Administrația Națională Apele Române a anunțat că scoate la licitație 71 de sectoare de plajă de pe litoral. Acestea pot fi închiriate în perioada 2025-2034.
Sectoare de plajă au două tipuri de destinații: suprafață de plajă turistică la Marea Neagră și baze de agrement nautic cu/fără motor.

Este vorba de sectoare de plaje din Mamaia, Constanța, Eforie Nord și Vama Veche.

„Perioada pentru care se închiriază bunul imobil este de 10 ani, fiind corespunzător sezoanelor estivale 2025 – 2034”, scrie în comunicatul celor de la Apele Române.
Deschiderea ofertelor va avea loc la mijlocul lunii octombrie.

Ministerul Afacerilor Externe îi sfătuiește pe români să evite orice călătorie în Liban. MAE reamintește că este în vigoare un avertisment de călătorie pentru Republica Libaneză, nivel 8/9.

Ministerul Afacerilor Externe reamintește că, în contextul celor mai recente evoluții ale situației de securitate din Republica Libaneză și al riscului crescut de escaladare, este în vigoare un avertisment de călătorie pentru Republica Libaneză, nivel 8/9-Evitați orice călătorie, pentru întreg teritoriul acestui stat.
MAE reamintește cetățenilor români existența riscurilor majore de securitate pentru integritatea cetățenilor, cauzate de impredictibilitatea escaladării, care afectează inclusiv disponibilitatea zborurilor comerciale și a rutelor de deplasare.

MAE recomandă ferm cetățenilor români care se află deja pe teritoriul Republicii Libaneze să părăsească teritoriul acestui stat prin cursele aeriene încă disponibile.

Totodată, MAE recomandă cu fermitate cetățenilor români care se află în Republica Libaneză să își înregistreze prezența la Ambasada României la Beirut.
Cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Beirut: +961 5 924 849, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact şi Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență, precum și linia telefonică de urgență a Ambasadei României la Beirut: +961 76 775 503.

Ministerul Educației anunță că au fost aprobate 68 de proiecte în valoare de peste 104 milioane de euro în cadrul apelurilor de proiecte „Primul student din familie”.
36 de instituții de învățământ superior, publice și private, alături de cinci unități de învățământ preuniversitar de stat, au depus cereri de finanțare.

„Prin acest program, cu sprijinul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, vom finanța măsuri de prevenție, măsuri de intervenție și măsuri compensatorii, care să contribuie la crearea cadrului care permite acces echitabil la studii universitare de calitate, pentru orice tânăr, indiferent de mediul socioeconomic din care provine. Pentru mulți dintre ei, această oportunitate este șansa la o viață nouă, un drum către succes, și o șansă reală de a-și construi un viitor mai bun”, a explicat ministerul.

Creșterea accesului la învățământul superior al grupurilor subreprezentate/defavorizate, inclusiv prin sprijinirea și consilierea elevilor pentru a face tranziția de la liceu la universitate reprezintă o prioritate prevăzută în noile legi ale educației și a fost parte integrantă din Raportul final al proiectului „România Educată”, au precizat inițiatorii programului.

Deputatul PSD Viorica Sandu susține că fabrica inaugurată azi la Nokian-Oradea este prima fabrică din lume cu zero emisii de carbon si reprezintă un exemplu de succes al politicilor și metodelor economice ale PSD de a atrage capital străin în România.

„Prin prezența sa la deschiderea oficială, premierul Marcel Ciolacu dovedește determinarea sa de a face în continuare o prioritate din finanțarea investițiilor, atât publice, cât și private, din toate sursele posibile. România a încheiat, în acest sens, un Acord cu Banca Mondială, prin care are acces la 6 miliarde de dolari, din care 3 miliarde sunt destinate mediului privat, pentru investiții care să extindă accesul la educație, la sănătate și servicii sociale, dar și să creeze locuri de muncă mai bine plătite”, a transmis deputatul Viorica Sandu. 

La Nokian- Oradea, din cei 650 milioane euro investiți, 99,5 milioane de euro reprezintă ajutorul de stat, acordat în perioada când Ministerul Finanțelor era condus de un ministrul al PSD, Adrian Câciu.

”Ajutorul de stat” este instrumentul consacrat și utilizat de PSD pentru a susține investițiile private de anvergură făcute în anumite domenii prioritate, unde interesul nostru este să ne dezvoltăm.

Ultimul exemplu de ajutor de stat este cel anunțat de premierul Marcel Ciolacu, în ultima ședință de Guvern, privind Planul Național pentru Marea Industriei, finanțat cu 2 miliarde de euro.

„Investiția de la Nokian-Oradea va produce anvelopele, în special de autoturisme, destinate întregii piețe europene și este o unitate la cel mai înalt standard, unde - până la sfârșitul acestui an - vor lucra 300 de angajați, iar până în 2025 se va ajunge la 500 de angajați, plătiți la nivelul salariilor occidentale”, a adăugat Viorica Sandu. 

USR cere convocarea în Parlament și audierea șefului Apele Române. Deputata USR Diana Buzoianu, vicepreședintă a Comisiei pentru mediu din Camera Deputaților, solicită audierea în Comisie a directorului general al Administrației Naționale Apele Române (ANAR), în contextul inundațiilor masive care au produs în județele Galați și Vaslui prejudicii materiale importante, dar și pierderi de vieți omenești.

„În 2005, 76 de persoane și-au pierdut viața din cauza inundațiilor. În 2013, 9 persoane au murit în județul Galați în urma inundațiilor. Acum, în 2024, avem iar vieți pierdute din cauza inundațiilor, din nou în județul Galați. Autoritățile știu de ani de zile care sunt problemele și ce ar trebui să facă, doar că nu și iau măsurile concrete. Câte persoane mai trebuie să moară până când vor începe să acționeze? Pentru ce s-au folosit banii? Am chemat reprezentanții Apele Române pentru a răspunde la toate aceste întrebări pe care românii le au de ani de zile”, declară deputata USR Diana Buzoianu.
Audierea șefului Apele Române are drept scop verificarea îndeplinirii atribuțiilor legale ale ANAR, dar și de către instituțiile subordonate cu atribuții în prevenirea unor incidente de proporția celor petrecute în ultimele zile.

Potrivit inițiatorilor, necesitatea acestor verificări și clarificări este accentuată de raportul din 2022 al Curții de Conturi, care a scos la lumină date îngrijorătoare legate de lipsa avizelor și autorizațiilor de gospodărire emise de către ANAR cu privire la barajele și digurile realizate pe teritoriul României.

Același raport include concluzii cu privire la inexistența unei infrastructuri de protecție împotriva inundațiilor. Aceasta în condițiile în care Legea apelor (107/1996) stipulează că orice construcţii de apărare împotriva acţiunii distructive a apei (îndiguiri, apărări şi consolidări de maluri şi albii, rectificări şi reprofilări de albii, lucrări de dirijare a apei, combaterea eroziunii solului, regularizarea scurgerii pe versanţi, corectări de torenţi, desecări şi asanări, alte lucrări de apărare) se realizează în baza avizului de gospodărire a apelor emis de ANAR, iar punerea în funcțiune a acestor lucrări se realizează numai în baza autorizației de gospodărire emise de către aceeași autoritate, mai susține USR.

Nu în ultimul rând, șeful Apele Române are obligația să prezinte public o diagnoză a infrastructurii naționale de protecție împotriva inundațiilor, stadiul lucrărilor de execuție, fondurile publice alocate în ultimii ani, precum și situația statistică a numărului de baraje și diguri neautorizate sau ale căror autorizații nu mai sunt valabile, a precizat USR.
Totodată, directorul general ANAR va avea posibilitatea să clarifice unele controverse care au planat asupra instituției în ultima vreme.
„Agenția de stat care trebuia să se ocupe cu digurile din Galați se pare că se ocupă cu orice altceva mai puțin cu diguri. Agenția este, de fapt, încă un program de locuri de muncă călduțe la stat: 35% din bani se duc pe salarii, 10.000 de angajați cu salariu mediu de aproape 8.000 lei/lună. Adică, cu 2.300 lei peste salariul mediu din privat. Diguri însă nu fac. Întreținerea digurilor iar nu prea fac. Au făcut, în schimb, la un moment dat, plantație de canabis. Nu e o glumă, i-a prins DIICOT”, afirmă deputatul USR Claudiu Năsui.

Membrii Consiliului Suprem de Apărare a Țării au analizat Planul de înzestrare a Armatei României 2025 – 2034. Ședința CSAT a avut loc joi, la Palatul Cotroceni.

Planul de înzestrare a Armatei României 2025 – 2034 este un document de referință pentru planificarea armamentelor, prin care se realizează corelarea dintre nevoile operaționale de tehnică și echipamente militare pentru dotarea structurii de forțe și resursele financiare preconizate a fi alocate pentru înzestrare, urmând ca discuțiile pe acest subiect să fie continuate.

Potrivit Administrației Prezidențiale, schimbarea majoră a situației regionale de securitate generate de postura agresivă a Federației Ruse a determinat reanalizarea, reprioritizarea și reconfigurarea programelor de înzestrare pentru dotarea și dezvoltarea capabilităților militare necesare contracarării noilor amenințări, inclusiv prin creșterea, în cadrul acestora, a achiziției cantităților de muniții necesare pentru luptă și pentru constituirea graduală a stocurilor.

Din această perspectivă, pentru protejarea intereselor esențiale de securitate și asigurarea securității aprovizionării, România este direct interesată ca pe teritoriul național să existe capacități industriale care să poată asigura atât producerea de tehnică militară modernă pentru dotarea structurii de forțe pe timp de pace și menținerea în stare operațională a echipamentelor achiziționate, cât și fabricarea și dezvoltarea de noi echipamente care să contribuie la multiplicarea capabilităților militare în situații de criză sau război.
În acest sens, creșterea alocațiilor bugetare pentru Apărare generează un efect direct și asupra industriei de profil din România, care are oportunitatea de a iniția un proces de transformare, retehnologizare și adaptare prin atragerea de tehnologii noi performante și know-how, prin colaborare cu companii din domeniu, consacrate la nivel internațional, a precizat Administrația Prezidențială.

Guvernul pregătește o Ordonanță de Urgență pentru rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat. Proiectul a fost scos în consultare publică pe site-ul Ministerului Finanțelor. Rectificarea bugetară va asigura fonduri pentru recalcularea pensiilor și plata indemnizațiilor de șomaj până la finele anului.

Guvernul României scoate la consultare publică ordonanța de urgență privind rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat și a bugetului asigurărilor pentru șomaj pe anul 2024, a anunțat Ministerul Finanțelor.

Ordonanța are ca scop ajustarea fondurilor alocate, în funcție de execuția bugetară și de evoluția indicatorilor economici din primele șapte luni ale anului.
Printre principalele măsuri se numără alocarea suplimentară de fonduri pentru recalcularea pensiilor, conform Legii nr. 360/2023, și pentru plata indemnizațiilor de șomaj până la sfârșitul anului. De asemenea, sunt suplimentate fondurile pentru asigurarea desfășurării în condiții optime a activității caselor județene de pensii și a agențiilor județene pentru ocuparea forței de muncă.

Conform noilor prevederi, bugetul pentru asigurările sociale de stat ar urma să fie majorat cu peste 1 miliard de lei, iar sistemul de asigurări pentru accidente de muncă și boli profesionale cu aproximativ 14,7 milioane lei.

Premierul Marcel Ciolacu a declarat că promovarea rezilienței fiscal-financiare în sectorul public este vitală pentru a răspunde crizelor din sistem. Totodată, el a apreciat pașii spre modernizare făcuți în ultimii ani de Curtea de Conturi a României. Declarația a fost făcută în cadrul ceremoniei dedicate împlinirii a 160 de ani de la înființarea Curții de Conturi a României.

Ceremonia a avut loc miercuri.

„În mod special, vreau să salut schimbările care s-au produs atât în auditul fondurilor publice, cât și în ceea ce privește comunicarea dintre Curte și factorii de decizie din societate. Putem avea în instituția supremă de audit a României un partener în auditarea politicilor publice pentru a ști cum putem veni mai bine în sprijinul beneficiarului final, cetățeanul. Există un concept tot mai prezent pe agenda publică care reunește la nivel de responsabilități toți factorii decidenți din societate: buna guvernanță. Aici instituțiile supreme de audit joacă un rol esențial în a oferi o imagine reală a impactului politicilor publice în viața cetățenilor. Acest nou model de guvernanță se caracterizează prin gestionarea provocărilor într-un mediu turbulent, iar reziliența în acest context presupune întărirea mecanismelor administrației publice. Și aici mă refer în mod deosebit la reforma sistemului de management al resurselor umane, creșterea calității datelor pe baza cărora sunt luate deciziile și adoptarea unei culturi a inovării sociale și digitale”, a declarat Marcel Ciolacu.

Șeful Guvernului a mai spus că „promovarea rezilienței fiscal-financiare în sectorul public este vitală pentru a asigura stabilitatea și capacitatea guvernelor de a răspunde în mod eficient la crizele din sistem, precum și pentru a asigura furnizarea de servicii esențiale societății”.

„Aceasta este o parte integrantă a bunei guvernanțe în sectorul public. Apreciez pașii spre modernizare făcuți în ultimii ani de Curtea de Conturi a României și am încredere că putem folosi mai mult munca profesionistă și responsabilă a auditorilor dumneavoastră. O instituție supremă de audit modernă este un factor obiectiv și echilibrat ce poate oferi măsura performanței unei guvernări, precum și a performanței instituțiilor ce oferă servicii publice cetățenilor. La 160 de ani de la înființarea Curții de Conturi este momentul să colaborăm între noi mai mult pentru dezvoltarea României și pentru un viitor mai bun al tuturor cetățenilor ei”, a precizat premierul Marcel Ciolacu.

Guvernul lansează Planul Național pentru Marea Industrie. Acesta are tre mari piloni și presupune un efort financiar de aproximativ 2 miliarde de euro. Decizia a fost luată în cadrul coaliției de guvernare.

„Am decis ieri, în cadrul reuniunii coaliției de guvernare, să consolidăm modelul de dezvoltare economică bazat pe investiții. Sub coordonarea dlui vicepremier Marian Neacșu, miniștrii Finanțelor și Economiei au lucrat la un pachet de măsuri prin care generăm un impuls major pentru reindustrializarea economiei. Astfel, putem lansa astăzi Planul Național pentru Marea Industrie. Este cel mai important pachet economic de susținere a economiei, de circa 2 miliarde de euro, axat pe trei mari piloni”, a explicat Marcel Ciolacu.

Primul este Schema de Sprijin pentru Investițiile Strategice în industria de prelucrare, cu un buget de peste 500 milioane euro. Acesta presupune acordarea de facilități fiscale investițiilor de peste 150 milioane euro, care creează peste 250 de locuri de muncă în regiuni unde PIB-ul pe locuitor este sub media națională.

Al doilea pilon este Programul National de Sprijin pentru Marea Industrie din România.
„Este o schemă de ajutor de stat de 1 miliard euro pentru mari companii. Vor primi un sprijin de până la 100 milioane euro per beneficiar. Acele companii ce derulează investiții capabile să reducă emisiile directe de gaze cu efect de seră, respectiv consumul de energie. Sursa de finanțare este din vânzarea certificatelor de emisii de dioxid de carbon”, a adăugat Marcel Ciolacu.

A treia componentă a planului înseamnă o schemă de ajutor de stat de 250 de milioane de euro pentru companii care propun investiții în producția de materii prime industriale precum țevi, profile, bare, aluminiu sau cupru.

În paralel, Guvernul face o rectificare pozitivă.
„Simultan, facem și o rectificare bugetară, bazată pe un plus de venituri bugetare care susțin investiții în 4 domenii esențiale: Sănătate, Educație, Transporturi și Dezvoltare Regională. Dezvoltarea țării prin investiții mari în autostrăzi, școli și spitale este calea sigură pentru ca România să aibă o creștere economică importantă în următorii ani! Evident, continuăm să reducem cheltuielile publice inutile, deficitul bugetar trebuie să fie exclusiv unul generat de investiții, nu pe risipă prin achiziții inutile”, a precizat Marcel Ciolacu.

Guvernul acordă un stimulent financiar elevilor care au obținut nota 10 la examenele de absolvire ale învățământului gimnazial și liceal. Anunțul a fost făcut înainte de ședința de miercuri a Executivului.

Absolvenții clasei a VIII-a vor primi 2.000 de lei, în timp ce elevii de 10 la Bacalaureat vor fi răsplătiți cu 5.000 de lei.

„Venim cu noi măsuri pentru a răsplăti și încuraja performanța școlară. Acordăm, astfel, un stimulent financiar elevilor care au obținut nota 10 la examenele de absolvire ale învățământului gimnazial și liceal în acest an. Absolvenții clasei a VIII-a cu 10 la evaluarea națională din acest an primesc câte 2000 de lei. Iar celor cu media 10 la bacalaureat le acordăm câte 5000 de lei. Cred că este un gest firesc de apreciere a performanței școlare, principiu pe care îl punem la baza sistemului public de educație”, a explicat premierul Marcel Ciolacu.