Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, a explicat că decizia definitivă privind executarea mandatului european de arestare în cazul Cherecheș se ia în termen de 60 de zile, dar se poate prelungi cu încă 30 de zile. Gorghiu a mai spus că va oferi părții germane orice detalii vor fi solicitate astfel încât procedura de extrădare să se încheie rapid.

Ministrul Justiţiei a comentat procedurile privind extrădarea primarului Cătălin Cherecheş în cadrul unei conferințe de presă.
„Pentru Ministerul Justiţiei, fugarii sunt la fel de importanţi indiferent de numele pe care îl are persoana respectivă care a decis să fugă de justiţia din România. Sunt o prioritate în acelaşi timp pentru statul român şi cred că în foarte multe cazuri am reuşit să demonstrăm că ne facem treaba cum trebuie”, a declarat Gorghiu.

Ministrul român a mai spus că evoluția mandatului European de arestare nu are legătură cu decizia justiţiei din România.
„În 24 noiembrie s-a emis acest mandat european de arestare de către Tribunalul Cluj, a fost transmis Parchetului de la Munchen, care a confirmat primirea, o instanţă a primit acest mandat european de arestare şi urmează să fie stabilit termenul pentru a putea să se discute acest mandat. Decizia cadru a Consiliului prevede cele două scenarii de lucru, primul în care persoana care a fugit din ţară, persoana condamnată, acceptă să se predea în România să-şi dea consimţământul, ceea ce nu este cazul în ceea ce îl priveşte pe fugarul Cherecheş şi ipostaza a doua prevăzută tot de Articolul 17 din Decizia Cadru,care spune că în celelalte cazuri, când persoana nu consimte să se predea, decizia definitivă privind executarea mandatului european de arestare se ia în termen de 60 de zile de la data arestării persoanei respective. Abia a început să curgă acest termen prin arestarea domnului Cherecheş pe teritoriul Germaniei”, a subliniat Gorghiu, afirmând că în cazuri excepţionale (..) termenele se pot prelungi cu încă 30 de zile”, a precizat Gorghiu.

Primarul din Baia Mare Cătălin Cherecheş a fugit din România fiind condamnat la închisoare. El a fost prins în Germania.

Premierul român Marcel Ciolacu a discutat cu reprezentanții Congresului american despre programul Visa Waiver și Parteneriatul strategic SUA-România. Discuțiile au fost purtate în timpul vizitei în SUA a prim-ministrului român.
În cadrul întâlnirii s-a vorbit și despre energie.
„Includerea României în Programul Visa Waiver, extinderea Parteneriatului strategic și în domeniul economic, precum și asigurarea independenței energetice au fost principalele teme abordate astăzi cu reprezentanții Congresului american Ben Cardin și James Risch - co-președinți ai Comitetului pentru relații externe din Senatul SUA, Michael McCaul și Gregory Meeks - co-președinți ai Comitetului pentru Afaceri externe din Camera Reprezentanților, Thomas Kean și William Keating - co-președinți ai Subcomitetului pentru Europa, Jeanne Shaheen - inițiatoarea Legii privind securitatea Mării Negre și o mare susținătoare a României”, a nunțat Ciolacu pe rețelele de socializare.
Prim-ministrul României a făcut o vizită de lucru în Statele Unite ale Americii, la Washington și New York, fiind însoțit de o delegație guvernamentală compusă din Angel Tîlvăr, ministrul Apărării, Luminița Odobescu, ministrul Afacerilor Externe, și Radu Oprea, ministrul Economiei.

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, vrea o regândire a finanţării spitalelor din România, a serviciilor medicale, care să reflecte realitatea.

”Este clar că trebuie o regândire a finanţării spitalelor din România, a serviciilor medicale, care să reflecte realitatea şi după ce vom depăşi şi sunt sigur că vom depăşi acest final de an, fără probleme majore, să găsim o soluţie de finanţare a spitalelor, a serviciilor medicale, proporţional cu costurile reale care există în acest moment. Mai mult, ne propunem să dezvoltăm şi această strategie de balansare a serviciilor medicale, din zona spitalizării continue în zona ambulatorie, care acum permite investigaţii, diagonostic şi tratament de precizie, iar oamenii nu mai au nevoie să stea prin spitale”, a declarat ministrul Rafila.

Premierul Marcel Ciolacu s-a întâlnit la Washington cu secretarul pentru energie al SUA. Securitatea energetică rămâne o prioritate strategică pentru România, a subliniat prim-ministrul în cadrul întrevederii cu Jennifer Granholm.

Întâlnirea a avut loc la Washington DC, capitala SUA.
„Cooperarea cu Statele Unite ale Americii în acest domeniu a transformat securitatea energetică într-unul din principalii piloni ai Parteneriatului nostru Strategic. Guvernul României susține cu fermitate implementarea proiectelor energetice aflate în curs. Obiectivul nostru ca țară este să fim independenți energetic și să asigurăm resursele necesare cetățenilor și economiei, indiferent de evoluțiile în plan internațional”, a afirmat prim-ministrul român.

Marcel Ciolacu a vorbit și despre proiectele privind Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă și Centrala SMR de la Doicești spunând că rămân prioritare având în vedere obiectivele asumate de România în domeniul schimbărilor climatice.
„Secretarul pentru energie al Statelor Unite ale Americii, Jennifer Granholm, a subliniat interesul părții americane pentru cooperarea în acest domeniu mai ales în cel al energiei regenerabile. În discuții, accentul a fost pus pe cooperarea în domeniul energiei nucleare care reprezintă un punct distinct al interesului SUA, care sunt implicate în implementarea Proiectului Cernavodă, inclusiv prin finanţare prin EximBank de până la 3,05 miliarde USD”, a transmis Guvernul.

Prim-ministrul Marcel Ciolacu a salutat interesul Statelor Unite pentru dezvoltarea proiectelor energetice comune, componentă esențială a colaborării economice bilaterale.
„Creșterea comerțului bilateral a depășit 5 miliarde USD în 2022 și este pe cale să stabilească un nou record în acest an. Alături de proiectele comune de investiții și interesul reciproc de a amplifica colaborarea în sectoare care aduc plus valoare, precum cercetare, dezvoltare, inovare, sunt argumente definitorii pentru a crește Parteneriatul nostru Strategic la nivelul unui real parteneriat economic”, a afirmat premierul Marcel Ciolacu.
Prim-ministrul României se află într-o vizită de lucru în Statele Unite ale Americii, la Washington și New York, împreună cu o delegație guvernamentală din care fac parte Angel Tîlvăr, ministrul Apărării, Luminița Odobescu, ministrul Afacerilor Externe, și Radu Oprea, ministrul Economiei.

Judecătoarea Denisa Angelica Stănișor a fost aleasă în funcția de președinte al Consiliului Superior al Magistraturii. În cadrul procedurii, procuroarea Emilia Ion a fost aleasă pentru poziția de vicepreședinte. Mandatele vor fi de un an și vor începe în ianuarie.
„Astăzi, 5 decembrie 2023, în cadrul şedinţei de Plen a Consiliului Superior al Magistraturii a fost aleasă în funcţia de preşedinte al Consiliului doamna judecător Denisa-Angelica Stănișor, membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii (proiect de management)”, scrie în comunicatul de presă.
Totodată, în cadrul aceleiași şedinţe, a fost aleasă în funcţia de vicepreşedinte al Consiliului doamna procuror Emilia Ion, membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii (proiect de management).
Mandatul președintelui și cel al vicepreședintelui Consiliului Superior al Magistraturii vor fi de un an. Denisa Angelica Stănișor și Emilia Ion vor ocupa funcțiile începând de la 7 ianuarie 2024.

României i-au fost acordate fonduri europene de solidaritate care se ridică la aproape 34 de milioane euro, pentru repararea daunelor cauzate de seceta severă din 2022

Comisia a aprobat un cuantum de 33,9 milioane EUR din Fondul de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) pentru a sprijini România să soluționeze daunele considerabile cauzate de perioadele de secetă și de incendiile forestiere din 2022.

„Aceasta este solidaritatea UE în acțiune! Am promis și ne-am ținut de cuvânt: sprijinul financiar de 33,9 milioane EUR va ajuta România să reconstruiască și să refacă ceea ce a fost distrus de perioadele de secetă și de incendiile forestiere din 2022. Fondul de solidaritate al UE este un mod concret prin care ne putem demonstra solidaritatea și sprijinul și este extrem de important în contextul schimbărilor climatice continue”, a declarat comisarul european pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira.

În perioada martie-august 2022, România a fost afectată de o secetă severă cauzată de reducerea precipitațiilor. Acest lucru a avut consecințe pe scară largă, precum culturi pierdute, incendii forestiere și un deficit de apă curentă și potabilă pentru populația din multe regiuni.
Asistența FSUE va acoperi o parte din costurile operațiunilor de urgență și de recuperare, cum ar fi serviciile de salvare și intervențiile pentru sprijinirea nevoilor imediate ale populației, precum și repararea infrastructurii deteriorate și curățarea generală a zonelor afectate de dezastre.
FSUE ajută statele membre și țările în curs de aderare să facă față poverii financiare pe care o implică dezastrele naturale majore și urgențele sanitare. Începând din 2002, fondul a mobilizat peste 8,2 miliarde EUR pentru 127 de dezastre (107 dezastre naturale și 20 de urgențe sanitare) din 24 de state membre (plus Regatul Unit) și din 3 țări în curs de aderare (Albania, Muntenegru și Serbia).

Conducerea Casei Naționale de Pensii Publice anunță că au început demersurile pentru plata la timp a pensiilor. Pensionarii vor primi pensiile la timp în luna decembrie, spun autoritățile.

„Având în vedere sărbătorile legale din 30 noiembrie, respectiv 1 Decembrie, precum și zilele libere de 2 și 3 decembrie 2023, conducerea Casei Naționale de Pensii Publice precizează că a întreprins deja demersurile necesare pentru a asigura plata pensiilor și a celorlalte drepturi care se achită prin casele teritoriale de pensii, aferente lunii decembrie. Cu sprijinul factorilor poștali, plata drepturilor va începe cu data de 4 decembrie astfel ca, până de sărbători, toate drepturile să fie achitate”, a transmis Casa de Pensii.

Pentru beneficiarii care au ales plata prin conturi bancare, ziua de plată este 12 decembrie. Protestele din instituție nu vor duce la decalarea plăților.
„În acest context, având în vedere exercitarea dreptului la protest/grevă al salariaților din casele teritoriale de pensii, dorim să îi asigurăm pe beneficiari că activitatea acestor instituții continuă iar plata pensiilor nu este pusă în pericol”, a precizat Casa Națională de Pensii.

Consiliul Concurenței va pregăti o serie de recomandări pentru IMM-urile care nu știu cum să depășească piedicile din procesul de digitalizare.
În prima fază, Consiliul Concurenței face o analiză pentru a identifica barierele.

„Scopul nostru este să îmbunătățim mediul de afaceri prin stimularea concurenței și, în același timp să ne aliniem la strategiile Comisiei Europene și ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. În acest sens, vom colabora cu toți actorii interesați de îmbunătățirile generate de transformarea digitală și care își doresc businessuri reziliente în fața provocărilor”, a spus Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.

Mai exact, autoritatea de concurență va identifica barierele care împiedică digitalizarea IMM-urilor și, implicit, afectează creșterea competitivității acestora în raport cu marile companii, în contextul în care IMM-urile concentrează jumătate din valoarea adăugată a României, angajând, totodată, două treimi din forța de muncă românească.
La finalul analizei, Consiliul Concurenței va emite recomandări.

Fostul premier Florin Cîțu a refuzat să comenteze acuzațiile din dosarul vaccinurilor. Mi-am exercitat atribuțiile de prim-ministru, în conformitate cu legislația din România, a fost mesajul lui Cîțu.

Declarația a fost făcută după ce Cîțu a ieșit de la Comisia juridică din Senat. El a refuzat să comenteze acuzațiile care i se aduc.
„Mi-am exercitat atribuțiile de prim-ministru, în conformitate cu legislația din România. Încă le studiem. Nu pot să spun acum nimic. Mai avem timp și mâine”, a declarat fostul premier Florin Cîțu.

El a mai spus că nu renunță la calitatea de senator PNL.
„Dacă aș fi avut funcții în PNL, aș fi renunțat, dar nu am nicio funcție în PNL. Este normal, trebuie să dăm voie anchetei să meargă mai departe să vedem adevărul. Eu voi cere colegilor să voteze pentru ridicarea imunității. Nu am de ce să îmi dau demisia din PNL”, a precizat Cîțu.
Fostul premier Florin Cîţu a fost luni, la Comisia juridică din Senat, pentru a-şi studia dosarul în care Parchetul General solicită ridicarea imunităţii sale, în dosarul achiziţiei de vaccinuri anti-Covid.

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că până la sfârşitul anului viitor ar putea să se construiască încă 250 de kilometri de autostradă şi drum expres. Totodată, în următorii 5-7 ani ar putea să se construiască alți 1.000 de kilometri de infrastructură rutieră.

„Creşterea economică a României pe primul trimestru, mică cât a fost: 0,1%, a fost pe investiţii. Şi avem investiţii în transporturi, unde trebuie să recunoaştem că s-au deblocat marile şantiere în ultima perioadă, în ultimii doi ani de zile, şi s-a intrat într-un ritm. Avem în sfârşit prima mie de kilometri şi până la sfârşitul anului viitor există o perspectivă clară de încă 250 de kilometri, asta vorbim numai de rutier. În viitorii 5-7 ani, categoric, trebuie să finalizăm încă 1.000 de kilometri", a declarat Marcel Ciolacu, la conferinţa de lansare a proiectului „RO 3.0. Viziunea Viitorului"