Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene anunță că aproximativ 600 de milioane de euro sunt alocate pentru digitalizarea sistemului de sănătate. Banii vor fi folosiți pentru implementarea unor sisteme moderne.

„Avem alocate aproximativ 600 de milioane de euro pentru digitalizarea sistemului de sănătate. Aceste fonduri vor fi utilizate pentru implementarea unor soluții precum sistemul PIAS, telemedicina, eHealth și digitalizarea unităților spitalicești”, a declarat ministrul investițiilor și proiectelor europene, Adrian Câciu, la conferința ”Romanian Cyber Care Health – siguranță și încredere pentru pacienți”

Evenimentul a reunit reprezentanți din domeniul sănătății, specialiști în securitate cibernetică și experți IT.

Guvernul a majorat cu 650 de milioane de lei bugetul schemei de ajutor de stat „Creditul Fermierului”. Decizia este luată în ședința de vineri a executivului.

Ca urmare, bugetul va ajunge la peste 1,4 miliarde lei. Spijinul maxim pe care îl poate primi un fermier este de 280.000 de euro în 5 ani.

„Continuăm să-i sprijinim pe fermierii români și să le asigurăm acces mai ușor la finanțare. Majorăm la peste 1,4 miliarde lei bugetul schemei de ajutor de stat ”Creditul Fermierului”. Înseamnă o creștere cu 650 de milioane de lei față de bugetul inițial. Acoperim o mare parte a dobânzii, iar sprijinul pe care un fermier îl primește ajunge la 280.000 de euro în 5 ani”, a explicat premierul Marcel Ciolacu.

Blocul Național Sindical informează că, joi, 20 iunie 2024, la sediul Apele Române, are loc ședința Consiliului de Conducere al acestei instituții în care se vor decide noile organigrame pentru toate structurile din Apele Române.

Anterior, în ședința Biroului executiv al Sindicatul Mureșul din Apele Române - SMAR, afiliat la BNS, s-a decis că la toate locurile de muncă să fie organizată pichetare pe durata toată durata ședinței Consiliului de Conducere.
„În situația în care în ședința de mâine organigramele vor fi aprobate în forma cunoscută, cu desființare și comasare fără nicio logică funcțională a unor structuri din ape sau cu lăsarea fără coordonare a marii părți a formațiilor de lucru din țară, să trecem și la alte forme de protest împotriva acestora, incluzând aici și mitinguri la București, în fața sediului ANAR”, anunță BNS.
,,Este de datoria noastră, a tuturor angajaților din ape să ne apărăm locurile de muncă. Este de datoria noastră, a tuturor angajaților din ape să asigurăm pentru cetățenii acestei țări funcționarea sistemului de gospodărirea a apelor. Este de datoria noastră, a angajaților din ape să oprim pe oricine dorește distrugerea sistemului de gospodărire a apelor din România, din nepricepere sau cu rea credință!”, a precizat Cornel Brişcaru, președinte SMAR.

România și Bosnia și Herțegovina au semnat un Acord privind cooperarea în domeniul apărării. Documentul a fost parafat de miniștrii apărării din cele două țări.

„Am semnat împreună cu omologul meu din Bosnia și Herțegovina, Zukan Helez, Acordul privind cooperarea în domeniul apărării, document ce creează premise pentru dezvoltarea relațiilor militare bilaterale”, a anunțat ministrul român al apărării, Angel Tîlvăr.
În cadrul discuțiilor, au fost abordate teme privind securitatea în regiunea Mării Negre și zona Balcanilor de Vest, pe fondul efectelor războiului de agresiune al Rusiei în Ucraina. De asemenea, „am reiterat faptul că România susține un mediu stabil și sigur în regiunea Balcanilor de Vest și sprijină parcursul european al Bosniei și Herțegovinei”, a adăugat ministrul român.
Totodată, „am mulțumit pentru susținerea de care se bucură militarii români dislocați în Bosnia și Herțegovina în cadrul Operațiunii Uniunii Europene EUFOR ALTHEA”, a precizat Tîlvăr.

Președintele Klaus Iohannis își retrage candidatura de la șefia NATO, iar România îl va susține pe olandezul Mark Rutte.

„Președintele Klaus Iohannis a solicitat membrilor Consiliului Suprem de Apărare a Țării să se pronunțe cu privire la candidatura lui Mark Rutte pentru funcția de Secretar General al NATO, aceștia declarându-se în favoarea susținerii de către România a candidaturii premierului olandez”, a transmis Administrația Prezidențială.

În ședința CSAT de joi, președintele României a informat că i-a anunțat pe aliații din cadrul NATO, la sfârșitul săptămânii trecute, asupra retragerii candidaturii sale pentru funcția de Secretar General al organizației.

Președintele României, Klaus Iohannis, susține că alegerile prezidențiale se vor desfășura în lunile septembrie, octombrie sau noiembrie. Dacă se vrea altceva, trebuie schimbată legislația și cred că e prea târziu, a explicat Iohannis.

Explicațiile au fost oferite miercuri.
„În ce privește alegerile prezidențiale, în conformitate cu legislația în vigoare, ele pot avea loc în septembrie, octombrie sau noiembrie. Dacă se vrea altceva, trebuie schimbată legislația și cred că e prea târziu”, a spus Klaus iohannis.

Oricum, ceea ce contează este opinia românilor, a mai spus Iohannis.
„Nu contează dacă au loc în septembrie, octombrie sau noiembrie. Ceea ce contează este opinia românilor. Este important, pentru mine, să subliniez că președintele României trenuie să fie ales de români și nu de partide. De aceea avem vot direct”, a precizat Klaus Iohannis.
Declarația a apărut în condițiile în care între membrii coaliției sunt păreri diferite privind data alegerilor prezidențiale. PSD vrea ca alegerile să fie în septembrie, în timp ce liberalii propun lunile noiembrie și decembrie.

Siegfried Mureșan a fost reales vicepreședinte al Grupului PPE din Parlamentul European. El a obținut 151 din 170 de voturi valabil exprimate. Anunțul a fost făcut miercuri, pe Facebook.

„Tocmai am fost reales vicepreședinte al Grupului PPE din Parlamentul European. Grupul PPE este cel care a câștigat alegerile europarlamentare din 9 iunie și și-a întărit poziția de cel mai mare grup politic din Parlamentul European. Am fost ales cu 151 din 170 de voturi valabil exprimate”, a anunțat Mureșan.

Liberalul a anunțat care sunt prioritățile sale în noul mandat.
„Ca vicepreședinte, voi continua să apăr interesele României în conducerea Grupului PPE. (...) În următorul mandat, împreună cu colegii europarlamentari din Partidul Național Liberal, voi apăra în continuare fondurile europene alocate României și interesele fermierilor români. În același timp, voi susține crearea unei majorități proeuropene în Parlamentul European, alături de celelalte familii politice proeuropene și sub conducerea noastră, a Grupului PPE, în calitate de câștigători ai alegerilor europene. Astfel, europarlamentarii extremiști, antieuropeni, precum AUR, vor fi izolați și nu vor putea influența deciziile europene. De asemenea, voi susține Republica Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Nu în ultimul rând, voi susține toate acele măsuri care duc la garantarea securității în interiorul Uniunii Europene”, a precizat Mureșan.

Premierul român Marcel Ciolacu a prezidat marți, împreună cu prim-ministrul din Bavaria Markus Söder, o ședință comună de guvern. În cadrul acesteia s-a discutat despre alegeri, economie, securitate, comunitate. Părțile au semnat un memorandum.

Ședința comună a guvernelor din România și Bavaria a avut loc marți.
Marcel Ciolacu a ajuns luni, la München, la invitația șefului guvernului bavarez, Markus Söder „pentru a celebra împreună împlinirea a 25 de ani de cooperare instituționalizată între România și Bavaria”. Marți cei doi lideri au avut discuții și apoi au prezidat ședința comună a celor două guverne.

„Prezența mea aici este dovada relațiilor excelente de cooperare dintre România și Bavaria și vine în continuarea vizitei Prim-ministrului Markus Söder la București, în luna februarie a anului trecut, când declarația noastră guvernamentală comună a fost adaptată la contextul actual. Prin aceasta s-a impulsionat inclusiv reluarea lucrărilor Comisiei mixte guvernamentale România-Bavaria. Împreună cu miniștri români și deputatul minorității germane, am luat parte la prima ședință comună de guvern dintre România și Bavaria, în care am abordat o gamă largă de subiecte, de la dosare de politică externă și europeană, la agenda de securitate, cooperare economică, cooperare pe linie de afaceri interne, afaceri sociale și muncă”, a declarat Marcel Ciolacu.

Cei doi lideri au mai discutat despre alegeri, extinderea UE, spațiul Schengen și războiul din Ucraina. În timpul evenimentului, miniștrii economiei român și bavarez au semnat un Memorandum de Înțelegere pentru promovarea spiritului antreprenorial și în sprijinul IMM-urilor.

Șeful interimar al Camerei Deputaților pledează pentru întărirea rolului Senatului. Consider că sistemul bicameral trebuie păstrat, iar rolul Senatului trebuie întărit, a declarat Alfred Simonis.

Declarația a fost făcută în timpul sesiunii solemne consacrate aniversării a 160 de ani de la constituirea Senatului României.
„Ne aflăm astăzi într-un moment important pentru istoria noastră națională, celebrând 160 de ani de la înființarea Senatului României. Azi, privim cu respect la trecutul nostru și suntem conștienți de rolul esențial pe care această instituție l-a avut în dezvoltarea și consolidarea democrației românești. Înființarea Senatului, în anul 1864, a marcat un moment de cotitură în istoria modernă a României, fiind parte integrantă a reformelor promovate de domnitorul Alexandru Ioan Cuza. De-a lungul celor 160 de ani, Senatul României a traversat perioade de transformări și provocări, reflectând evoluțiile politice și sociale ale țării noastre. În momentele de cumpănă, Senatul a fost un pilon de stabilitate și un forum de dezbatere unde s-au conturat direcțiile majore de dezvoltare a statului român”, a declarat Alfred Simonis.

El a pledat pentru sistemul bicameral și pentru un rol mai important al Senatului.
„Senatul trebuie să rămână un promotor al reformelor și al deschiderii către noi oportunități prin diplomația parlamentară. Suntem încă o democrație tânără, de aceea consider că sistemul bicameral trebuie păstrat, iar rolul Senatului trebuie întărit, pentru că avem nevoie de cât mai multă dezbatere și analiză astfel încât legile pe care le facem să fie cât mai bune”, a precizat Simonis.

Liderii REPER solicită revocarea conducerii AEP și anchetă asupra procesului electoral. Ramona Strugariu, copreședinta REPER, le cere public preşedintelui Iohannis, premierului Ciolacu şi Parlamentului „să nu mai gireze furtul şi să revoce conducerea AEP, responsabilă pentru dezastrul acestor alegeri, apoi să declanşeze anchetă pentru investigarea integrității acestui proces electoral”.

“Autoritatea Electorală Permanentă are un președinte numit de Parlament şi vicepreședinți numiți de președintele României și de prim-ministru. Aceşti oameni şi aceste instituții tac şi acceptă frauda, incompetența, girează furtul şi haosul. Ignoră fiecare om furat, în parte. Art. 101 alin. (7) din Legea nr. 208/2015 spune foarte clar că președintele și vicepreședinții pot fi revocați din funcție, pentru motive temeinice, de către autoritățile care i-au numit. Cer public revocarea conducerii AEP. Motive mai temeinice decât mărturiile sutelor de oameni cărora le-a dispărut votul din secții, miile de secții cu voturi zero, organizarea sub orice limită a demnității umane, cu oameni luați de salvări şi saci desigilați care zac pe asfalt, nu există. Le solicit deschis, colegial şi constructiv colegilor de la USR să inițiem împreună moțiune simplă împotriva conducerii AEP pentru felul în care au fost organizate şi gestionate aceste alegeri. Cer comisiilor permanente ale Parlamentului, conform Art. 78 din Regulamentul Senatului şi Art. 72 din Regulamentul Camerei Deputaților, să iniţieze o anchetă parlamentară pentru investigarea integrității acestor alegeri şi grupurilor parlamentare să solicite, la rândul lor, înființarea unei Comisii de anchetă. Nu mai închideți ochii. Aşa se fură democrația”, a declarat Ramona Strugariu.

Partidele din opoziție au contestat rezultatul alegerilor susținând că în procesul electoral au intervenit numeroase nereguli și suspiciuni.