Membrii Consiliului Suprem de Apărare a Țării au analizat Planul de înzestrare a Armatei României 2025 – 2034. Ședința CSAT a avut loc joi, la Palatul Cotroceni.

Planul de înzestrare a Armatei României 2025 – 2034 este un document de referință pentru planificarea armamentelor, prin care se realizează corelarea dintre nevoile operaționale de tehnică și echipamente militare pentru dotarea structurii de forțe și resursele financiare preconizate a fi alocate pentru înzestrare, urmând ca discuțiile pe acest subiect să fie continuate.

Potrivit Administrației Prezidențiale, schimbarea majoră a situației regionale de securitate generate de postura agresivă a Federației Ruse a determinat reanalizarea, reprioritizarea și reconfigurarea programelor de înzestrare pentru dotarea și dezvoltarea capabilităților militare necesare contracarării noilor amenințări, inclusiv prin creșterea, în cadrul acestora, a achiziției cantităților de muniții necesare pentru luptă și pentru constituirea graduală a stocurilor.

Din această perspectivă, pentru protejarea intereselor esențiale de securitate și asigurarea securității aprovizionării, România este direct interesată ca pe teritoriul național să existe capacități industriale care să poată asigura atât producerea de tehnică militară modernă pentru dotarea structurii de forțe pe timp de pace și menținerea în stare operațională a echipamentelor achiziționate, cât și fabricarea și dezvoltarea de noi echipamente care să contribuie la multiplicarea capabilităților militare în situații de criză sau război.
În acest sens, creșterea alocațiilor bugetare pentru Apărare generează un efect direct și asupra industriei de profil din România, care are oportunitatea de a iniția un proces de transformare, retehnologizare și adaptare prin atragerea de tehnologii noi performante și know-how, prin colaborare cu companii din domeniu, consacrate la nivel internațional, a precizat Administrația Prezidențială.

Guvernul pregătește o Ordonanță de Urgență pentru rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat. Proiectul a fost scos în consultare publică pe site-ul Ministerului Finanțelor. Rectificarea bugetară va asigura fonduri pentru recalcularea pensiilor și plata indemnizațiilor de șomaj până la finele anului.

Guvernul României scoate la consultare publică ordonanța de urgență privind rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat și a bugetului asigurărilor pentru șomaj pe anul 2024, a anunțat Ministerul Finanțelor.

Ordonanța are ca scop ajustarea fondurilor alocate, în funcție de execuția bugetară și de evoluția indicatorilor economici din primele șapte luni ale anului.
Printre principalele măsuri se numără alocarea suplimentară de fonduri pentru recalcularea pensiilor, conform Legii nr. 360/2023, și pentru plata indemnizațiilor de șomaj până la sfârșitul anului. De asemenea, sunt suplimentate fondurile pentru asigurarea desfășurării în condiții optime a activității caselor județene de pensii și a agențiilor județene pentru ocuparea forței de muncă.

Conform noilor prevederi, bugetul pentru asigurările sociale de stat ar urma să fie majorat cu peste 1 miliard de lei, iar sistemul de asigurări pentru accidente de muncă și boli profesionale cu aproximativ 14,7 milioane lei.

Premierul Marcel Ciolacu a declarat că promovarea rezilienței fiscal-financiare în sectorul public este vitală pentru a răspunde crizelor din sistem. Totodată, el a apreciat pașii spre modernizare făcuți în ultimii ani de Curtea de Conturi a României. Declarația a fost făcută în cadrul ceremoniei dedicate împlinirii a 160 de ani de la înființarea Curții de Conturi a României.

Ceremonia a avut loc miercuri.

„În mod special, vreau să salut schimbările care s-au produs atât în auditul fondurilor publice, cât și în ceea ce privește comunicarea dintre Curte și factorii de decizie din societate. Putem avea în instituția supremă de audit a României un partener în auditarea politicilor publice pentru a ști cum putem veni mai bine în sprijinul beneficiarului final, cetățeanul. Există un concept tot mai prezent pe agenda publică care reunește la nivel de responsabilități toți factorii decidenți din societate: buna guvernanță. Aici instituțiile supreme de audit joacă un rol esențial în a oferi o imagine reală a impactului politicilor publice în viața cetățenilor. Acest nou model de guvernanță se caracterizează prin gestionarea provocărilor într-un mediu turbulent, iar reziliența în acest context presupune întărirea mecanismelor administrației publice. Și aici mă refer în mod deosebit la reforma sistemului de management al resurselor umane, creșterea calității datelor pe baza cărora sunt luate deciziile și adoptarea unei culturi a inovării sociale și digitale”, a declarat Marcel Ciolacu.

Șeful Guvernului a mai spus că „promovarea rezilienței fiscal-financiare în sectorul public este vitală pentru a asigura stabilitatea și capacitatea guvernelor de a răspunde în mod eficient la crizele din sistem, precum și pentru a asigura furnizarea de servicii esențiale societății”.

„Aceasta este o parte integrantă a bunei guvernanțe în sectorul public. Apreciez pașii spre modernizare făcuți în ultimii ani de Curtea de Conturi a României și am încredere că putem folosi mai mult munca profesionistă și responsabilă a auditorilor dumneavoastră. O instituție supremă de audit modernă este un factor obiectiv și echilibrat ce poate oferi măsura performanței unei guvernări, precum și a performanței instituțiilor ce oferă servicii publice cetățenilor. La 160 de ani de la înființarea Curții de Conturi este momentul să colaborăm între noi mai mult pentru dezvoltarea României și pentru un viitor mai bun al tuturor cetățenilor ei”, a precizat premierul Marcel Ciolacu.

Guvernul lansează Planul Național pentru Marea Industrie. Acesta are tre mari piloni și presupune un efort financiar de aproximativ 2 miliarde de euro. Decizia a fost luată în cadrul coaliției de guvernare.

„Am decis ieri, în cadrul reuniunii coaliției de guvernare, să consolidăm modelul de dezvoltare economică bazat pe investiții. Sub coordonarea dlui vicepremier Marian Neacșu, miniștrii Finanțelor și Economiei au lucrat la un pachet de măsuri prin care generăm un impuls major pentru reindustrializarea economiei. Astfel, putem lansa astăzi Planul Național pentru Marea Industrie. Este cel mai important pachet economic de susținere a economiei, de circa 2 miliarde de euro, axat pe trei mari piloni”, a explicat Marcel Ciolacu.

Primul este Schema de Sprijin pentru Investițiile Strategice în industria de prelucrare, cu un buget de peste 500 milioane euro. Acesta presupune acordarea de facilități fiscale investițiilor de peste 150 milioane euro, care creează peste 250 de locuri de muncă în regiuni unde PIB-ul pe locuitor este sub media națională.

Al doilea pilon este Programul National de Sprijin pentru Marea Industrie din România.
„Este o schemă de ajutor de stat de 1 miliard euro pentru mari companii. Vor primi un sprijin de până la 100 milioane euro per beneficiar. Acele companii ce derulează investiții capabile să reducă emisiile directe de gaze cu efect de seră, respectiv consumul de energie. Sursa de finanțare este din vânzarea certificatelor de emisii de dioxid de carbon”, a adăugat Marcel Ciolacu.

A treia componentă a planului înseamnă o schemă de ajutor de stat de 250 de milioane de euro pentru companii care propun investiții în producția de materii prime industriale precum țevi, profile, bare, aluminiu sau cupru.

În paralel, Guvernul face o rectificare pozitivă.
„Simultan, facem și o rectificare bugetară, bazată pe un plus de venituri bugetare care susțin investiții în 4 domenii esențiale: Sănătate, Educație, Transporturi și Dezvoltare Regională. Dezvoltarea țării prin investiții mari în autostrăzi, școli și spitale este calea sigură pentru ca România să aibă o creștere economică importantă în următorii ani! Evident, continuăm să reducem cheltuielile publice inutile, deficitul bugetar trebuie să fie exclusiv unul generat de investiții, nu pe risipă prin achiziții inutile”, a precizat Marcel Ciolacu.

Guvernul acordă un stimulent financiar elevilor care au obținut nota 10 la examenele de absolvire ale învățământului gimnazial și liceal. Anunțul a fost făcut înainte de ședința de miercuri a Executivului.

Absolvenții clasei a VIII-a vor primi 2.000 de lei, în timp ce elevii de 10 la Bacalaureat vor fi răsplătiți cu 5.000 de lei.

„Venim cu noi măsuri pentru a răsplăti și încuraja performanța școlară. Acordăm, astfel, un stimulent financiar elevilor care au obținut nota 10 la examenele de absolvire ale învățământului gimnazial și liceal în acest an. Absolvenții clasei a VIII-a cu 10 la evaluarea națională din acest an primesc câte 2000 de lei. Iar celor cu media 10 la bacalaureat le acordăm câte 5000 de lei. Cred că este un gest firesc de apreciere a performanței școlare, principiu pe care îl punem la baza sistemului public de educație”, a explicat premierul Marcel Ciolacu.

Forma de organizare a concursului de rezidențiat va rămâne nemodificată. Anunțul a fost făcut de Ministerul Sănătății.

Potrivit anunțului, în urma unor consultări interne, asociațiile studenților la medicină din universitățile și facultățile de profil au informat Ministerul Sănătății cu privire la faptul că majoritatea studenților au optat pentru menținerea actualei forme de desfășurare a concursului de rezidențiat.

În urma discuțiilor dintre ministrul Sănătății, prof. univ. dr. Alexandru Rafila și reprezentanții studenților, s-a ajuns la un acord privind susținerea punctului de vedere majoritar al studenților de a continua organizarea concursului de rezidențiat prin concurs unitar, național, pentru domeniul medicină, domeniul medicină dentară şi, respectiv, domeniul farmacie, cu tematică şi bibliografie unice.
De asemenea, Ministerul Sănătății susține prelungirea termenului minim de comunicare a bibliografiei de concurs de la 6 luni, la 12 luni.

Reprezentanții studenților au apreciat, de asemenea, modificarea recent adoptată de Ministerul Sănătății și Ministerul Educației, care permite recunoașterea stagiilor de practică efectuate în străinătate direct de către coordonatorul de rezidențiat din centrul în care aceștia își desfășoară activitatea.

Președintele Klaus Iohannis a convocat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Aceasta se va desfășura pe data de 19 septembrie.

Pe ordinea de zi a Ședinței Consiliului sunt mai multe subiecte imprtante. Este vorba despre următoarele:
-Stadiul și perspectivele conflictului din Ucraina în urma agresiunii ilegale şi nejustificate a Federaţiei Ruse. Implicaţii pentru România
-Oportunități oferite de noul context geopolitic pentru consolidarea Parteneriatului Strategic cu Republica Moldova. Asigurarea ireversibilității parcursului european: oportunități și provocări
-Planul Național de Implementare a Pactului Civil în domeniul Politicii de Securitate și Apărare Comună
-Planul de înzestrare a Armatei României 2025-2034.
Ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării va avea loc joi, 19 septembrie 2024, de la ora 13:00, la Palatul Cotroceni.

50 de module dormitor, cu o capacitate de 4 persoane fiecare, au fost deja instalate zilele trecute la Piscu, Cudalbi, Costache Negri, Băneasa, Valea Mărului și Pechea. 

De asemenea, la Galați au ajuns alte 56 de module dormitor, care se montează pentru a fi duse și instalate acolo unde este nevoie. 

Separat de acestea, mai sunt 144 de module dormitor de venit de la Neamț, Bacău și București. 

În acest moment sunt peste 1300 de pompieri, jandarmi și militari în teren. 

Este amenajată și funcțională tabăra de cazare (200 de locuri) de la Slobozia Conachi. Locuri de cazare au fost amenajate (99 de paturi) și la sala de sport din Slobozia Conachi, iar Primăria Municipiului Galați a pregătit și ea peste 800 de locuri de cazare.

Forțele MApN acționează în continuare în sprijinul populației afectate de inundații din Galați.

Luni seară, reprezentanții ministerului au anunțat că în ultimele 72 de ore, aproximativ 320 militari din brigăzile 10 Geniu, 282 Blindată „Unirea Principatelor” și din Regimentul 528 ISR „Vlad Țepeș” au intervenit cu peste 50 de mijloace tehnice, în localitățile Pechea, Cuza-Vodă și Slobozia Conachi, din județul Galați, pentru sprijinirea populației afectate de inundații, la solicitarea autorităților locale cu atribuții în domeniul intervenției în situațiile de urgență.

Luni s-au desfășurat șapte misiuni de intervenție în diferite localități.

Structurile cu atribuții din MApN monitorizează permanent situația din teritoriu, iar subunitățile de intervenție continuă să fie pregătite pentru a acționa, în cel mai scurt timp, la cererea autorităților, potrivit planurilor întocmite pentru astfel de cazuri, au precizat reprezentanții ministerului. 

Consiliul Județean Galați anunță că din ordinul premierului Marcel Ciolacu, din rezervele statului, au fost alocate 214 tone de alimente și peste 200.000 de litri de apă pentru zonele afectate de inundații.
210.000 de litri de apă au ajuns în județul Galați, aproximativ 150.000 de litri fiind distribuiți deja în zonele afectate.

De asemenea, aproximativ 175 de tone (conserve de tocană legume și cu carne, cașcaval, pate de ficat, zahăr și gem) au fost transportate la Galați.
CJ mai anunță că au fost distribuite alimente și se distribuie în continuare în zonele afectate, în funcție de solicitările autorităților locale, la Slobozia Conachi, Cuza Vodă, Piscu, Cudalbi, Corni, Costache Negri, Băneasa, Valea Mărului, Pechea, Suhurlui și Corod.

Distribuirea alimentelor către cei afectați de inundații se face prin intermediul autorităților locale.
Sunt în curs de livrare și alte transporturi către Galați, astfel că noi produse alimentare vor fi distribuite. Situația se schimbă de la o oră la alta, precizează CJ Galați luni seara.
În plus, Crucea Roșie a distribuit două camioane cu apă, precum și alimente. De asemenea, două firme au distribuit 18.000 de pâini în Pechea, Corni, Costache Negri, Cudalbi, Cuza Vodă, Slobozia Conachi, Valea Mărului și Grivița. Și sunt mulți alți privați, persoane fizice și juridice, care au sărit în ajutor celor afectați de inundații, care au adus diverse alimente, mâncare caldă sau care au ajutat la pregătirea mâncării, a adăugat CJ Galați.