Ministrul Educației, Ligia Deca, a mers marți la Odorheiu Secuiesc pentru a analiza la fața locului incidentul de la liceul Tamási Áron. Este în desfășurare o anchetă, așteptăm rezultatele, a spus ministrul Deca.

Prima concluzie este că internatul se afla într-o clădire care nu era expertizată din punct de vedere seismic.

Ministrul Educației a spus că anchetele vor stabili vinovații.
„Este în desfășurare o anchetă, care este desfășurată de cei în drept, poliție, parchet, așteptăm rezultatele acestei anchete, vom demara și noi o acțiune a corpului de control al Ministerului Educației pentru a stabili dacă prevederi ale legislației în educație sau a legislației secundare care nu au fost îndeplinite, este o procedură normală în astfel de cazuri”, a spus Ligia Deca.

Ministrul Educației a mai arătat că atât autoritatea locală, cât și proprietarul clădirii aveau obligația să se asigure că imobilul putea fi folosit fără riscuri.
„Clădirile aparțin Arhiepiscopiei Romano-Catolice Alba Iulia. Ele sunt închiriate de către autoritatea publică locală pentru a se desfășura activități educaționale și pentru internat, așa cum este clădirea care a căzut, asta înseamnă că responsabilitatea pentru punerea în siguranță este partajată între proprietar și cei care o administrează. Riscul seismic nu a fost expertizat, avem acea evidență a tuturor clădirilor cu scop școlar pe care o publicăm pe site-ul Ministerului Educației, unde clădirea cu scop internat nu a fost expertizată, nu era încadrată în risc seismic”, a precizat ministrul.

Ligia Deca a mai spus că au fost găsite soluții pentru mutarea copiilor care locuiau în internat.
Un elev de 17 ani a murit după ce zidul clădirii în care se afla internatul liceului s-a prăbușit. Alte trei eleve au ajuns în stare gravă la spital. Incidentul s-a produs la internatul Liceului Tamási Áron din Odorheiu Secuiesc, județul Harghita.

Premierul Marcel Ciolacu cere măsuri de urgență după tragedia de la liceul din Odorheiu Secuiesc. Categoric, cei vinovați vor plăti fără nicio excepție, a spus șeful Guvernului.

Marcel Ciolacu a dezvăluit că ministrul Educației, Ligia Deca, merge marți în Harghita.
„Doamna ministră a Educației o să se deplaseze acolo ca să vadă locurile pentru ceilalți copii. Așteptăm ancheta”, a declarat Marcel Ciolacu.

Premierul a mai spus că toți cei vinovați „vor plăti”.
„Important e să luăm măsuri. Nu știu dacă se confirmă că s-au făcut anumite lucrări de curând în zonă. Categoric, cei vinovați vor plăti fără nicio excepție”, a precizat premierul.
Un elev de 17 ani a murit după ce zidul clădirii în care se afla internatul liceului s-a prăbușit. Alte trei eleve au ajuns în stare gravă la spital. Incidentul s-a produs la internatul Liceului Tamási Áron din Odorheiu Secuiesc, județul Harghita.

Guvernul a aprobat, prin memorandum, creșterea alocării bugetare cu peste 250 de milioane de euro pentru apelul de proiecte privind dezvoltarea consorțiilor regionale și a campusurilor profesionale integrate.

Ca urmare, alocarea bugetară pentru acest sector crește astfel de la 338 de milioane de euro la peste 588 de milioane de euro.

Ministerul Educației anunță că astfel vor fi 29 de campusuri de învățământ dual în toate cele 8 regiuni de dezvoltare ale României.

„Prin dezvoltarea acestor campusuri de învățământ dual vom contribui nu doar la dezvoltarea învățământului dual, atât de necesar în țara noastră, ci vom contribui cu toții la creșterea unor noi generații de absolvenți care vor participa la diversificarea economiei, dată fiind varietatea ridicată de specializări la nivelul proiectelor eligibile pentru finanțare, respectiv: mecanică, electronică, telecomunicații, industrie alimentară, industrie hotelieră, tehnică medicală, informatică sau industria de apărare etc”, a transmis Ministerul Educației.

Ministerul Educației mai arată că alte măsuri conexe pentru dezvoltarea învățământului dual în România vizează dotarea unităților de învățământ tehnologice cu laboratoare de practică moderne, creșterea cuantumului burselor oferite elevilor ce urmează acest tip de învățământ și reforma planurilor-cadru și a programelor șc

Deputatul liberal Florin Roman anunță că amendamentul PNL care stopează creșterea de taxe și impozite în 2024 a fost adoptat.

Declarația a fost făcută în timpul dezbaterilor din Parlament despre proiectul legii bugetului pe 2024.
„Am depus un amendament extrem de important, modificăm art 80, clarificăm explicit că nu vom avea majorări de taxe și impozite, că nu vor fi scoase excepții. Este decizia politică PNL luată în forurile statutare. Am venit cu acest amendament susținut de ministrul Boloș și va deveni literă de lege. Stabilim taxe și impozite prin lege, tot prin lege stabilim că nu creștem aceste taxe”, a spus Florin Roman.

Deputatul liberal a explicat de ce a fost introdus amendamentul.
„Venim și întărim cele spuse, pentru că am constatat că uneori e o diferență de la vorbe la fapte. Am o problemă cu cei care ne-au obligat să facem aceste majorări de taxe care au fost și în luna octombrie, rezultatul unor jaloane din PNRR. Acest amendament este împotriva USR, partidul care a impus taxe noi. Sunt convins că colegii mei vor vota acest amendament, i-am auzit spunând în Parlament că nu vor vota taxe și impozite noi”, a concluzionat Florin Roman.

Parlamentarii români au ținut un moment de reculegere pentru eroii Revoluției din 1989. Nu suntem doar în luna sărbătorilor, ci și în luna eliberării noastre ca națiune, a spus președintele interimar al Camerei Deputaților, Alfred Simonis.

Declarația a fost făcută la începutul ședinței consacrate Revoluției din Decembrie 1989.

„În aceste zile se împlinesc 34 de ani de la Revoluția română, evenimentul care avea să schimbe pentru totdeauna istoria țării noastre. Atunci, curajul românilor care s-au împotrivit chiar cu prețul propriei vieți acelui sistem represiv ne-a adus libertatea. Din 1989, luna decembrie a căpătat un nou sens pentru noi, românii. Nu suntem doar în luna sărbătorilor, ci și în luna eliberării noastre ca națiune. Decembrie 1989 ne-a adus darul libertății, darul credinței regăsite, al speranței renăscute, al încrederii într-un viitor mai bun, iar prețul plătit pentru toate acestea a fost unul extrem de mare: peste 1000 de morți și alte mii de răniți”, a spus Alfred Simonis.

El a vorbit despre importanța momentului decembrie 1989.

„Au făcut-o prima dată la Timișoara. Timișoara este locul în care a pornit scânteia, în care s-a strigat pentru prima dată <Jos comunismul> și <Libertate> și primul oraș declarat liber de comunism. De la acel moment, în fiecare decembrie, Timișoara îmbracă haine de doliu și își plânge morții, iar pentru mulți timișoreni amintirea acelor zile de luptă este încă vie. Timișoara, doamnelor și domnilor, a reușit să scrie o nouă filă în istoria României și să dea un nou sens vieții tuturor românilor, lucru pentru care trebuie să fim recunoscători. Am fost, timp de 34 de ani, martorii dezvoltării unei noi Românii și am beneficiat de drepturi la care părinții sau bunicii noștri nici nu aveau curajul să se gândească: putem spune liber ce credem, putem merge oriunde în lume și, mai ales, putem să ne alege singuri destinul; pe scurt – trăim într-o democrație. În 1989, românii și-au dat viața pentru idealuri înalte, iar obligația noastră, ca oameni politici, este să depunem toate eforturile pentru ca viețile răpuse de comuniști să nu fi fost în zadar și să nu uităm că fără sacrificiul românilor din 1989 noi nu ne-am fi aflat astăzi aici”, a precizat Simonis.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a vorbit despre bugetul ministerului pe care îl conduce din 2024. Este un buget echilibrat, prin care vom continua să susținem producția românească și munca fermierilor noștri, a spus Barbu.

Declarația a fost făcută la finalul ședinței din comisia parlamentară în care a fost aprobat proiectul.

„Mulțumesc colegilor parlamentari din comisiile de specialitate pentru avizul favorabil acordat bugetului pe anul 2024 al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Este un buget echilibrat, prin care vom continua să susținem producția românească și munca fermierilor noștri deoarece pentru Agricultură va fi o alocare de 2% din PIB. Avem prevăzute aproape 60 de miliarde de lei (credite bugetare + credite de angajament) pe care le vom investi în dezvoltarea agriculturii și satului românesc”, a transmis Barbu.

Ministrul Agriculturii a vorbit despre proiectele cu fonduri europene.
„Acordăm o atenție sporită co-finanțării proiectelor derulate din fonduri europene, astfel încât să atragem toate sumele disponibile nerambursabile aferente Politicii Agricole Comune și să le investim în fermele și unitățile de producție românești. Peste 12 miliarde de lei revin proiectelor cu finanțare externă nerambursabilă aferente Planului Național Strategic 2023-2027, în vederea lansării sesiunilor de depunere a proiectelor în cursul anului 2024 și efectuării plăților, atât pentru campania finală 2023, cât și pentru cea aferentă anului 2024. Vom continua să acordăm subvențiile fermierilor noștri și sprijinul financiar aferent schemelor de stat, astfel încât producătorii români să aibă fonduri pentru a continua să obțină alimente de calitate. Am prevăzut pentru această categorie peste 7 miliarde de lei”, a adăugat Florin Barbu.
De asemenea, au fost trecute în revistă programele care vor fi anul viitor.
„Continuăm programele bune a căror implementare le asigură fermierilor predictibilitate, precum: programele de susținere a crescătorilor de suine și de păsări pentru reproducție, ajutorul de minimis pentru cartoful de consum, ajutorul de minimis pentru strugurii de masă, ajutor de minimis pentru legume în spații protejate (Programul Tomata), programul de sprijin a producătorilor de usturoi, programul de susținere a raselor românești de porcine - Bazna și Mangalița, subvenționarea accizei la motorina utilizată în agricultură, ajutoarele naționale tranzitorii în sectorul vegetal si zootehnic, finanțarea investițiilor în zona montană pentru colectarea și depozitarea laptelui, dezvoltarea stânelor, precum și pentru construirea centrelor de colectare- depozitare fructe de pădure, în baza contractelor încheiate până la 31.12.2022”, a mai comunicat ministrul Agriculturii.
Totodată, el a vorbit despre programele noi.
„Lansăm și programe noi de susținere financiară a producătorilor agricoli prin acordarea unor ajutoare de stat, conform cadrului temporar Ucraina a cărui aplicabilitate a fost prelungită până la data de 30.06.2024, cu un plafon financiar de 1,8 mld euro: ajutor de stat pentru sectoarele creșterii vacilor de carne și a bivolițelor, ajutor de stat pentru sectoarele creșterii porcilor și păsărilor, ajutor de stat acordat cultivatorilor de cereale în campania de toamnă 2023 exprimat sub forma unui grant în suma de 100 euro/ha”, a spus Barbu.
Ministrul Barbu a menționat două programe importante
„În bugetul anului 2024, am inclus și sumele necesare pentru derularea a două programe extrem de importante pentru securitatea alimentară a României: Programul INVESTALIM cu o alocare financiară necesară semnării contractelor de finanțare de peste 730 de milioane de lei – prin care investim în unități de procesare pentru a produce aici, la noi, alimentele de care avem nevoie. Programul de asigurare a independenței energetice a producătorilor agricoli și a OUAI prin accesarea resurselor Fondului de Modernizare în valoare de 750 de milioane de lei – program prin care investim în producerea energiei verzi pentru a scădea costurile de producție și implicit prețurile alimentelor. Am prevăzut 3 miliarde de lei pentru continuarea investițiilor în Reabilitarea Infrastructurii Principale de Irigații, asigurării apei gratuite până la stațiile de punere sub presiune și pentru achitarea a 50% din costurile cu energia electrică utilizată de către OUAI. Respectăm și susținem munca fermierilor și investițiile procesatorilor români! Dacă producem românește, putem cumpăra românește. Așa a fost gândit și realizat Bugetul Ministerului Agriculturii”, a precizat Florin Barbu.

Ministrul Finanţelor Publice, Marcel Boloş, susține că bugetul pe anul viitor are incluse cele mai mari cheltuieli pentru investiţii din istorie. Suma totală depășește 200 miliarde lei, bani care vor fi folosiți și pentru programe dedicate categoriilor vulnerabile, dar şi pentru creșterea istorică de 61% a alocării pentru educaţie.

Numeroși bani au fost repartizați la capitolul investiții.

„Avem bugetul pentru anul 2024. O temă care a ţinut agenda zilele acestea, cum de altfel este şi firesc. Au fost dezbateri numeroase, care sunt un plus. Pentru că în orice proces complex, cum este cel de elaborare a bugetului care afectează fiecare cetăţean din ţara aceasta, diversitatea de opinii este esenţială pentru a atinge soluţii mai complete şi echitabile. 2024 este anul cu cele mai mari cheltuieli pentru investiţii, atât din fonduri naţionale, cât şi din fonduri europene, unde asigurăm cofinanţarea. Pentru ca în viaţa de zi cu zi, drumul pe care mergeţi, spitalul unde vă faceţi analizele sau şcoala unde învaţă copilul dumneavoastră să fie să fie la standarde de bun simţ: 120 miliarde lei alocaţi”, a scris Boloș, pe Facebook.

Sume importante vor fi folosite pentru capitolele educație, protecție socială și sprijinirea IMM-urilor.

„Vom avea o creştere istorică de 61% pentru educaţie. Bugetul sprijină iniţiativele de educaţie incluzivă, cu alocări pentru adaptarea programelor şi infrastructurii pentru a susţine învăţarea tuturor elevilor, indiferent de nevoile lor. Vorbim despre alocări speciale destinate modernizării şi extinderii infrastructurii şcolare, dar şi de fonduri pentru programe de formare şi dezvoltare profesională a cadrelor didactice. În plus, salariile profesorilor vor creşte aşa cum s-a promis. Va fi un an în care vom fi alături de mediul de afaceri. Vom finanţa scheme de ajutor de stat pentru a oferi sprijini financiar pentru antreprenori şi IMM-uri, conducând la dezvoltarea de noi afaceri şi, implicit, la crearea de locuri de muncă. Numărul mediu de salariaţi şi câştigul mediu resimţit în portofelul oamenilor vor fi în creştere”, a precizat ministrul Marcel Boloș.

Peste 6,5 miliarde de euro rambursări de fonduri europene a primit România în ultimele șase luni, bani aferenți atât programelor structurale cât și PNRR, a anunțat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene din România, Adrian Câciu.

Declarația a fost făcută în contextul în care vineri, a fost depusă Cererea de Plată 3 din noul PNRR al României „un plan a cărei revizuire nu numai că a fost aprobată de Consiliul Uniunii Europene, dar care înseamnă și o restructurare a jaloanelor și țintelor aferente precum și o rescadențare a cererilor de plată”.

Anterior, ministrul Câciu a semnat „actul adițional al acordului de finanțare pentru PNRR-ul României care cuprinde și capitolul Repower EU în valoare de 1,4 miliarde euro, document în baza căruia România va primi o noua prefinanțare de peste 288 milioane euro”.
„Cererea de plată numărul 3 are o valoare netă de 2,7 miliarde euro și cuprinde un numar de 74 de jaloane și ținte. A fost un efort guvernamental amplu să avem, în aceste 6 luni, și Cererea de Plata nr. 2 evaluată și încasată și PNRR modificat și aprobat prin care primim o finanțare suplimentară de 1,4 miliarde euro și să avem și Cererea de Plată nr. 3 închisă și transmisă Comisiei Europene. Le mulțumesc colegilor din Guvern pentru efort și implicare și, de asemenea, mulțumesc echipei MIPE care a sprijinit, zi de zi, negocierile cu Comisia Europeană”, a precizat Adrian Câciu.

Ministerul Muncii a început să tipărească noile cupoane de pensii care vor fi distribuite în luna ianuarie. Este vorba despre pensiile majorate cu 13,8%.

Tipărirea a început duminică, 17 decembrie. Reprezentanții ministerului au publicat imaginile pe rețelele de socializare.

„Se întâmplă chiar acum! Cupoanele de pensie cu majorarea de 13,8% se tipăresc începând din această dimineață, colegii din Casa Națională de Pensii sunt pe poziții. Din ianuarie, banii vor fi pe carduri sau vor ajunge prin mandat poștal”, a comunicat Ministerul Muncii pe Facebook.

Guvernul a anunțat că pensiile vor fi majorate în două etape. De la 1 ianuarie, pensiilor vor crește cu 13,8%, iar în septembrie va fi următoarea majorare.

Ministerul Cercetării anunţă că 68 de elevi de liceu cu rezultate foarte bune la olimpiade sau cu performanţe la învăţătură vor beneficia de burse pentru cercetare-dezvoltare şi inovare. Bugetul programului este de peste 3,7 milioane de lei.

Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării (MCID) anunţă semnarea contractelor de finanţare cu nouă universităţi din întreaga ţară ai căror studenţi au înregistrat performanţe deosebite la învăţătură şi rezultate solide la olimpiadele naţionale şi internaţionale. În total, 68 de tineri care aleg să îşi continue studiile universitare în România vor beneficia de finanţări.
„Investim în viitor: după 6 ani, am reuşit să deblocăm finanţarea pentru Programul «Grantul pentru tineri cercetători Regele Carol I». 68 de elevi de liceu geniali vor primi burse de la 1.000 la 6.000 de euro anual, pentru rezultatele lor fantastice la olimpiade, pentru a continua să studieze în ţară şi pentru a duce România la următorul nivel, prin cercetare şi inovare”, a afirmat ministrul Bogdan Ivan.
Pentru laureaţii la olimpiade internaţionale, se acordă 6.000 de euro pe an pentru medalia de aur/ premiul I; 5.500 de euro pe an pentru medalie de argint/premiul II; 4.000 de euro pe an pentru medalie de bronz/premiul III; 3.500 de euro pentru menţiune. Pentru laureaţii la olimpiade naţionale se acordă 4.000 de euro pe an pentru medalie de aur/premiul I; 3.500 de euro pe an pentru medalie de argint/premiul II; 3.000 de euro pe an pentru medalie de bronz/premiul III; 2.500 de euro pentru menţiune.

Se mai acordă sprijin pentru participarea la evenimente ştiinţifice internaţionale şi/sau pentru protecţia drepturilor de proprietate intelectuală - 1.000 de euro/an pentru fiecare participant la grant; pentru o echipă formată din cel puţin doi studenţi, din care minim unul olimpic, proveniţi din una sau mai multe universităţi, pentru materiale, subansamble şi subcontractări pentru realizarea unor demonstratoare tehnologice sau promovarea unor idei realizate în echipă, cu care aceasta se prezintă şi se clasifică la concursuri internaţionale de prestigiu - 3.500 de euro/an/echipă.