Autoritățile schimbă din nou lista medicamentelor gratuite sau compensate. Acestea au fost adăugate pe listă prin decizia Guvernului.

Noile medicamente introduse pe listă sunt pentru boli oncologice și pentru afecțiuni cronice.

„Aprobăm noi medicamente ce vor fi incluse începând cu 1 noiembrie pe lista celor gratuite sau compensate. Este vorba despre medicamente pentru boli oncologice și pentru multe afecțiuni cronice, precum și pentru transplantul medular. Asigurăm accesul echitabil și nediscriminatoriu al pacienților la medicamente de ultimă generație care pot salva zeci de mii de vieți”, a declarat premierul Marcel Ciolacu.

Blocul Național Sindical (BNS) solicită Guvernului să reducă urgent impozitarea pe muncă. Conform BNS, contribuțiile sociale colectate de stat au atins niveluri alarmante, fiind aproape duble față de încasările TVA și de șase ori mai mari decât cele din impozitul pe profit.

Datele arată că, în 2023, contribuțiile sociale au reprezentat 37,5% din totalul veniturilor fiscale ale României, comparativ cu o medie de 24,3% în statele OECD. Această discrepanță plasează România pe locul șase din 37 de economii studiate în ceea ce privește dimensiunea încasărilor din contribuții sociale.

Analiza BNS subliniază că impozitarea muncii este disproporționată. În 2023, încasările din contribuții au fost de patru ori mai mari decât impozitele pe salarii și venituri, iar salariul net al unui angajat român este semnificativ mai mic comparativ cu cel al unui angajat polonez cu același venit brut. Astfel, un salariat român primește aproximativ 1.009 Euro net, în timp ce un polonez încasează 1.246,4 Euro net.

Ca urmare, BNS solicită Guvernului să găsească soluții urgente pentru reducerea fiscalității pe muncă, având în vedere că aproximativ 80% dintre salariați câștigă sub nivelul mediu brut pe economie. În contextul unui deficit bugetar estimat la 7,3% pentru anul 2024, BNS avertizează că o eventuală majorare a TVA ar agrava și mai mult situația fiscală a veniturilor din muncă.
BNS mai arată că majoritatea reținerilor către stat reprezintă aproximativ 43% din câștigul salarial mediu brut, lăsând doar 57% din venituri salariaților. În concluzie, BNS consideră că o reformă fiscală este esențială pentru a asigura un sistem echitabil și sustenabil pentru toți angajații din România.

Aparatul medical de ultimă generație a fost adus deja la Galați și urmează să fie montat la Spitalul Județean,  a anunțat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

 Spațiul unde va funcționa echipamentul este aproape gata, totul fiind practic refăcut de la zero – consolidare, recompartimentare, climatizare, uși de plumb, instalații electrice, termice și sanitare noi.

 „Noul scintigraf, care combină medicina nucleară cu radiologia, ajută foarte mult la diagnosticarea unei game largi de afecțiuni – oncologice, ortopedice, renale, cardiace, endocrinologice, reumatismale etc.

Acest lucru înseamnă diagnostice mai precise, tratamente mai bine direcționate și șanse mai mari de vindecare”, a precizat Costel Fotea.

 Valoarea investiției este de peste un milion de euro.

MApN anunță că joi, 17 octombrie, în jurul orei 17.00, sistemul de supraveghere radar al Armatei României a indicat o țintă aeriană de mici dimensiuni într-o zonă în largul Mării Negre, la aproximativ 150 km est de localitatea Mihail Kogălniceanu, județul Constanța. 

Conform procedurilor, au fost activate structurile aflate în Serviciul de Luptă Poliție Aeriană Extinsă sub comandă NATO, iar ulterior, Poliție Aeriană sub comandă națională.

Ca urmare a evoluției țintei aeriene pe un traseu îndreptat către frontiera de stat a României, pentru monitorizarea situației au fost decolate succesiv două aeronave F-18 ale Forțelor Aeriene Spaniole, de pe Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, respectiv două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române, de pe Baza 86 Aeriană Borcea.

Semnalul radar a indicat traversarea frontierei terestre a României în jurul orei 19.00, în zona localității Eforie Nord, evoluând ulterior în direcția Topraisar.

Radarele de supraveghere aeriană au urmărit în permanență traseul țintei care a pătruns în adâncimea teritoriului național pe o distanță maximă de 14 km. Aeronavele de luptă nu au avut contact vizual cu aceasta în niciun punct de pe traseul de evoluție.

Sistemul de supraveghere a pierdut semnalul radar la est de localitatea Amzacea, în jurul orei 19.20.

Încetarea alertei aeriene a fost transmisă la ora 20.15, iar aeronavele de luptă au revenit pe bazele de dislocare. Din datele disponibile la acest moment, nu a fost indicată probabilitatea existenței unei zone de impact pe teritoriul național. Forțele Ministerului Apărării Naționale vor executa, în cursul dimineții, cercetări în zonă.  

MApN a informat în timp real structurile aliate cu privire la această situație, rămânând în contact permanent cu acestea.

Primarul general Nicușor Dan a convocat ședința Consiliului General al Municipiului București (CGMB). Ședința va avea loc la data de 21 octombrie. Referendumul ar putea fi organizat pentru două proiecte privind taxele și autorizațiile.

Ședința CGMB a fost convocată de primarul general pentru luni, 21 octombrie, de la ora 10.00. Pe Ordinea de Zi se regăsesc două proiecte privind consultarea cetățenilor Bucureștiului prin referendum.

„Dacă aceste hotărâri vor fi aprobate de consilierii generali, referendumul va avea loc pe 24 noiembrie, simultan cu primul tur al alegerilor prezidențiale. Cele două întrebări la care îi invit pe bucureșteni să se pronunțe prin „DA” sau „NU” sunt următoarele: 1.⁠ ⁠Sunteți de acord ca repartizarea între Primăria Municipiului București și Primăriile de Sector a impozitelor pe venit și a taxelor și impozitelor locale colectate de la bucureșteni să fie aprobată de către Consiliul General al Municipiului București? 2.⁠ ⁠Sunteți de acord ca Primarul General al Municipiului București să emită Autorizațiile de Construire pe întreg teritoriul administrativ al orașului?”, a scris primarul ge

Fostul ministru al Sportului, Eduard Novak, își depune marți candidatura pentru poziția de deputat de București. Novak va candida din partea Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR).

Eduard Novak a declarat că este momentul să își extindă angajamentul public și la nivel politic. El susține că vrea să reprezinte nu doar comunitatea maghiară, ci pe toți cetățenii, indiferent de etnie sau apartenență politică.

„România este pe primul loc și nu trebuie să lase pe nimeni în urmă”, a transmis Eduard Novak, pe Facebook.

Eduard Novak își depune candidatura pentru un mandat de deputat de București, din partea Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR), marți, la sediul Biroului Electoral Municipal din Sectorul 2 al Capitalei.

Comisia juridică din Camera Deputaților are termen până luni, la ora 13.00, să prezinte raportul privind solicitarea de ridicare a imunității lui Nelu Tătaru. Liberalii și social-democrații au anunțat că vor vota pentru ridicarea imunității.

Ministrul justiției a adresat încă de vineri, președintelui Camerei Deputaților, cererea de ridicare a imunității parlamentare a lui Nelu Tătaru.

„Ministrul justiției a adresat președintelui Camerei Deputaților în cursul zilei de vineri, 11 octombrie 2024, cererea de ridicare a imunității parlamentare în sensul încuviințării efectuării procedurilor privind percheziția în legătură cu: domnul Nelu Tătaru, în calitate de deputat, pentru faptele care fac obiectul unui dosar al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție”, scrie într-un comunicat al Ministerului justiției.

Cererea a fost transmisă în temeiul art. 72 din Constituția României precum și a art. 23, alin. (1) și art. 24, alin. (1) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată.

Nelu Tătaru, fost ministru al Sănătății și deputat, este acuzat de DNA de luare de mită în formă continuată în 57 de acte materiale, în perioada aprilie – iulie 2024.

„În perioada 03 aprilie 2024 – 12 iulie 2024, în calitate de medic specialist în cadrul Spitalului Municipal „Dimitrie Castroian” Huși, suspectul Tătaru Nelu ar fi primit cu titlu de mită sume de bani cuprinse în general între 100 și 500 de lei, precum și bunuri alimentare, de la 45 de persoane (pacienți/aparținători), în legătură cu îndeplinirea îndatoririlor sale de serviciu în calitate de medic specialist, respectiv intervenții chirurgicale, consult pacienți ori eliberare de rețete medicale. În cauză se mai efectuează urmărirea penală și privitor la alte 27 de persoane care au calitatea de suspecți pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită”, a transmis DNA.

Comisia juridică din Camera Deputaților are termen până luni, la ora 13.00, să prezinte raportul privind solicitarea de ridicare a imunității lui Nelu Tătaru. Liberalii și social-democrații au anunțat că vor vota pentru ridicarea imunității.

Ministrul justiției a adresat încă de vineri, președintelui Camerei Deputaților, cererea de ridicare a imunității parlamentare a lui Nelu Tătaru.

„Ministrul justiției a adresat președintelui Camerei Deputaților în cursul zilei de vineri, 11 octombrie 2024, cererea de ridicare a imunității parlamentare în sensul încuviințării efectuării procedurilor privind percheziția în legătură cu: domnul Nelu Tătaru, în calitate de deputat, pentru faptele care fac obiectul unui dosar al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție”, scrie într-un comunicat al Ministerului justiției.

Cererea a fost transmisă în temeiul art. 72 din Constituția României precum și a art. 23, alin. (1) și art. 24, alin. (1) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată.
Nelu Tătaru, fost ministru al Sănătății și deputat, este acuzat de DNA de luare de mită în formă continuată în 57 de acte materiale, în perioada aprilie – iulie 2024.

„În perioada 03 aprilie 2024 – 12 iulie 2024, în calitate de medic specialist în cadrul Spitalului Municipal „Dimitrie Castroian” Huși, suspectul Tătaru Nelu ar fi primit cu titlu de mită sume de bani cuprinse în general între 100 și 500 de lei, precum și bunuri alimentare, de la 45 de persoane (pacienți/aparținători), în legătură cu îndeplinirea îndatoririlor sale de serviciu în calitate de medic specialist, respectiv intervenții chirurgicale, consult pacienți ori eliberare de rețete medicale. În cauză se mai efectuează urmărirea penală și privitor la alte 27 de persoane care au calitatea de suspecți pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită”, a transmis DNA.

Guvernul a adoptat 3 memorandumuri prin care se suplimentează limita de credite bugetare şi credite de angajament aprobate pentru bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) pe luna octombrie 2024.

Primul memorandum vizează suplimentarea limitei de credite bugetare şi credite de angajament aprobate pentru bugetul FNUASS pe luna octombrie 2024 cu 293.871.000 de lei. Astfel, bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS) este suplimentat, pe luna octombrie 2024, cu peste 293 de milioane lei, credite bugetare și credite de angajament, pentru finanțarea unui proiect din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Necesitatea suplimentării fondurilor este determinată de încheierea, în condițiile prevăzute de lege, a contractului de achiziție, în luna octombrie 2024, pentru proiectul „Redimensionare, standardizare și optimizare a Platformei informatice din asigurările de sănătate (PIAS)”, implementat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, instituție responsabilă de implementarea investiției I3.1, componenta C7 – Transformare digitală din cadrul PNRR.

Proiectul urmărește refacerea Platformei informatice din asigurările de sănătate (PIAS), pe bază de soluții tehnologice actuale și a unei reproiectări complete care să țină cont de necesitățile actuale impuse de numărul efectiv al conexiunilor și de cerințele de prelucrare a datelor.

Al doilea memorandum se referă la suplimentarea limitei de credite bugetare şi credite de angajament aprobate pentru bugetul FNUASS pe luna octombrie 2024 cu 100.000.000 de lei.
Memorandumul are în vedere suplimentarea limitei de credite bugetare și credite de angajament pentru luna octombrie cu 100 de milioane de lei, din cele 300 de milioane de lei aprobate pentru perioada rămasă până la sfârșitul anului, cu ocazia rectificării bugetare, astfel încât să se mențină funcționalitatea sistemului de decontare a concediilor medicale și indemnizațiilor sociale, până la identificarea unor soluții bugetare pe termen lung. Prevederea aprobată la capitolul asistență socială pentru 2024, de 3,7 miliarde de lei, a fost utilizată în totalitate încă din luna august 2024. Suplimentarea de 100 de milioane lei aprobată prin acest Memorandul va fi utilizată cu prioritate pentru plata indemnizațiilor de concediu medical aferente lunilor septembrie și octombrie 2024.

Cel de-al treilea vizează suplimentarea limitei de credite bugetare şi credite de angajament aprobate pentru bugetul FNUASS pe luna octombrie 2024. Prin acest memorandum a fost aprobată suplimentarea limitei de credite bugetare și credite de angajament aprobate pentru bugetul FNUASS pe luna octombrie 2024 cu suma de 46,451 milioane lei pentru plata cheltuielilor de personal aferente caselor de asigurări de sănătate și al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

Guvernul român transmite că România rămâne ferm angajată în susținerea parcursului european al Republicii Moldova, iar propaganda agresivă a Rusiei nu va schimba acest lucru.

Mesajul a fost transmis după o serie de acuzații formulate de reprezentanții diplomației rusești.
România rămâne un susținător ferm al Republicii Moldova și al viitorului său european și va continua să sprijine cetățenii și autoritățile de la Chișinău să își îndeplinească obiectivele în acest sens, a comunicat joi Guvernul român

Propaganda agresivă a Rusiei, care deformează datele istorice și ignoră realitățile actuale, trebuie combătută prin toate mijloacele, astfel încât obiectivul de integrare al Republicii Moldova în Uniunea Europeană să se realizeze, a adăugat sursa menționată.

”Autoritățile ruse încearcă cu disperare prin propagarea unor știri false să schimbe traseul european al Republicii Moldova. Îi încurajez pe toți liderii de la Chișinău să nu se lase intimidați de astfel de acțiuni. România este umăr la umăr cu Republica Moldova în îndeplinirea visului european”, a declarat prim-ministrul Marcel Ciolacu.
Dorința Republicii Moldova de a deveni stat membru al UE reprezintă alegerea stabilității, prosperității și a unei comunități de valori și principii, lucruri pe care Rusia continuă să le încalce flagrant, atacându-și vecinii, cu mijloace convenționale și hibride care încalcă în mod flagrant dreptul internațional, mai scrie în comunicat.
Alături de celelalte state membre ale UE, România va continua să sprijine Republica Moldova pentru consolidarea instituțiilor democratice și a capacității de a contracara atacurile hibride agresive cu care se confruntă din partea Federației Ruse, se precizează în document.