Premierul Marcel Ciolacu a făcut primele demersuri pentru desecretizarea cheltuielilor făcute cu viitoarea casă a lui Klaus Iohannis. Șeful Guvernului i-a cerut secretarului general al Executivului, Mircea Abrudean, să desecretizeze informațiile legate de cheltuielile pentru vila RAAPPS. Aceasta ar trebui să fie alocată președintelui Klaus Iohannis după terminarea mandatului.

Demersurile vizează vila din Aviatorilor, confirmă surse din interiorul Guvernului. De altfel, Marcel Ciolacu a anunțat public faptul că va cere desecretizarea tuturor documentelor.

Informațiile privind cheltuirea a șapte milioane de euro pentru reamenajarea casei au stârnit numeroase dezbateri pe scena publică.

Guvernul a stabilit că încă o autostradă se va construi în Moldova. Este vorba despre Autostrada Târgu-Neamț-Iași-Ungheni. Investiția a fost aprobată în ședința de Guvern.

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat investiția importantă în infrastructură rutieră din Moldova. Șoseaua modernă va fi gata în trei ani.

„Aprobăm o nouă investiție majoră de infrastructură rutieră: Autostrada Târgu-Neamț-Iași-Ungheni. Cei peste 88 de kilometri de autostradă vor fi gata în 3 ani și vor contribui la dezvoltarea economică a zonei”, a declarat premierul Marcel Ciolacu.

Investiție de peste 5 miliarde de euro, este finanțată mai ales din fonduri europene din exercițiul financiar 2021-2027.

Președinta USR, Elena Lasconi, susține că „omul cu care Mircea Geoană susține că nu s-a întâlnit este Tal HANAN, alias Jorge, deconspirat în urma unei investigații jurnalistice internaționale ca fiind în spatele unor operațiuni de manipulare a alegerilor în zeci de state din lume, prin intermediul fake news, a fermelor de troli și operațiuni în social media menite să decredibilizeze candidați”.

Potrivit liderei USR, Tal HANAN este israelian, fost membru al forțelor speciale israeliene.

Ea a prezentat o serie de fotografii.

„Una dintre fotografii îl arată pe Tal HANAN în fața sediului Institutului Aspen din București, la care Mircea Geoană este președinte fondator. O altă fotografie probează că Mircea Geoană este prezent în același loc, împreună cu apropiata sa, deputat PSD. A treia fotografie este o captură din Google Street View din fața Institutului Aspen. Acestea sunt faptele, datele, informațiile. Explicațiile sunt la Mircea Geoană! Da, sigur, se va tot văita că e o victimă, nici rușii din 2009 nu erau ruși, nici Vîntu nu era Vîntu, nici bani din campanie nu i-au venit de la oameni care au conexiuni cu rușii, probabil nici cel pe care-l vedem clar în poze nu o fi Tal Hanan”, a scris Lasconi pe FB.

Elena Lasconi mai susține că Mircea Geoană este „dependent de grupurile de interese.”

„Dragi români, este de apreciat tenacitatea domnului Geoană, care de mai bine de 15 ani vrea să ajungă președintele României. Înțeleg tenacitatea, dar nu cu orice preț. NU sunteți independent deloc, domnule Geoană. Deloc. Sunteți dependent de grupurile de interese care vă controlează și vă finanțează. Grupuri de interese complet diferite de ale statului român, domnule Geoană. Pare că vă jucați și cu instrumente periculoase pentru democrație: fake news, fabrici de troli”, a mai spus Lasconi.

Președinta USR a dezvăluit cum a ajuns în posesia fotografiilor.

„Acum câteva zile, am primit de la prieteni jurnaliști o informație documentată, care la început mi s-a părut halucinantă. V-am dat posibilitatea să clarificați, din timp. Nu ați făcut-o, iar verificările noastre ulterioare au arătat că e posibil să folosiți mijloace îndoielnice, domnule Geoană. Dumneavoastră ați fost, oare, și în spatele atacurilor murdare și mincinoase la adresa mea? ”, a adăugat Elena Lasconi.
„Nu se face așa ceva. Sentimentul pe care îl încercați la ora aceasta ar trebui să fie cel de rușine”, este concluzia Elenei Lasconi.

Proiectul de lege care prevede indexarea pensiilor militarilor a fost aprobat în Camera Deputaților. Pentru a produce efecte, proiectul trebuie să fie aprobat și de Senat care este for decizional.

Proiectul propus de PNL a fost adoptat cu 213 voturi „pentru”, 31 „contra” și 19 abțineri. Inițiatorii solictă ca recalcularea pensiilor să se facă în regim de urgență.

„Partidul Național Liberal a propus acest proiect de lege, el a fost votat astăzi cu largă majoritate și, practic, obiectul de reglementare este unul foarte simplu, repararea unei inechități din legea pensiilor militare. Vă amintiți momentul 2017, când prevederile care au fost introduse astăzi au fost scoase la momentul respectiv de Ministrul Muncii, de atunci doamna Olguța Vasilescu, și, practic, astăzi, prin acest proiect de lege care reactualizează partea de venit din pensie cu partea de soldă. Facem, spunem noi, dreptate pensionarilor militari care nu cred, din punctul nostru de vedere, că meritau să fie umiliți ani de zile prin această inechitate. Unul dintre amendamentele depuse de PNL prevede o recalculare mult mai rapidă. În doar 30 de zile față de 90 de zile”, a declarat deputatul PNL Florin Roman.

Kelemen Hunor susține că PSD sau PNL trebuie să intre în Opoziție după alegeri. Știu că enervez pe toți cu asta, dar asta este viața, adaugă candidatul UDMR la prezidențiale.

Declarațiile au fost făcute în cadrul unui interviu acordat RFI.

„Eu cred că e bine pentru România ori PSD ori PNL să fie în Opoziție, știu că enervez pe toți cu asta, dar asta este viața”, a spus Kelemen Hunor.
România va avea nevoie după alegerile parlamentare de un Guvern de coaliție format din trei partide, mai crede liderul UDMR. „Vom avea, vrând-nevrând, o coaliție, e nevoie de o coaliție, e nevoie de mai multe partide", a explicat Kelemen.

El a explicat că dacă se aplică principiul alternanței la putere și PNL și PSD rămân împreună la putere atunci România riscă să aibă o guvernare AUR-SOA în 2028.

Liderul UDMR spune că „urmează o perioadă foarte dificilă, cu costuri sociale și dacă nu ai un partid în Opoziție care poate să crească, să fie o alternanță la guvernare, fiindcă eu cred în alternanța la guvernare, atunci AUR și SOS vor fi alternativa la putere în 2028".

Proiectul de lege care va permite apărarea în fața dronelor care trec granița României a fost scos în dezbatere publică. Legea urmărește îmbunătățirea măsurilor de control și reacție față de aeronavele care intră neautorizat în spațiul aerian al României, inclusiv drone și alte vehicule aeriene.

În expunerea de motive scrie că proiectul de lege privind controlul utilizării spațiului aerian național este motivat de necesitatea actualizării cadrului legislativ pentru a răspunde noilor provocări de securitate aeriană.

Legea urmărește să îmbunătățească măsurile de control și de reacție față de aeronavele care utilizează neautorizat spațiul aerian al României, inclusiv drone și alte vehicule aeriene autonome, în concordanță cu reglementările internaționale și europene.

Schimbările din mediul de securitate internațional, accentuate de incidentele de la frontiera cu Ucraina, au impus o abordare legislativă integrată și eficientă pentru a proteja teritoriul național și infrastructura critică, se menționează în expunerea de motive.

Principalele modificări propuse se referă în special la controlul utilizării spațiului aerian, cooperarea interinstituțională, măsurile de intervenție adaptate și sistemele de drone.

A avut loc ședința de constituire a Consiliului Județean Galați pentru mandatul 2024-2028. În cadrul acestei ședințe au depus jurământul președintele ales al Consiliului Județean, Costel Fotea, și consilierii județeni care și-au obținut mandatele la alegerile locale din 9 iunie.

„Cu inima plină de recunoștință și emoție, am depus jurământul de președinte al Consiliului Județean. Este o onoare pentru mine să fiu președintele Consiliului Județean Galați, o instituție care a demonstrat că este mereu alături de oameni. Vreau să le urez bun venit noii echipe de consilieri județeni, oameni dedicați și profesioniști, alături de care vom continua proiectele ambițioase de care Galațiul are nevoie. Sunt sigur că, deși nu suntem toți din același partid, avem același crez: să facem lucruri bune pentru județul nostru, mai ales că avem de dus la capăt proiecte de miliarde de euro și de început noi și noi investiții pentru binele județului Galați. Le mulțumesc gălățenilor pentru sprijin și pentru încrederea pe care mi-au acordat-o de a continua acest drum! Ei sunt motivația mea”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Lista consilierilor județeni care au depus jurământul este:

Adumitroaiei Răzvan–Ionuţ (PSD), Antofi Eugenia–Simona (PNL), Apostu Adrian–Cosmin (PSD), Brădeanu Andrei–Vlad (PSD), Brînzan Gina (PNL), Chiriac Elena–Corina (PSD), Cîmpanu Tudor (PSD), Cucu Doina  (PSD), Dima Cristian (PNL), Drăgan Ana–Raluca (PSD), Drăguş Iulia (PSD), Gavrilă Alexandru–Daniel (PSD), Ghiorghe Aurelian–Cristinel (PSD), Grosu Elena (PSD), Ișfan Dumitru (PSD), Manoliu Tiberiu–Codruț (PNL), Neagu Diana (PSD), Palade Cezar-Alexandru (PSD), Paraschiv Mirela-Magda (PSD), Patea Carmen (PSD), Petcu Marian-Anton (PSD), Radu Valentin (PNL), Rusu Georgiana–Iuliana (PSD), Sandu Mitică (PSD), Silion Gabriel-Mihăiţă (PSD), Sorocoleţ Ilieana (PNL), Stan Ionel (PSD), Stanciu Silvius (PSD), Toniţă Marian (AUR).=

Un consilier județean de la AUR nu s-a prezentat la această ședință, iar 4 consilieri – 1 de la PSD, 2 de la PNL și 1 de la AUR - au renunțat la mandate, locul lor urmând să fie preluat de următorii de pe lista celor aleși

Urmează constituirea comisiilor de lucru și alegerea celor doi vicepreședinți ai Consiliului Județean Galați.

Termenul privind obligația firmelor legate de casele de marcat legate la serverele Fiscului a fost extins cu un an. Decizia a fost luată de Guvern.

Reprezentanții Executivului susțin că multe IMM-uri nu sunt pregătite pentru modificare. De aceea termenul a fost prelungit, au decis miniștrii. Ca urmare, măsura se va aplica din toamna anului viitor.
„Am preluat solicitările mediului de afaceri și în cazul obligativității firmelor de a folosi automate de produse și case de marcat electronice legate la serverele Fiscului. E vorba de o nouă tehnologie ce tipărește pe bon informații tip cod QR. Este evident că mulți agenți economici din zona IMM-urilor nu sunt pregătiți încă, astfel că am extins termenul-limită până la 1 septembrie 2025”, a explicat Marcel Ciolacu.
Premierul a anunțat decizia în cadrul ședinței de Guvern de pe 23 octombrie.

Premierul României, Marcel Ciolacu, a declarat că una dintre prioritățile sale este eliminarea influenței Rusiei. Facem tot ce putem ca să diminuăm influența Rusiei în regiune. Susținerea guvernului pro-european de la Chișinău și a președintei Maia Sandu este marea noastre prioritate, a mai spus Ciolacu.

Șeful Guvernului a spus că se va asigura din poziția pe care o deține că Rusia nu se va amesteca în procesul electoral.

„Am văzut ieri anumiți politicieni disperați să inventeze scenarii iresponsabile despre cum Rusia va profita la alegerile prezidențiale din România. Să fie clar, cât timp voi fi premier, nu va exista vreo imixtiune a Rusiei în procesul electoral de la noi! Dimpotrivă, facem tot ce putem ca să diminuăm influența Rusiei în regiune. Iar cel mai bun mod este să aprobăm azi noi măsuri de sprijin pentru Republica Moldova, în domeniul energiei și al infrastructurii rutiere. Susținerea guvernului pro-european de la Chișinău și a președintei Maia Sandu este marea noastre prioritate. Știu sigur că Rusia înțelge asta cu claritate din acțiunile României din ultima vreme”, a precizat Marcel Ciolacu.

Turul doi al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova va avea loc pe 3 noiembrie. În finală s-au calificat președinta în exercițiu Maia Sandu și candidatul pro-rus Alexandr Stoianoglo.

Campania electorală pentru alegerile prezidențiale a început vineri, la miezul nopții. Primul tur al alegerilor este programat pe 24 noiembrie, iar al doilea tur va fi pe 8 decembrie.
Autoritatea Electorală Permanentă a prezentat principalele reguli ale campaniei.

„De la începerea campaniei electorale (ora 00:00) și până la încheierea acesteia, în data de 23 noiembrie a.c., ora 07:00, trebuie respectate toate prevederile legale în vigoare, fiind permise doar anumite tipuri de activități și materiale de propagandă, precum afișele electorale, materialele de propagandă electorală audio sau video difuzate de mass-media audiovizuală în condițiile legii, publicitatea în presa scrisă, materialele de propagandă electorală online, broșurile, pliantele și alte materiale tipărite din aceeași categorie. Competitorii politici au obligația înlăturării, până la data începerii campaniei electorale, a tuturor materialelor de propagandă utilizate până la acel moment și care nu respectă regulile premise de legislația în vigoare”, anunța AEP.
De asemenea, Autoritatea Electorală Permanentă reamintește competitorilor electorali că, în campania electorală, este interzisă folosirea mesajelor sau a sloganurilor discriminatorii, a mesajelor de incitare la ură și intoleranță și a oricăror forme, mijloace, acte și acțiuni de defăimare și învrăjbire religioasă sau etnică.
În același timp, potrivit legii, este interzisă utilizarea vehiculelor inscripționate sau colantate cu sloganuri de campanie sau cu imagini ale candidaților, precum şi cu alte referiri la competitorii electorali, utilizarea vehiculelor care difuzează materiale audio, în mers sau staționar, organizarea de spectacole, serbări, focuri de artificii, utilizarea de bannere, mesh-uri, corturi publicitare, pavilioane publicitare, panouri publicitare mobile, steaguri publicitare, calcane, ecrane publicitare, indicatoare publicitare direcționale, structuri de publicitate autoportante, mijloace de publicitate, panouri publicitare, proiecte publicitare speciale, publicitate luminoasă.

În situația organizării unui al doilea tur de scrutin, campania electorală va începe cel mai târziu în data de 29 noiembrie a.c., ora 00:00, și se va încheia pe 7 decembrie a.c., ora 07:00, aplicându-se aceleași reguli menționate anterior.

Biroul Electoral Central a stabilit, pe 10 octombrie, prin tragere la sorţi, ordinea în care candidaţii vor fi înscrişi pe buletinul de vot la alegerile prezidenţiale, respectiv:
Elena-Valerica Lasconi - Uniunea Salvaţi România;
George-Nicolae Simion - Alianţa pentru Unirea Românilor;
Ion-Marcel Ciolacu - Partidul Social Democrat;
Nicolae-Ionel Ciucă - Partidul Naţional Liberal;
Hunor Kelemen - Uniunea Democrată Maghiară din România;
Mircea-Dan Geoană - candidat independent;
Ana Birchall - candidat independent;
Alexandra-Beatrice Bertalan-Păcuraru - Partidul Alternativa pentru Demnitate Naţională;
Sebastian-Constantin Popescu - Partidul Noua Românie;
Ludovic Orban - Forţa Dreptei;
Călin Georgescu - candidat independent;
Cristian Diaconescu - candidat independent;
Cristian-Vasile Terheş - Partidul Naţional Conservator Român;
Silviu Predoiu - Partidul Liga Acţiunii Naţionale.