Ministrul Culturii, Raluca Turcan, a plecat într-o vizită de șase zile în SUA. Ministerul Culturii a anunțat că vizita se desfășoară în perioada 26 noiembrie – 2 decembrie, 2023.
La Washington, Raluca Turcan se va întâlni cu reprezentanți ai Congresului American, ai Departamentului de Stat American, precum și cu profesioniști din domeniul cultural și academic din capitala americană. și reprezentanți ai industriei de film, a transmis ministerul.

„Printre evenimentele programate se numără și o întâlnire specială cu comunitatea de români din Washington D.C., participarea la Reuniunea Consulilor Onorifici, organizată de Ambasada României în Statele Unite, precum și la Gala „Alianța”, un eveniment dedicat diplomației și comunității românești din Statele Unite. De asemenea, ministrul culturii va fi prezent la concertele susținute de Corul Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin” la Catedrala Națională și la Congresul American, în contextul turneului aniversar al corului în Statele Unite ale Americii”, a precizat Ministerul Culturii.

Premierul Marcel Ciolacu a avut o intervenție în format online la Summit-ul internațional de la Kiev privind securitatea alimentară mondială, prilej cu care a subliniat rolul esențial al României în facilitarea exporturilor de cereale ucrainene prin intermediul coridoarelor de solidaritate create la nivelul Uniuni Europene. De asemenea, a reafirmat solidaritatea României față de Ucraina și a transmis felicitări omologului său ucrainean, Denys Shmyhal, pentru nivelul de cooperare excelent orientat spre extinderea conexiunilor terestre, feroviare, fluviale și maritime dintre cele două țări.

România și-a asumat un rol de maximă importanță în asigurarea tranzitului de cereale ucrainene către piețele internaționale, astfel încât mai mult de 60% din totalul acestor exporturi au fost realizate prin coridoarele de transport din țara noastră. În perioada următoare este vizată o creștere a capacității de transport, cu sprijinul direct al partenerilor internaționali și ai Uniunii Europene, a adăugat premierul Marcel Ciolacu.

Șeful Executivului român a condamnat în termenii cei mai fermi atacurile ilegale și nejustificate ale Rusiei în Ucraina, care constituie crime de război. De asemenea, a condamnat bombardamentele rusești din Ucraina în proximitatea frontierei cu România, care afectează infrastructura necesară transportului de cereale pe piețele internaționale.

Ajuns anul acesta la cea de-a doua ediție, Summit-ul internațional de la Kiev privind securitatea alimentară mondială marchează importanța programului umanitar ”Cereale din Ucraina”, inițiat în 2022 de președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski. Au participat, fizic sau online, la acest summit aproape 30 de înalți demnitari, șefi de state, de guverne și miniștri de externe din țări europene, SUA, Japonia, Republica Coreea, Canada, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, reprezentanți ai instituțiilor Uniunii Europene, Secretarul General ONU, Antonio Guterres, precum și Secretarul General al Consiliului de Cooperare al Golfului, Jasem Mohamed Al-Budaiwi, pentru a acorda sprijin nemijlocit securității alimentare la nivel mondial, prin asigurarea exporturilor de cereale din Ucraina către piețele internaționale și în special către țările cele mai vulnerabile.

Senatorii liberali propun prelungirea cu un an a perioadei de montare a repartitoarelor de căldură. Aceștia au depus la Senat un proiect de lege.

Potrivit proiectului PNL, perioada privind montarea obligatorie a repartitoarelor de căldură în apartamentele de bloc se prelungește până la 31 decembrie 2024.
În plus, liberalii solicită ca toate costurile legate de achiziția și montarea acestor dispozitive să fie compensate pentru categoriile vulnerabile, în limita a 750 lei/locuință.

„Beneficiarii sunt persoanele care au primit deja cardurile de energie, cu care pot plăti facturi la electricitate, gaz sau încălzire. Acest ajutor va putea fi folosit și pentru plata sumei care depășește subvenția de 750 lei din costul repartitoarelor”, explică reprezentanții PNL.
Proiectul legislativ este inițiat, printre alții, de ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

Cunoașterea și respectarea istoriei, dar și asumarea trecutului reprezintă elementele pe care o societate democratică se fundamentează, subliniază premierul Marcel Ciolacu în mesajul susținut de șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Alexandru-Mihai Ghigiu, la deschiderea Conferinței naționale ,,Comunismul Românesc’’.

Conferința, ajunsă la cea de-a XII-a ediție, își propune să genereze noi abordări analitice și metodologice privind istoria comunismului românesc. Specialiștii din țară, dar și din străinătate, sunt invitați să propună comunicări care să trateze într-un cadru cât mai larg istoria comunismului românesc.

În mesajul transmis de premierul Marcel Ciolacu participanților la conferință se mai menționează: ”Pe lângă datoria morală pe care o avem față de toate victimele inocente care și-au pierdut viața și față de cei care, la Revoluția de la 1989, s-au jertfit în numele unui ideal, ne revine datoria de a nu permite distorsionarea faptelor trecutului și de a promova adevărul istoric. Prin educarea tinerelor generații despre ceea ce a însemnat regimul comunist și despre consecințele acestuia, în vederea dezvoltării conștiinței democratice, ne asigurăm că toate aceste atrocități nu vor mai fi posibile vreodată. Este necesar să protejăm drepturile și libertățile fundamentale mai ales în actualul context, marcat de provocări și de o intensificare a tendințelor  extremiste, xenofobe și rasiste. În urmă cu 33 de ani, mulți români nu îndrăzneau să se gândească că pot asculta ce muzică vor, că pot citi ce cărți își doresc, că pot alege cu cine să voteze sau pur și simplu că își pot exprima liber opinia. În zilele noastre, libertatea este considerată o componentă firească a existenței noastre, pe care trebuie, însă, să o protejăm constant”.

Totodată, Șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Alexandru-Mihai Ghigiu, a reiterat angajamentul Guvernului României pentru consolidarea politicilor memoriei, promovarea adevărului istoric, dezvoltarea cercetării și a educației despre comunism.

”Este important să educăm tinerele generații pentru a înțelege trecutul, pentru a face diferența între fake-news și adevăr, pentru a conștientiza riscurile extremismului și discursului instigator la ură. Prin educație nu vom repeta greșelile trecutului”, a afirmat șeful Cancelariei Prim-Ministrului.

Legea 2 Mai a fost aprobată de senatori. Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, susține că noua lege asigură că „toți traficanții de droguri de mare risc vor sta în închisoare”.
Actul normativ a fost aprobat cu 90 de voturi pentru,

„E o lege care ne asigură că toți traficanții de droguri de mare risc vor sta în închisoare. Acolo le este locul. Când vorbim de droguri de droguri de mare risc, ne referim la: cocaină, heroină, ecstasy, fentanyl, oxicodona. Acele droguri de mare risc care distrug destine. Producția și traficul de droguri rămân cea mai mare afacere criminală din UE”, a declarat Alina Gorghiu, ministra Justiției.

Legea elimină posibilitatea suspendării executării pedepsei sub supraveghere pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de droguri de mare risc şi trafic internaţional de droguri de mare risc și creşte de la 2-7 ani la 3-10 ani pedepsele prevăzute de Legea nr. 194/2011 pentru anumite fapte de efectuare de operaţiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive.

„Va trebui să găsim prârghii prin care să stopăm traficul de droguri care generează bani negri în economia subterană. Pe parcursul anului 2022, 810 inculpați au fost condamnați definitiv pentru infracțiuni de trafic de droguri (intern sau internațional). Dintre aceștia, 402 au fost condamnați la pedepse cu executare în regim de detenție, iar pentru 379 de persoane, instanțele au pronunțat hotărâri de condamnare cu suspendarea executării pedepsei. Vorbim de aproape 47% dintre traficanții de droguri care, deși condamnați, nu fac închisoare”, a adăugat ministra Justiției.
În primele 10 luni ale anului au fost înregistrate 10.780 de dosare având ca obiect drogurile, faţă de 8.484 în aceeași perioadă a anului trecut.

Ministerul Finanţelor a împrumutat luni de la bănci 406 mil. lei. Experții anunță că suma este sub nivelul programat de 600 mil. lei.

Împrumutul a fost realizat printr-o licitaţie de obligaţiuni de stat scadente în aprilie 2030, la o dobândă de 6,98% pe an. La licitaţie au participat şapte ofertanți. Potrivit specialiștilor, valoarea totală a cererii a fost de 498,5 mil. lei, din care băncile au licitat în nume şi cont propriu 288 mil. lei, iar ofertele necompetitive s-au ridicat la 210,5 mil. lei.

Rata cuponului a fost de 8%, iar randamentul până la maturitate aferent preţului mediu de adjudecare a fost de 6,96%, au mai anunțat economiștii. Din suma totală adjudecată, de 406 mil. lei, băncile au oferit în nume şi cont propriu 256 mil. lei, în timp ce ofertele necompetitive s-au ridicat la 150 mil. lei.

Partidul REPER a depus în Parlament o propunere legislativă privind modificarea normelor de preschimbarea permiselor de conducere.

Justificarea inițiatorilor este că „orice persoană care deține un permis de conducere și trebuie să-l reînnoiască este obligată să aloce mai multe zile pentru această activitate și să petreacă ore bune la ghișeele autorității competent”.

„Anual obțin permis de conducere în jur de 325.000 persoane, pe lângă cele aproximativ 450.000 de permise de conducere care trebuie reînnoite anual, iar asta înseamnă aglomerarea activității Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor din toată țara și bineînțeles un factor de stres pentru cetățenii care pierd timp stând la cozi pentru a-și depune dosarul”, explică USR.
Deputatul REPER de Bacău, Cristian-Paul Ichim, a inițiat și depus o inițiativă legislativă care vine în sprijinul a peste 3 milioane de cetățeni care au permise de conducere din categoriile AM, A1, A2, A, B, B1 și BE prin creșterea valabilității administrative de la 10 ani la 15 ani. Un alt element important al proiectului este creșterea siguranței rutiere prin scăderea valabilității administrative a permiselor de conducere eliberate pentru vehiculele din categoriile AM, A1, A2, A, B, B1 și BE, deținute de persoane cu vârsta de 70 de ani și peste această vârstă.

„Prelungirea cu încă 5 ani a valabilității permisului de conducere contribuie la reducerea costurilor pentru reînnoire, la eliminarea timpului alocat întocmirii și depunerii dosarului și implicit reducerea aglomerației de la ghișeele autorității responsabile”, a declarat Cristian Ichim, deputat REPER.

Pentru îndeplinirea obiectivelor asumate de România de a reduce cu 50% decesele produse în urma accidentelor rutiere până în 2030 dar și de a reduce la „0” până în 2050 a numărului acestora, considerăm că este necesar ca România să ia toate măsurile necesare, inclusiv modernizarea sistemului de preschimbare a permiselor de conducere, a adăugat reprezentantul REPER. Măsuri asemănătoare au luat și alte țări din UE precum Germania, Franța, Austria, Danemarca, Grecia și Polonia.

Primarul Bucureștiului, Nicușor Dan, susține că în ultimii trei ani, au fost atrase fonduri nerambursabile în valoare de peste 3,8 miliarde de lei. Banii au fost folosiți în cadrul proiectelor de dezvoltare ale capitalei.

Primarul general a prezentat pe Facebook situația fondurilor nerambursabile.
„În ultimii trei ani, am atras Fonduri Nerambursabile cu o valoare totală de 3.857.867.111 lei pentru proiecte de dezvoltare a Capitalei în mai multe domenii. Din această sumă, 3.194.270.454 lei sunt fonduri europene, iar 663.596.656,95 lei sunt fonduri naționale”, a explicat Nicușor Dan.
Cu ajutorul fondurile europene, primarul Capitalei susține că au fost achiziționate 100 de tramvaie noi cu 1.047.427.804,90 lei și au fost reabilitați 210 km de rețea de termoficare cu 1.595.682.510,25 de lei.

De asemenea s-a realizat consolidarea și renovarea clădirilor - 83.443.645 lei, modernizarea, dotarea și construirea de corpuri noi de clădire de spitale - 232.792.629,90 de lei, dar și modernizarea sistemului de semaforizare inteligentă cu 67.367.149 de lei.

În plus, au fost cumpărate 22 de troleibuze noi cu 65.752.681 de lei, a fost renovată Maternitatea Bucur cu 42.072.659 de lei, s-au cumpărat panouri digitale de informare a călătorilor STB cu 27.978.027 de lei, au fost cumpărate 7 microbuze cu 10.251.522 de lei, semaforizare inteligentă ITS cu 5.858.013 lei, s-au digitalizat serviciile de management urban și mobilitate urbană cu 5.858.013, a fost realizat Planul de Mobilitate Urbană Durabilă cu 4.424.315 de lei, a fost elaborată strategia de dezvoltare a resurselor umane cu 3.988.974 de lei, s-au întărit capacității PMB în domeniul eficienței energetice cu 1.061.613 de lei și s-au investit 310.898 de lei în Management anticorupție.
Din fondurile naționale, au fost modernizați 30 km de rețea de termoficare și a fost modernizat sistemul de iluminat.

Partidul Popular European sprijină aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen. Poziția a fost prezentată prin intermediul unei rezoluții a UDMR, sprijinită de PNL.

Documentul a fost adoptat în cadrul Adunării Politice a PPE. Popularii europeni solicită guvernului austriac să își reconsidere poziția și să sprijine aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen. Rezoluția a fost inițiată de UDMR și prezentată împreună cu PNL și cu partidul bulgar GERB.

Prin document, PPE îndeamnă toate partidele membre din UE să își intensifice eforturile pentru a asigura aderarea imediată a celor două țări și solicită Consiliului European să facă din acest lucru o prioritate absolută.

„PPE și-a reafirmat astăzi sprijinul pentru aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen. Precizează clar că soluția se află în mâinile guvernului austriac și solicită ridicarea veto-ului acestuia. Sperăm că Partidul Popular Austriac, ÖVP, a înțeles mesajul PPE, deoarece respingerea venită din partea Austriei este injustă, nedreaptă și nesustenabilă. De asemenea, Partidul Popular European a subliniat că cetățenii celor două state au fost discriminați din cauza respingerilor repetate, ceea ce a dus la pierderea încrederii în UE și la întărirea partidelor de extremă dreapta. În discursul meu am atras atenția asupra faptului că creșterea popularității AUR este un semn clar în acest sens”, a anunțat europarlamentarul UDMR Loránt Vincze.

În document scrie că încă din 2011, Comisia Europeană a anunțat că România și Bulgaria sunt pregătite din punct de vedere tehnic și juridic pentru aderare, iar Parlamentul European și-a confirmat în repetate rânduri sprijinul pentru aderarea celor două țări.

Ministrul Culturii, Raluca Turcan, a anunțat că în 2024, Bucureștiul va avea un nou teatru, construit de la zero. Este vorba despre Teatrul Grivița care în prezent este realizat în proporție de circa 30%.

Anunțul a fost făcut de ministrul Culturii, Raluca Turcan, care a vizitat i șantierul.
„În 2024, Bucureștiul va avea un nou teatru, construit de la zero din inițiativa și prin eforturile Asociației Grivita 53. Noul spațiu cultural, aflat acum în construcție, va simboliza spiritul unei generații, una mai implicată civic și pe deplin conștientă de rolul esențial al culturii în societate”, a declarat Raluca Turcan.

Teatrul se construiește cu finanțare norvegiană obținută de Ministerul Culturii. Finanțarea este în valoare de 1,9 milioane de euro.