Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a anunțat că încă 4 miliarde de euro au fost contractate în ultima lună pe programele din exercitiul financiar 2021-2027 aferente Politicii de Coeziune

Anunțul a fost făcut miercuri, pe Facebook.
„Daca ar fi să fac o comparație cu vechea perioadă de programare 2014-2020, în anul 3 de implementare (2016) Romania reușea să aibă contracte semnate de doar 1,5 miliarde euro (și, evident, ne întrebam cu toții când vom reuși să absorbim banii europeni destinați României). Iată că acum, în doar o lună, semnam contracte de peste dublul valorii pe care o semnau reprezentanții României din acea perioadă într-un an întreg”, a comentat Adrian Câciu.

Potrivit ministrului, valoarea totală a contractelor semnate în acest an este de 10 ori mai mare decât a fost în exercițiul anterior raportat la același moment al implementarii cadrului financiar multianual (iulie 2016).
„Valoarea contractelor semnate pe programele finanțate din Politica de Coeziune 2021-2027 a ajuns la 15 miliarde euro (33% din alocare) la această dată, iar încă 6 miliarde de euro sunt în curs de contractare. Dacă vrei să ai absorbție de fonduri europene trebuie să ai contracte și beneficiari care să implementeze proiectele. Și să ai proiecte mature care să aducă beneficiul calitativ al absorbției și anume dezvoltarea economică menită să asigure convergența către economiile dezvoltate ale Europei”, a explicat ministrul Câciu.

Partidul REPER solicită o anchetă guvernamentală privind organizarea sesiunii de vară a bacalaureatului 2024. Informațiile apărute în spațiul public indică posibile interferențe în procesul de elaborare a subiectelor de examen, punând sub semnul întrebării integritatea întregului proces educațional, este justificarea demersului.

„În cazul în care există și cele mai mici suspiciuni asupra unei intervenții politice în elaborarea subiectelor de examen, aceste informații pot periclita coerența, obiectivitatea și legitimitatea întregului demers. În ultimii doi ani, asistăm la o decredibilizare a evaluărilor standardizate și la o estompare a legitimității acestora în spațiul public, în tocmai din cauza acestei gestiuni deficitare a procesului de organizare a examenelor. Solicităm un audit guvernamental asupra situației organizării examenului de bacalaureat, precum și un dialog național cu privire la reforma evaluărilor standardizate și o strategie de sprijin pentru elevii care susțin aceste examene”, a declarat Simina Tulbure, deputată REPER și membră în Comisia pentru învățământ.
REPER propune 10 soluții:
1. Anchetă guvernamentală independentă asupra organizării bacalaureatului 2024
2. Reformarea urgentă și transparentă a procesului de elaborare a subiectelor de examen
3. Implementarea unor măsuri antifraudă avansate tehnologic
4. Inițierea unui dialog național pentru reforma evaluărilor standardizate
5. Dezvoltarea unor strategii de sprijin personalizat pentru elevii care susțin examenele naționale
6. Revizuirea curriculei școlare pentru a reflecta mai bine nevoile actuale ale societății și economiei
7. Investiții semnificative în formarea continuă a cadrelor didactice
8. Crearea unui sistem de monitorizare independent pentru asigurarea calității în educație
9. Dezvoltarea unei strategii naționale de digitalizare a educației
10. Salarii competitive pentru profesori și introducerea unor criterii de bonificare pe baza rezultatelor, diferențiate în funcție de parametrilor socio-economici ai localităților unde activează.

Comisia Europeană a anunțat că va oferi Republicii Moldova un împrumut în valoare de 50 de milioane de euro în condiții avantajoase. O plată suplimentară de 22,5 milioane de euro sub formă de granturi se va efectua până la sfârșitul lunii iulie.

CE anunță că sprijinul financiar va ajuta Moldova să își acopere o parte din nevoile de finanțare pentru 2024. De asemenea, ajutorul va sprijini stabilitatea macroeconomică a țării, permițându-i în același timp continuarea reformelor.

„Deși economia sa a înregistrat o creștere modestă în 2023, după o recesiune profundă în 2022, Republica Moldova este în continuare afectată de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și continuă să se confrunte cu provocări grave în materie de securitate energetică”, anunță Comisia Europeană.
Aceasta este a patra tranșă din cadrul actualei asistențe macrofinanciare acordate Moldovei, după ce Comisia a concluzionat că țara a îndeplinit condițiile de politică convenite cu UE pentru deblocarea acestei plăți.
„Moldova a îmbunătățit guvernanța sectorului său public și a consolidat independența Băncii Naționale a Moldovei. Republica Moldova a consolidat, de asemenea, statul de drept, adoptând o lege privind evaluarea extraordinară (și anume, verificarea de securitate completă) a judecătorilor. S-au înregistrat, de asemenea, progrese în ceea ce privește combaterea corupției printr-o mai bună colaborare între agențiile de combatere a corupției și autoritățile de aplicare a legii. De asemenea, Moldova a luat măsuri pentru a sprijini energia din surse regenerabile și și-a reformat Codul vamal, care este acum pe deplin aliniat la Codul vamal al Uniunii. În plus, Moldova a adoptat o strategie națională pentru dezvoltare economică, care oferă o viziune ambițioasă pentru orientarea politicilor sale economice până în 2030”, mai anunță CE.

Asistența macrofinanciară face parte din efortul mai amplu al UE de a sprijini Republica Moldova pentru a face față numeroaselor provocări cu care se confruntă în ultimii ani. Contribuția totală se va ridica la 295 de milioane EUR și va ajuta, de asemenea, Moldova să avanseze pe calea sa europeană.

Consiliul Județean Galați investește în aparatură medicală nouă și performantă pentru diagnostice cât mai precise și tratamente inovatoare. A fost achiziționat un SPECT-CT, un echipament modern de medicină nucleară, care va oferi pacienților acces la investigații scintigrafice moderne.

„Înlocuim astfel vechiul echipament de scintigrafie, în cadrul unei investiții de 5 milioane de lei. Noul SPECT-CT oferă imagini de înaltă rezoluție, reducând și timpul necesar pentru obținerea și interpretarea rezultatelor. Înainte de instalarea noului echipament, va fi amenajat spațiul în care va funcționa acest echipament medical”, a anunțat Costel Fotea, președintele CJ Galați.

SPECT-CT-ul permite medicilor să analizeze din punct de vedere funcțional diferite țesuturi și organe, folosind o tehnologie avansată de procesare și creare a imaginilor.
Acest echipament medical este utilizat pentru diagnosticarea unei game complexe de afecțiuni, inclusiv cele din sfera oncologică

Premierul Marcel Ciolacu a comentat cazul fetei ucise de urs pe un traseu din Munții Bucegi. El a anunțat că va cere modificarea legii printr-o sesiune extraordinară în Parlament. Viața oamenilor primează, dar nu se va da liber la împușcat urșii în România, a explicat șeful Guvernului.

Parlamentarii vor stabili modul în care poate fi rezolvată problema urșilor agresivi.
„Am vorbit și cu domnul ministru, am vorbit și cu cei mai implicați și mai știutori în domeniu. Este o aglomerație în anumite zone, urșii nu mai au mâncare suficientă și de asta coboară. Am vorbit și cu domnul Simonis, președinte Camerei Deputaților, pentru că modificarea nu se poate face decât prin Parlament. După discuțiile cu Ministrul Mediului pornim o inițiativă și vom cere o sesiune extraordinară în Parlament”, a declarat premierul Marcel Ciolacu.

El a explicat că urșii nu vor fi împușcați „fiecare cum dorim și când dorim”. O tânără de 19 ani a murit, marți, după ce a fost atacată de urs, în zona Jepii Mici din Munții Bucegi

Vicepreședintele USR Vlad Voiculescu a câștigat procesul intentat PSD pe tema achiziției de vaccinuri. Fostul ministru al Sănătății a susținut că membrii PSD au făcut afirmații mincinoase și defăimătoare.
Anunțul a fost făcut pe Facebook.

„Pentru minciunile oribile la adresa mea - cele cu «miliardul furat din vaccinuri» - PSD este obligat de instanță să îmi plătească despăgubiri în valoare de 25.000 euro cu titlu daune morale”, a anunțat Vlad Voiculescu.

Instanța a mai decis să oblige PSD să retragă mesajele care au provocat procesul.

„Mai mult, instanța obligă pârâtul să șteargă postările mizerabile de pe Facebook și să publice, pe propria cheltuială, dispozitivul prezentei hotărâri, după rămânerea sa definitivă, în două publicaţii de circulaţie naţională, pe site-ul pârâtului PSD şi pe reţelele se socializare Facebook şi Telegram”, a precizat Vlad Voiculescu.

Lucrările de pe Valea Oltului au reînceput marți dimineață, la ora 6.00, și au continuat până la ora 20.00, când s-a redeschis circulația pe DN7 (între Boița și Lazaret).
Echipele sunt bine mobilizate și intervin în 8 puncte de lucru pentru defrișarea arborilor și îndepărtarea de pe versant a maselor de pământ și de rocă instabile, anunță ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu.

„Încă din prima zi s-a avansat foarte bine: au fost tăiați peste 800 din cei 20.000 de arbori aflați în zona critică a versantului. Tot luni au fost asigurate traseele pentru accesul la parcelele de pădure de pe zonele montane înalte”, a transmis, marți, Sorin Grindeanu.

În paralel, echipajele aflate pe zona drumului degajează copacii și masele de rocă și de pământ care cad pe carosabil, astfel încât circulația să poată fi deschisă rapid în intervalele 7.30- 8.00 și 16.30- 17.00, dar și la ora 20.00.
Antreprenorul turc trebuie să defrișeze cele 10 ha de pădure din zona versantului din proximitatea DN7 (zona critică) în perioada 8 iulie- 9 august.

Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat o declarație comună a unor lideri NATO privitoare la un nou pachet de apărare aeriană pentru Ucraina. Documentul a fost prezentat de Casa Albă.

În declaraţia comună a președintelui american Joe Biden, premierului olandez Dick Schoof, cancelarului german Olaf Scholz, premierului italian Giorgia Meloni, preşedintelui român Klaus Iohannis şi preşedintelui ucrainean Volodomir Zelenski se arată că Ucraina va primi sisteme strategice suplimentare de apărare aeriană.

„Astăzi, anunţăm că, în mod colectiv, furnizăm Ucrainei sisteme strategice de apărare aeriană suplimentare, inclusiv baterii Patriot suplimentare donate de Statele Unite, Germania şi România; componente Patriot donate de Ţările de Jos şi alţi parteneri pentru a permite funcţionarea unei baterii Patriot suplimentare; şi un sistem SAMP-T suplimentar donat de Italia. Aceste cinci sisteme strategice de apărare aeriană vor contribui la protejarea oraşelor, civililor şi soldaţilor ucraineni, iar noi ne coordonăm îndeaproape cu guvernul ucrainean, astfel încât aceste sisteme să poată fi utilizate rapid. Lucrăm la anunţarea în acest an a altor sisteme strategice de apărare aeriană pentru Ucraina”, scrie în declarație.

Casa Albă a anunțat și strategie pe termen mediu.

„În plus, în lunile următoare, Statele Unite şi partenerii intenţionează să furnizeze Ucrainei zeci de sisteme tactice de apărare aeriană, inclusiv NASAMS, HAWKs, IRIS T-SLM, IRIS T-SLS şi sisteme Gepard. Aceste sisteme vor extinde şi consolida în continuare acoperirea de apărare aeriană a Ucrainei. Mai mulţi aliaţi - inclusiv Canada, Norvegia, Spania şi Regatul Unit - vor continua să joace un rol esenţial în furnizarea acestor sisteme, iar mulţi alţi susţinători ai Ucrainei vor contribui la furnizarea de interceptoare. În ceea ce le priveşte, Statele Unite vor reprograma livrările planificate de interceptoare critice de apărare aeriană din cadrul vânzărilor militare externe, în coordonare cu partenerii, astfel încât acestea să fie livrate Ucrainei, furnizând Ucrainei sute de interceptoare de apărare aeriană suplimentare în cursul anului următor", se precizează în declaraţia comună ce a fost publicată de Casa Albă după terminarea discursului lui Biden de la Summitul NATO.

Premierul Marcel Ciolacu a vizitat Centrala Hidroelectrică Vidraru pentru a lansa o investiție de 200 milioane de euro. „Privesc cu multă încredere în viitor pentru că niciodată în istoria sa modernă România nu a investit și nu a construit într-un ritm mai susținut ca acum”, a spus Ciolacu la Vidraru.

Premierul a vorbit despre miile de „eroi” care au ridicat „adevărată operă de artă”. Statul român are obligația să le arate „respectul cuvenit” și „asta facem prin majorarea și recalcularea pensiilor”, a adăugat Marcel Ciolacu.

Premierul a vorbit și despre viitor.

„România nu a investit și nu a construit într-un ritm mai susținut ca acum: sunt zeci de miliarde de euro investiți în tot ceea ce înseamnă infrastructuri critice de transport, energie, sănătate și în IT, iar investiția de azi de retehnologizarea centralei de la Vidraru, de peste 200 de milioane de euro, este unul din obiectivele esențiale pentru sistemul nostru energetic. Această investiție ne va permite să modernizăm această capodoperă a ingineriei românești, să putem obține energie verde într-un mod și mai eficient pe termen lung. Sunt convins că dacă investiția din 1966 a fost amortizată în 28 de ani, cea semnată astăzi va fi recuperată probabil în câțiva ani (...) Faptul că avem resurse hidrografice uriașe nu înseamnă că trebuie să le risipim, iar faptul că vrem să protejăm aceste resurse nu înseamnă că trebuie să blocăm investiții care se traduc în energie ieftină pentru toți românii și mai ales pentru economie. Trebuie să fim suficient de inteligenți încât să putem folosi aceste bogății date României în mod cumpătat, pe termen lung și în folosul generațiilor viitoare”, a declarat Marcel Ciolacu.

Hidroelectrica a atribuit contractul pentru retehnologizarea amenajării hidroenergetice Vidraru. Contractul a fost adjudecat de o asociere de firme și are valoarea de 188.382.020,89 euro.

Ministrul Cercetării, Bogdan Ivan, a participat la reuniunea România - Arabia Saudită. În cadrul acesteia s-a semnat un memorandum privind cooperarea în domeniul serviciilor logistice.
Ministrul Bogdan Ivan a prezentat potențialul experților români în IT.

„Asigurăm creșterea economiei României cu un partener deschis către noile tehnologii! Am participat astăzi la reuniunea la nivel înalt România - Arabia Saudită, găzduită de ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu. În discuțiile cu partenerii saudiți, am evidențiat poziția României ca poartă de acces către Europa și am prezentat potențialul experților români în IT și tehnologii emergente. Datele sunt petrolul zilei de mâine. Regatul Arabiei Saudite investește masiv în soluțiile digitale pentru eficientizarea activității administrației, dar și în dezvoltarea strategiilor ce susțin inovația tehnologică și inteligența artificială”, a explicat ministrul Bogdan Ivan.

Ministrul Sorin Grindeanu a semnat alături de ministrul saudit al Transporturilor, Saleh Al Jasser, Memorandumul de Înțelegere pentru cooperarea în domeniul serviciilor logistice, prin care România își consolidează poziția de Poartă a Europei.