperabil cu NATO, fie ca răspuns la evoluții concrete ale situației de securitate din regiune.

„Este cât se poate de evident că apărarea și securitatea României nu sunt amenințate de Aliați și parteneri. Suveranitatea națională nu este o frază sau un concept speculativ, ci un complex de principii și acțiuni pe care statul român le exercită în mod suveran, atât prin acțiuni naționale, cât și în cadrul Alianței Nord-Atlantice, cea mai puternică instituție politico-militară cu caracter defensiv din istorie. Realitatea pe care propaganda rusă și vectorii de propagare din spațiul public românesc și Euro-Atlantic încearcă să o acopere prin acțiuni de dezinformare și manipulare este că, începând din anii 2000, Federația Rusă s-a îndepărtat tot mai agresiv de spiritul parteneriatului cu comunitatea Nord-Atlantică, exprimat în Consiliul NATO-Rusia, organism de consultare în care Rusia a fost tratată de aliați de pe poziții egale și principiale. Respectând tradițiile sovietice, agresorul de la Kremlin denunță agresiuni închipuite, reînviind, cu mijloacele societății informaționale, mitul cetății asediate”, mai spune MApN.

Potrivit MApN, măsurile au legătură cu pregătirea pentru orice agresiune din partea Rusiei în regiunea Mării Negre.
„Toate aceste măsuri au fost de natură exclusiv defensivă, fiind decise și puse în executare în mod transparent și direct proporțional cu nivelul amenințărilor reprezentate de acțiunile agresive ale Rusiei. Prezența militarilor aliați în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, dar și în Baza Militară de la Deveselu, în Baza 71 Aeriană de la Câmpia Turzii, la Cincu și în alte comandamente și facilități de instruire de pe teritoriul României reprezintă atât o normalitate practică în contextul apartenenței României la NATO, cât și o expresie directă a solidarității Aliaților în fața amenințărilor la pacea și securitatea regională generate de acțiunile agresive ale Federației Ruse”, precizează MApN.
Investițiile în extinderea și modernizarea infrastructurii Bazei 57 Aeriene de la Mihail Kogălniceanu au fost decise printr-o hotărâre emisă de Guvernul României în anul 2019. Durata lucrărilor de modernizare este etapizată pe 20 de ani, investiția totală fiind estimată la peste 12 miliarde de lei.

Baza românească pe care Guvernul o modernizează la Mihail Kogălniceanu va fi dotată cu o nouă pistă de decolare-aterizare, proiectată cu propriile zone de mișcare aeroportuară, punct control pentru zbor, platforme pentru operarea aeronavelor și sisteme de balizaj și de radionavigație, dar va dispune și de facilități administrative și sociale, zone de tranzit și depozitare, zone pentru mentenanța aeronavelor, un parc pentru tehnica militară, împrejmuire și puncte de control pentru acces, drum perimetral de incintă și drumuri interioare.
La finalul lucrărilor, preconizat pentru anul 2042, Baza de la Mihail Kogălniceanu va fi una dintre cele mai moderne baze aeriene din spațiul comun aliat. Noua infrastructură va putea îndeplini, pe lângă rolul de structură a Forțelor Aeriene Române și pe cel de punct nodal de referință pentru nevoile de tranzit și de instruire ale forțelor aliate.

Guvernul a aprobat calendarul electoral pentru alegerile prezidențiale și a analizat proiectul de ordonanță de urgență pentru acest scrutin. Regulile trebuie să fie același pentru toți candidații, a explicat premierul Marcel Ciolacu.

Declarația a fost făcută joi, înainte de ședința de Guvern.
„O să stabilim astăzi data alegerilor pe 4 mai, de asemeni, pe 4 mai vor avea loc și alegeri parțiale locale pentru conducerea unui consiliu județean, pentru conducerea unui municipiu reședință de județ, a trei orașe și, până în acest moment, 13 comune”, a declarat Marcel Ciolacu.

În ceea ce privește modificările legate de organizarea alegerilor, premierul a spus că sunt făcute astfel încât regulile să fie același pentru toți candidații.
„Să nu mai avem această practică pe care am avut-o la ultimele alegeri, prin care un instrument, social media, a favorizat un anumit competitor. Am introdus și amenzi drastice, respectiv, de până la 5% din cifra de afaceri, iar la anumite corporații această amendă ar putea duce la multe miliarde de euro”, a precizat Marcel Ciolacu.

Marcel Ciolacu anunță o premieră în materie de venituri din PIB. Prim-ministrul susține că România va avea pentru prima dată cifra 3 în față la veniturile din PIB.

Potrivit lui Ciolacu, veniturile au crescut anul trecut la 29,6%.
„Am avut o creștere a veniturilor, anul trecut, de la 27%, acel 27 consacrat de altfel mai mulți ani, la aproximativ 29,6, cred că până la final va fi 30,1, pentru prima oară România va avea cifra 3 în față de venituri din PIB”, a spus Marcel Ciolacu.

Declarația a fost făcută miercuri după întâlnirea cu ministrul de Finanțe, Tánczos Barna. Marcel Ciolacu a mai arătat că ținta de venituri stabilită este tot de 29,6%.

„În continuare domnul ministru și-a stabilit un 29,6 venituri din PIB, asta înseamnă că din jalonul 206 am și îndeplinit acea solicitare prevăzută în PNRR ca să creștem veniturile din PIB cu minimum 2,5 puncte procentuale, noi negociind de fapt o reducere la 1,1 puncte procentuale creștere venituri, rămând ca jalonul 207, cel din cererea de plată numărul 5, să facem echilibrare”, a precizat premierul Marcel Ciolacu.

Ministrul de Finanțe, Tanczos Barna, a declarat că în 2025 nu vor crește taxele și impozitele. Dacă duc mandatul până la sfârșit, mergem pe taxele și impozitele actuale, a spus Tanczos Barna.

Declarația a fost făcută miercuri, după o întâlnire a lui Tanczos Barna cu prim-ministrul Marcel Ciolacu.
„Eu spun că atât timp când sunt eu, ministru al Finanțelor, nu cresc taxele, acest lucru înseamnă exact ceea ce spun. Atât timp când sunt eu, nu cresc taxele (...) dacă duc mandatul până la sfârșit, mergem pe taxele și impozitele actuale”, a anunțat Tanczos Barna.

Guvernul României a anunțat că bugetul de stat va fi trimis spre aprobare Parlamentului în prima săptămână a lunii februarie.

Ministrul de Finanțe, Tanczos Barna, anunță că Ministerul Apărării va avea un buget de cel puțin 2%. Anunțul a fost făcut miercuri după o întâlnire cu premierul Marcel Ciolacu. Bugetul de stat, inclusiv cel al ministerului Apărării va fi aprobat în următoarele săptămâni.

Tanczos Barna a spus că ministerul Apărării va avea un buget de cel puțin 2% care va asigura bani pentru buna funcționare și pentru investiții.
„Minimum 2 la sută, va avea un buget care să asigure buna funcționare și investiții care să pregătească România pentru orice situație”, a declarat ministrul de Finanțe, Tanczos Barna.

Președintele ales al SUA, Donald Trump, le-a cerut statelor membre NATO să crească până la 5% cheltuielile privind apărarea. O poziție asemănătoare a avut și șeful NATO, Mark Rutte. Olandezul le-a cerut statelor membre să aloce mai mulți bani domeniului apărării fără a impune un plafon.

Conducerea PSD a decis să înființeze un grup de lucru în partid care să realizeze un proiect de lege pentru reforma administrativ-teritorială a României. Este vorba despre „o promisiune pe care clasa politică a făcut-o de foarte mult timp și pe care, iată, nu am îndeplinit-o încă”, a explicat Lucian Romașcanu, purtătorul de cuvânt al PSD.

Anunțul a fost făcut luni.

„În ceea ce privește partea guvernamentală și legislativă, ca prioritate s-a stabilit pentru perioada imediat următoare înființarea unui grup de lucru al Partidului Social-Democrat, care să propună un proiect de lege pentru reforma administrativ-teritorială a României, o promisiune pe care clasa politică a făcut-o de foarte mult timp și pe care, iată, nu am îndeplinit-o încă. Iar acest lucru va veni în sprijinul reformei, astfel încât să dinamizăm, cum să spun, să eficientizăm administrațiile locale, să existe firesc ca o consecință imediată și o reducere a cheltuielilor de administrare a autorităților locale, dar și o eficientizare în sprijinul oamenilor prin această reformă”, a declarat Lucian Romașcanu.

Social democratul a mai spus că proiectul va fi discutat în coaliție și apoi va fi trimis în Parlament.

Premierul Marcel Ciolacu s-a întâlnit cu secretarul adjunct al Departamentului de Stat american, James O'Brien. Cei doi au discutat despre progresele înregistrate în Parteneriatul Strategic dintre România și SUA, cu accent pe programul Visa Waiver.

Premierul român a anunțat că discuțiile s-au concentrat pe trei direcții principale: securitate, cooperare economică și eliminarea vizelor pentru românii care călătoresc în Statele Unite.

„Încântat să mă întâlnesc cu Secretarul adjunct James O'Brien și să discut despre progresele substanțiale înregistrate în aprofundarea Parteneriatului Strategic în domeniile securității, economic și Visa Waiver”, a scris Marcel Ciolacu pe rețelele de socializare.

Marcel Ciolacu a mai transmis că oficialul american și-a exprimat aprecierea pentru colaborarea strânsă cu Guvernul României.