Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, a anunțat că predarea fugarului Paul-Philippe al României se va rejudeca. Instanța a admis apelul formulat de parchet, a anunțat luni ministrul român.

Potrivit Alinei Gorghiu „predarea fugarului Paul-Philippe al României se va rejudeca. Instanța a admis apelul formulat de parchet, a desființat hotărârea de refuz al predării și a trimis cauza la rejudecare”.

Ca urmare, Paul-Philippe al României va rămâne în arest până la pronunțarea unei soluții definitive, cererea de eliberare pe cauțiune fiind respinsă tot luni.
Paul Philippe al României a fost condamnat la 3 ani şi 4 luni de închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor de cumpărare de influenţă şi complicitate la abuz în serviciu, în dosarul Ferma Băneasa.

Primarul orașului Brașov, Allen Coliban, a anunațat luni că își recunoaște înfrângerea în alegerile locale. Am pierdut alegerile la Primăria Brașov, îmi asum această înfrângere, a spus primarul USR.

Mesajul a fost transmis pe Facebook.
„Am pierdut alegerile la Primăria Brașov. Îmi asum această înfrângere și sunt convins că și mulți dintre voi simțiți același regret adânc. Îmi pare rău. Vă mulțumesc pentru tot sprijinul pe care mi l-ați acordat. Pentru toată energia. Pentru toate încurajările. Pentru curajul pe care l-ați avut, mulți dintre voi, de a vă asuma o susținere publică a campaniei mele. Doar cine nu a locuit în Brașov în ultimii 20 de ani nu înțelege dimensiunea curajului vostru”, a scris Allen Coliban.

Primarul în fncție susține că va continua să lupte pentru interesele brașovenilor.

„Acestea fiind spuse, e momentul să spun: Felicitări învingătorului! Chiar dacă noi ne-am mobilizat ca niciodată, a reușit să convingă mai mulți brașoveni decât noi iar la final a câștigat democrația, printr-o reprezentativitate sporită a votului”, a mai transmis Coliban.

George Scripcaru de la PNL a câștigat alegerile. El a mai fost primar al Brașovului în perioada 2004 - 2020.

Liderul liberal Rareș Bogdan a comentat victoria PNL la Slatina. „Am intrat în inima zonei roșii a României”, a spus Bogdan. Primăria Slatina a fost câștigată de liberalul Mario De Mezzo.

În total, PNL are peste 13.000 de consilieri locali și peste 500 de consilieri județeni, susține Rareș Bogdan care a punctat marile victorii.

„Foarte important pentru noi, Partidul Național Liberal a câștigat fiefurile din sectorul 1 București și îl felicit pe George Tuță, Brașovul prin Gheorghe Scripcaru la o diferență de peste 4.000 de voturi. De asemenea, am intrat în inima zonei roșii a României și am câștigat primăria Slatina cu un vot copleșitor”, a declarat, luni, Rareș Bogdan.

PNL a mai obținut victorii importante la Iași, Bihor, Alba și Cluj.

Potrivit rezultatelor provizorii, Costel Fotea și Ionuț Pucheanu au fost reconfirmați în funcție, prin vot. Costel Fotea (PSD) a câștigat al treilea mandat de președinte al Consiliului Județean Galați, cu 65% din sufragii. Ionuț Pucheanu (PSD) a câștigat al treilea mandat de primar al municipiului Galați, cu 65% din voturile valabil exprimate, potrivit rezultatelor parțiale. De asemenea, Dan Nica, președintele PSD Galați, a obținut un nou mandat de europarlamentar.

„La Consiliul Județean, președintele Costel Fotea are acum 65%, primarul Ionuț Pucheanu are tot 65%. La Consiliul Local Galați avem un scor de peste 50%, surpriza mare este Pact, este pe locul doi. Este o bătălie foarte strânsă pentru locul patru între PNL, USR și AUR.”, a transmis Dan Nica, președintele PSD Galați.

„Voi face tot ce îmi stă în putinţă să nu dezamăgesc Galaţiul, gălăţenii. Pentru că gălăţenii merită mai mult decât cei din vest sau din alte zone ale ţării să fie mândri aici, la ei acasă!”, a declarat Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean.

„Nu pot decât să promit că vom face tot ce ne stă în putinţă să fim cel puţin la fel de buni ca până acum, şi am ferma convingere că nu vom dezamăgi”, a declarat primarul Ionuţ Pucheanu.

Agenția Naționalã de Cadastru și Publicitate Imobiliarã (ANCPI) anunță că desfãșoarã lucrãri de înregistrare sistematicã a proprietãților în sistemul integrat de cadastru și carte funciarã, gratuit pentru cetãțeni, în 2.250 de unitãți administrativ-teritoriale (UAT), din totalul de 3.181. Pentru 522 dintre acestea finanțarea este asiguratã din fonduri europene, în timp ce lucrãrile din celelalte UAT-uri sunt finanțate din veniturile proprii ale ANCPI.

ANCPI, instituție publicã în subordinea Ministerului Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publice și Administrației (MDLPA), a finalizat lucrãrile de înregistrare sistematicã a imobilelor la nivelul întregii localitãți în 251 UAT-uri, precum și în 26.556 de sectoare cadastrale. Dintre acestea, 126 de comune au fost cadastrate din fonduri europene, prin Proiectul major „Creșterea gradului de acoperire și incluziune a sistemului de înregistrare a proprietãților în zonele rurale din România”.

Astfel, pânã la data de 05 iunie 2024, prin programele derulate, ANCPI a deschis peste 7,1 milioane de noi cãrți funciare, gratuit pentru cetãțeni.
Din totalul de 9,54 de milioane de hectare de terenuri agricole care fac obiectul subvențiilor Agenþiei de Plãþi ºi Intervenþie pentru Agriculturã (APIA), au fost înregistrate în sistemul integrat de cadastru și carte funciarã 7,70 de milioane de hectare (81%).

Programul Național de Cadastru și Carte Funciarã (PNCCF) are drept scop înregistrarea, gratuitã pentru cetãțeni, a tuturor imobilelor (terenuri și clãdiri) din România în sistemul integrat de cadastru și carte funciarã. Programul este finanțat din veniturile proprii ale ANCPI, din fonduri europene și din bugetul local al primãriilor.
Pânã în decembrie 2023, ANCPI a fost beneficiarul Proiectului major „Creșterea gradului de acoperire și incluziune a sistemului de înregistrare a proprietãților în zonele rurale din România”, inclus în Axa prioritarã 11 din POR 2014-2020. Proiectul a completat obiectivul PNCCF, prin realizarea lucrãrilor de înregistrare sistematicã pentru 5.758.314 de hectare din 660 de UAT-uri situate în zone rurale ale României. Valoarea totalã a proiectului este 312.891.155 de euro, din care 265.957.482 reprezintã fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeanã și 46.933.673 – cofinanțare de la bugetul de stat.

Realizarea lucrãrilor de înregistrare sistematicã a proprietãților cu fonduri europene va continua, deoarece proiectul a fost etapizat, potrivit Legii nr. 338/2023. Astfel, finanțarea cu fonduri europene a lucrãrilor de cadastru sistematic este inclusã în Programul Creștere Inteligentã, Digitalizare și Instrumente Financiare (PCIDIF) 2021-2027.
Mai multe informații referitoare la stadiul lucrãrilor de înregistrare sistematicã sunt disponibile pe pagina web a ANCPI.

Guvernul a aprobat înființarea Spitalului Public al Sectorului 6. Decizia a fost luată în ședința de joi a Executivului. Noul spital va avea peste 300 de paturi.
Anunțul a fost făcut de premierul Marcel Ciolacu care a explicat că este primul spital constuit în Capitală după Revoluție..

„Aprobăm finanțarea Spitalului Public al Sectorului 6, primul de acest fel construit în București după 1990. Vorbim de o unitate cu peste 300 de paturi și servicii medicale moderne”, a declarat Marcel Ciolacu.

Spitalul va fi construit în baza unui proiect realizat de Primăria Sectorului 6.
„Iată că, la fel ca și extinderea metroului în Sectorul 4, o primărie de sector face un spital și nu primăria Capitalei”, a subliniat Marcel Ciolacu.
Spitalul va costa peste 145 de milioane de euro. Circa jumătate din sumă va proveni dintr-un împrumut de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei.

Reprezentantul MAE Iulian Ivan anunță că din motive obiective, nu se vor organiza secții de votare în unele state și orașe. Este vorba despre zone în care există conflicte sau tensiuni, precum Afganistan, Mali, Coreea de Nord și orașul ucrainean Odesa.

În total, MAE va organiza 915 secții de votare în străinătate, ceea ce reprezintă un record.

„Statistic, sunt cu 80 de secții mai mult decât cele înființate la alegerile prezidențiale din 2019, când au fost înființate 835 de secții de votare, 167 de secții mai mult decât cele organizate la alegerile parlamentare din 2020, când au fost înființate 748 de secții și cu 474 de secții mai multe decât la europarlamentarele din 2019. Cele mai multe secții de votare vor fi organizate în statele cu cele mai mari comunități de români, respectiv în Italia 150 de secții de votare, în Spania, 147 de secții, în Regatul Unit al Marii Britanii – 104 secții de votare, Germania, 87 de secții, Franța și Principatul Monaco – 67 secții și Republica Moldova – 52 secții. În SUA vor fi 45 de secții de votare, iar în Belgia, 24 de secții, Austria 17 secții și Irlanda 16 secții de votare iar Regatul Țărilor de Jos – 16 secții. În Danemarca vor fi 14 secții și Canada -12 secții de votare”, a transmis reprezentantul cu însărcinări speciale pentru procesele electorale din cadrul MAE, Iulian Ivan.

El a explicat de ce nu se vor organiza secții de votare în unele state și orașe din străinătate.
„Din motive obiective, nu se vor organiza secții de votare în următoarele state și orașe: Afganistan, pentru că militarii români au fost restrași din teatrele de operațiuni, Mali, pentru că nu mai avem militari în acest stat, Odessa, unde activitatea Consulatului este suspendată temporar. În Sudan, activitatea misiunii a fost preluată de ambasada României la Addis Abeba. În Venezuela, misiunea diplomatică a fost închisă iar în Libia, a fost relocată la Tunis. În Coreea de Nord, activitatea este suspendată temporar iar la Ierusalim, din cauza condițiilor de securitate din zonă”, a precizat Iulian Ivan.

Guvernul a emis o hotărâre prin care obligă autoritățile locale să identifice terenurile cu ambrozie. Decizia stabilește că autoritățile locale vor fi obligate nu doar să identifice terenurile cu ambrozie ci și să someze proprietarii acestora în vederea luării măsurilor necesare pentru evitarea instalării sau răspândirii buruienii.

Decizia a fost luată în ședința de Guvern, a anunțat purtătorul de cuvânt al Rxecutivului, Mihai Constantin.

„Semnalez o Hotărâre ce include măsuri pentru combaterea ambroziei, buruiană ce provoacă forme alergice severe, inclusiv <febra de fân>. Hotărârea aprobată de Guvern menține obligativitatea ca autoritățile administrației publice locale să identifice anual terenurile infestate cu buruiana ambrozia de pe raza teritorială a acestora și să someze proprietarii sau deținătorii acestora în vederea luării măsurilor necesare pentru evitarea instalării sau răspândirii buruienii”, anunță purtătorul de cuvânt al Executivului, Mihai Constantin.
Hotărârea de Guvern reglementează și alte aspecte, printre care obligativitatea distrugerii buruienii ambrozia pe tot parcursul anului, posibilitatea ca proprietarii sau deținătorii de terenuri, administratorii drumurilor publice, căilor ferate, cursurilor de apă, lacurilor, sistemelor de irigații și ai bazinelor piscicole să solicite autorităților administrației publice locale să efectueze lucrările de combatere a buruienii, contra cost, în cazul în care, motivat, aceștia nu o pot distruge.

Totodată, autoritățile administrației publice locale pot să efectueze lucrările de combatere a buruienii ambrozia, acolo unde proprietarii sau deţinătorii de terenuri, administratorii drumurilor publice, căilor ferate, cursurilor de apă, lacurilor, sistemelor de irigații și ai bazinelor piscicole nu au făcut acest lucru, nici în perioada de înflorire a plantei, nici în urma avertismentului emis de autoritățile locale.

„În cazul în care proprietarii nu distrug ambrozia, nici după avertismentul autorităților, se aplică amenzi contravenționale de la 1.000 lei la 5.000 lei în cazul persoanelor fizice, respectiv de la 10.000 lei la 20.000 lei în cazul persoanelor juridice”, a precizat Mihai Constantin.

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat joi creșterea salariului minim de la 1 iulie. Măsura a fost aprobată în ședința Executivului. Facem un pas pentru a ne apropia de salariul minim european, a spus prim-ministrul.

Guvernul a aprobat o majorare a salariului minim de la 3300 la 3700 de lei lunar. Modificarea va fi în vigoare de la 1 iulie.
„Cea mai așteptată decizie de azi este creșterea salariului minim de la 3300 la 3700 de lei lunar, de la 1 iulie. Este o măsură agreată cu partenerii de dialog social, de care beneficiază peste 1,8 milioane de angajați din România. De asemenea, la solicitarea mediului de afaceri, am aprobat majorarea de la 200 de lei la 300 de lei a sumei lunare neimpozitate”, a declarat Marcel Ciolacu.

Angajații vor câștiga în plus 284 de lei pe lună. În paralel, autoritățile lucrează la următoarea majorare care trebuie să se aplice din luna noiembrie.
„Facem un pas important pentru a ne apropia de nivelul cerut de Directiva privind salariul minim european. Ministerul Muncii și partenerii sociali lucrează deja la mecanismul care va introduce salariul minim european în România până în noiembrie. Formula stabilită va ține cont de puterea de cumpărare, de nivelul câștigului salarial mediu brut și productivitatea muncii”, a mai spus Marcel Ciolacu.

Regiunea Dunărea de Jos va fi conectată la Autostrada Moldovei printr-un drum expres. Guvernul a aprobat joi, 6 iunie, indicatorii tehnico-economici ai Drumului Expres Focșani-Brăila. Lucrarea urmeaă să fie scoasă la licitație.

Drumul Expres va avea peste 73 de kilometri, 57 de poduri și pasaje, șase noduri rutiere și șase parcări, a anunțat ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu. În cadrul proiectului vor fi plantate 155 de hectare de perdele forestiere, atât cu scop ecologic, cât și pentru stoparea zăpezii.

„Undă verde de la Guvern pentru indicatorii tehnico-economici ai Drumului Expres Focșani-Brăila. Proiectul prevede inclusiv plantarea a 155 de hectare de perdele forestiere cu rol anti-înzăpezire. Valoarea investiției va fi de 6,75 miliarde lei, fonduri asigurate din Programul de Transport și de la bugetul de stat. Durata de execuție este de 36 luni”, anunță Sorin Grindeanu.
În cel mai optimist scenariu, șoferii vor putea circula pe noul drum din anul 2028.