Laboratorul de analize medicale al Spitalul Municipal „Anton Cincu” a fost dotat cu echipamente de ultimă generație destinate procesării și analizării probelor microbiologice, în cadrul unui proiect cu finanțare europeană derulat de Consiliul Județean Galați.

Potrivit președintelui CJ Galați, Costel Fotea, noile echipamente permit producerea automată a sutelor de plăci Petri sterile utilizate în identificarea bacteriilor și a altor microorganisme din probele pacienților. Tehnologia contribuie la reducerea timpului necesar procesării analizelor, la diminuarea riscului de erori și la îmbunătățirea condițiilor de lucru pentru personalul medical.

„Sănătatea tecucenilor rămâne o prioritate. Prin aceste investiții, creștem capacitatea laboratorului de a oferi rezultate rapide și precise, esențiale pentru stabilirea tratamentului adecvat în cazul infecțiilor”, a declarat Costel Fotea.
Investiția face parte dintr-un proiect amplu, în valoare de aproape 15 milioane de lei, finanțat din fonduri europene. În cadrul acestuia, spitalul din Tecuci urmează să fie dotat cu 54 de echipamente și accesorii necesare activității Cabinetului de Neurologie, Laboratorului de analize medicale și Laboratorului de imagistică.

Reprezentanții administrației județene estimează că modernizarea infrastructurii medicale va avea un impact direct asupra calității serviciilor oferite celor aproximativ 120.000 de locuitori din municipiul Tecuci și din localitățile învecinate, care se adresează unității medicale pentru investigații și tratament.

Proiectul se înscrie în strategia autorităților județene de modernizare a sistemului sanitar și de creștere a accesului populației la servicii medicale performante.

Europarlamentarul Dan Nica, coordonator al Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE) din Parlamentul European, a declarat că Uniunea Europeană are nevoie de investiții masive pentru a-și recâștiga competitivitatea economică, în contextul tranziției energetice și al diferențelor structurale dintre regiunile blocului comunitar.

Declarațiile au fost făcute în cadrul Green Transition Forum 6.0, desfășurat la Sofia, unde oficialul european a subliniat că principalul obiectiv al UE rămâne creșterea competitivității.

„Raportul Draghi este clar: Uniunea Europeană are nevoie de 750–800 de miliarde de euro suplimentare anual pentru a-și recâștiga competitivitatea, dintre care aproximativ 450 de miliarde pentru tranziția energetică și 157 de miliarde pentru digitalizare”, a precizat Dan Nica.

Acesta a adăugat că actualul Fond European pentru Competitivitate, estimat la aproximativ 234 de miliarde de euro pe o perioadă de șapte ani pentru toate statele membre, este insuficient raportat la necesarul identificat.
Eurodeputatul a atras atenția și asupra diferențelor de preț la energie între regiunile Uniunii Europene, menționând că Sud-Estul Europei continuă să plătească prețuri mai ridicate decât alte zone, în pofida stabilizării recente a pieței.
„Deși prețurile s-au mai temperat, decalajele dintre Sud-Estul și Centrul Europei persistă”, a afirmat Nica.
În opinia sa, soluțiile vizează modernizarea rețelelor energetice, extinderea interconectărilor, o mai bună coordonare regională și aplicarea consecventă a regulilor europene existente.

Partidul Social Democrat (PSD) a făcut vineri apel la toate formațiunile politice să înceteze confruntările interne pe teme de apărare națională și să acționeze unitar „în interesul național”, în contextul incidentului de securitate de la Galați.

Într-un comunicat de presă, social-democrații condamnă ceea ce numesc „încălcarea inacceptabilă a suveranității României de către Federația Rusă”, apreciind că „un astfel de comportament al unui stat arată nu numai disprețul la adresa dreptului internațional, cât și față de siguranța cetățenilor unui stat membru NATO”.
PSD susține că „agresorul este Federația Rusă” și cere tuturor partidelor să lase deoparte „orgoliile politice” pentru a contribui la înlăturarea rapidă a riscurilor de securitate la care sunt expuși cetățenii români.

Totodată, partidul respinge criticile formulate de președintele interimar al PNL, Ilie Bolojan, și de reprezentanți ai USR privind sesizările depuse la Curtea Constituțională în legătură cu legislația SAFE, despre care aceștia au afirmat că au afectat capacitatea de reacție a statului în cazul incidentului de la Galați.
„Sesizarea Curții Constituționale de către președintele Camerei Deputaților în privința OUG 38/2026 a avut drept scop înlăturarea incertitudinilor legislative generate de modul în care a fost emisă ordonanța și de o serie de alte prevederi introduse în actul normativ, fără nicio legătură cu instrumentul SAFE sau cu PNRR”, se arată în comunicatul PSD.
Social-democrații afirmă că demersul la CCR urmărește accelerarea unei decizii în termenul legal de 20 de zile și susțin că această procedură oferă mai multă claritate decât o eventuală sesizare a Avocatului Poporului.
PSD apreciază că incidentul de la Galați a scos la iveală „carențe grave ale sistemului de apărare național”, care necesită „decizii și acțiuni rapide de remediere”.
„Scandalul și orgoliile politice sau pasarea responsabilităților la alții trebuie să înceteze. România are nevoie de formarea rapidă a unui guvern funcțional care să instaleze profesioniști în structurile de conducere ale sistemului de apărare”, mai transmite partidul.
Reprezentanții PSD afirmă că sunt pregătiți să susțină instalarea rapidă a unui guvern „funcțional și responsabil”, care să asigure funcționarea eficientă a statului și a instituțiilor din sistemul de securitate națională.

ICDL România a anunțat lansarea unui ghid gratuit destinat profesorilor și elevilor, pentru utilizarea inteligenței artificiale în educație.
Platforma GhidAIEDU.ro se adresează tuturor unităților de învățământ din România și are ca obiectiv integrarea tehnologiilor AI în procesul educațional, într-un mod structurat și aliniat la standarde internaționale. Inițiativa vine în contextul în care utilizarea inteligenței artificiale este deja răspândită în rândul elevilor și profesorilor, însă fără repere clare și competențe validate.

Datele din raportul OECD TALIS 2024 arată că doar 3% dintre profesorii români folosesc metode de predare online sau hibrid, sub media internațională de 16%. În același timp, 46% dintre cadrele didactice declară că utilizează deja AI în activitatea didactică, peste media globală de 36%.
Reprezentanții ICDL România subliniază că principalul obstacol nu este lipsa de interes, ci absența unor resurse educaționale structurate și a unui cadru clar de utilizare a tehnologiei.

Ghidul oferă exemple concrete de utilizare a AI în predare, evaluare și feedback, scenarii didactice aplicabile, dar și recomandări privind protecția datelor și integritatea academică. De asemenea, include modele de decizie pentru adoptarea tehnologiei la nivelul instituțiilor de învățământ.
Potrivit inițiatorilor, ghidul poate fi utilizat imediat și gratuit de către toate școlile din România, contribuind la o integrare responsabilă și eficientă a inteligenței artificiale în educație.

Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA) își exprimă „profunda îngrijorare” față de direcția anunțată de Ministerul Mediului privind Programul Rabla 2026, susținând că măsurile propuse riscă să limiteze opțiunile consumatorilor și să afecteze concurența din piața auto.

Într-un comunicat transmis joi, reprezentanții APIA afirmă că organizația nu a fost consultată în procesul de elaborare a modificărilor, deși a transmis patru solicitări oficiale de întâlnire către Ministerul Mediului.

„Politicile publice nu pot fi construite prin consultări selective și nici prin alegerea convenabilă doar a actorilor care validează o direcție deja stabilită politic”, transmite asociația.
APIA critică și nivelul bugetului anunțat pentru Programul Rabla 2026, respectiv 300 de milioane de lei, considerând că suma este insuficientă pentru susținerea reînnoirii parcului auto și a tranziției către mobilitatea cu emisii reduse.
Reprezentanții industriei auto arată că evaluarea programului trebuie raportată la dimensiunea bugetelor din anii anteriori, când alocările inițiale depășeau 1,2 miliarde de lei.
Potrivit APIA, reducerea finanțării afectează direct consumatorii, într-un context în care accesul la autoturisme mai sigure și mai puțin poluante ar trebui încurajat.

Asociația critică și intenția anunțată de Ministerul Mediului de a susține exclusiv vehiculele „produse sau asamblate în Uniunea Europeană”.
„Ministerul Mediului nu poate redefini unilateral noțiuni economice și comerciale care țin de legislația și piața europeană”, susține APIA, care afirmă că nu există în prezent o definiție europeană clară aplicabilă Programului Rabla pentru aceste criterii.
Organizația consideră că eventualele restricții bazate pe locul producției ar putea genera discriminare între operatorii economici și ar crea impredictibilitate într-o industrie care are nevoie de reguli stabile și aplicate uniform.
„Piața auto funcționează în cadrul pieței comune europene, iar produsele omologate și comercializate legal în Uniunea Europeană trebuie tratate nediscriminatoriu în toate statele membre”, se mai arată în comunicat.
APIA solicită organizarea urgentă a unui dialog transparent cu întreaga industrie auto, eliminarea criteriilor considerate discriminatorii și fundamentarea Programului Rabla pe criterii economice și juridice clare.
Asociația subliniază că rolul programului ar trebui să fie accelerarea reînnoirii parcului auto și reducerea emisiilor, „nu restrângerea artificială a opțiunilor consumatorilor”.

Reprezentanții a 30 de primării din județul Galați au primit joi cheile a 30 de microbuze hibride destinate transportului școlar, achiziționate în cadrul unui proiect finanțat printr-un grant în valoare de 25 de milioane de lei acordat de Administrația Fondului pentru Mediu. Cofinanțarea TVA a fost asigurată de Consiliul Județean Galați.

Noile vehicule completează flota formată din 29 de microbuze electrice achiziționate prin Planul Național de Redresare și Reziliență și alte trei microbuze cumpărate prin Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, aflate deja în serviciu în localitățile gălățene din anul 2025.

„Mă bucur că am reușit să ducem la bun sfârșit și acest proiect esențial pentru asigurarea accesului la educație pentru toți copiii din județul Galați. Indiferent unde locuiesc, chiar și în comunitățile mai izolate, distanța sau lipsa unui mijloc de transport nu trebuie să reprezinte un obstacol în calea educației. Fiecare elev trebuie să aibă șansa de a ajunge la școală, de a învăța și de a-și construi un viitor mai bun”, a declarat Costel Fotea.
Câte un microbuz hibrid pentru transportul școlar va ajunge în comunele Bălășești, Băleni, Brăhășești, Cosmești, Cuca, Cudalbi, Drăgușeni, Frumușița, Grivița, Ivești, Jorăști, Liești, Matca, Movileni, Munteni, Nicorești, Pechea, Piscu, Poiana, Rădești, Scânteiești, Șendreni, Slobozia Conachi, Suceveni, Suhurlui, Țepu, Tulucești, Valea Mărului, Vânători și Vlădești.

Cele 30 de microbuze hibride combină eficiența unui motor electric cu fiabilitatea unui motor cu combustie internă, oferind costuri reduse de exploatare, autonomie crescută și reducerea emisiilor poluante, fiind conforme cu standardul Euro 6.

Fiecare vehicul are o capacitate de 16 locuri pentru elevi și este adaptat pentru transportul persoanelor cu dizabilități locomotorii, fiind dotat inclusiv cu platformă elevatoare pentru scaun rulant. De asemenea, microbuzele sunt echipate cu sisteme suplimentare de siguranță destinate transportului copiilor.

Președintele României, Nicușor Dan, a avut miercuri consultări bilaterale cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, în marja Summitului B9 desfășurat la Palatul Cotroceni, discuțiile vizând consolidarea cooperării în domeniul apărării, securității energetice și relațiilor comerciale.

Ulterior, șeful statului român a anunțat, într-o postare publicată pe Facebook, că întâlnirea a continuat dialogul început în urmă cu două luni, cu ocazia vizitei oficiale efectuate de liderul ucrainean în România.
„Președintele Volodîmîr Zelenski a fost invitatul special al Summitului B9 de la Palatul Cotroceni. Cu această ocazie, am avut și consultări bilaterale excelente, continuând dialogul început în urmă cu două luni, în timpul vizitei oficiale a Președintelui Zelenski în România”, a transmis Nicușor Dan.

Potrivit președintelui României, cele două state vor continua implementarea noului Parteneriat Strategic, cu accent pe dezvoltarea relațiilor comerciale, cooperarea transfrontalieră, securitatea energetică, industria de apărare și educație.
„Suntem hotărâți să facem pași concreți pentru implementarea noului nostru Parteneriat Strategic, cu accent pe consolidarea relațiilor comerciale, cooperarea transfrontalieră, securitatea energetică, inovația în apărare și educație”, a precizat șeful statului.

Nicușor Dan a subliniat că Ucraina a acumulat experiență importantă în domeniul noilor tehnologii utilizate pe câmpul de luptă, în special în ceea ce privește dronele și sistemele anti-dronă, iar România intenționează să valorifice această expertiză în dezvoltarea industriei naționale de apărare.

„Ucraina a făcut progrese decisive pentru a deveni un furnizor de securitate, valorificând experiența acumulată în utilizarea noilor tehnologii pe câmpul de luptă, în special în domeniul dronelor și al măsurilor anti-dronă. Ne dorim ca industria noastră să beneficieze de expertiza ucraineană în dezvoltarea și producerea de noi tehnologii de apărare”, a adăugat președintele României.
Totodată, Nicușor Dan a reafirmat sprijinul României pentru parcursul european al Ucrainei.

Mai mulți parlamentari ai Partidului Social Democrat au depus la Senatul României, în procedură de urgență, un proiect de lege care transferă către proprietari responsabilitatea expertizării tehnice, proiectării și executării lucrărilor de consolidare a clădirilor încadrate în clase de risc seismic.

Inițiativa legislativă modifică Legea nr. 212/2022 privind reducerea riscului seismic al clădirilor și Legea nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuințelor.
Potrivit proiectului, proprietarii vor fi obligați să înceapă procedurile de expertizare și, după caz, proiectarea și execuția lucrărilor de consolidare în termen de 24 de luni de la data încadrării imobilului într-o clasă de risc seismic.
Nerespectarea obligației ar urma să fie sancționată contravențional cu amenzi cuprinse între 5.000 și 20.000 de lei.

Prin noua reglementare, autoritățile administrației publice locale ar urma să păstreze atribuții de informare, coordonare administrativă și monitorizare, fără obligația de a finanța sau executa lucrări de consolidare pentru imobilele aflate în proprietate privată. Proiectul prevede, de asemenea, că primăriile nu vor mai răspunde juridic în situația în care lucrările nu sunt realizate de proprietari.
Inițiatorii susțin că actualul cadru legislativ a transferat prea multe obligații către autoritățile locale și a favorizat pasivitatea proprietarilor. Potrivit expunerii de motive, experiența administrațiilor locale a arătat că măsuri precum majorarea impozitelor pentru clădirile degradate sau facilitățile fiscale nu au dus la consolidarea efectivă a imobilelor.

Proiectul modifică și sistemul de verificare a polițelor obligatorii de locuință, cunoscute drept polițe PAD. În forma propusă, controalele nu ar mai fi realizate de primari sau de persoane împuternicite de aceștia, ci de Poliția Română și de personal desemnat din cadrul Inspectoratul General pentru Situații de Urgență.

Totodată, Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale ar urma să transmită electronic către Ministerul Afacerilor Interne informații privind existența polițelor, pentru verificarea respectării obligației de asigurare.

În avizul său, Consiliul Economic și Social avertizează că reducerea riscului seismic reprezintă o problemă de siguranță publică și interes general, nu exclusiv o responsabilitate individuală a proprietarilor.

Instituția apreciază că proiectul transferă aproape integral obligațiile către proprietari fără să prevadă mecanisme suficiente de sprijin financiar, precum granturi, cofinanțări, credite garantate public, sprijin pentru relocare temporară sau asistență tehnică.
Potrivit avizului, în lipsa unor astfel de instrumente, sancțiunile propuse pot afecta în special persoanele vulnerabile și pot sancționa incapacitatea economică și administrativă, nu reaua-credință.
Consiliul Economic și Social avertizează că, dacă proiectul va deveni lege, acesta poate contribui indirect la menținerea unui risc colectiv major, cu posibile pierderi de vieți omenești, răniri grave, evacuări masive și efecte sociale și economice severe.

Centrul de Management Integrat al Deșeurilor Vidra, singurul depozit conform care deservește București și Ilfov, se apropie de limita legală de capacitate, iar Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor cere autorităților locale să înceapă procedurile pentru dezvoltarea unor noi capacități de depozitare.

Ministerul a transmis joi că situația de la depozitul din Vidra este critică. Potrivit datelor oficiale ale Garda Națională de Mediu, gradul de ocupare este de 72,41% din capacitatea totală autorizată de 11,5 milioane de metri cubi. La Vidra ajung zilnic aproximativ 3.000 de tone de deșeuri municipale provenite din București și Ilfov.
Ministra interimară a Mediului, Diana Buzoianu, a declarat că legea obligă autoritățile locale să înceapă demersurile pentru deschiderea unui nou depozit atunci când capacitatea unui amplasament existent ajunge la 75% din nivelul proiectat.

„Există o serie de neconcordanțe între datele și rapoartele puse la dispoziție de operator. Tocmai de aceea am solicitat Gărzii Naționale de Mediu realizarea unei expertize externe, independente, pentru a avea o imagine obiectivă și completă asupra gradului real de umplere al depozitului”, a afirmat Diana Buzoianu.

Potrivit analizelor tehnice ale ministerului, situația operațională este mai complicată decât cea indicată în raportările oficiale. Din cele opt celule ale depozitului, doar două mai pot primi deșeuri în 2026: celula C8, aflată în exploatare din 2025, și celula C6, aflată încă în pregătire. Celulele C1–C5 sunt închise sau în curs de închidere, iar pe celula C7 activitatea de depozitare a fost sistată.
Ministerul avertizează că lipsa unor decizii rapide poate produce blocaje în gestionarea deșeurilor municipale, costuri suplimentare pentru populație și autorități, presiuni asupra infrastructurii existente și riscuri suplimentare în relația cu Comisia Europeană, în contextul procedurilor de infringement deja deschise pe tema gestionării deșeurilor.
În acest context, ministerul a solicitat o analiză suplimentară și o expertiză externă independentă privind gradul real de ocupare al depozitului de la Vidra. În funcție de concluzii, vor fi clarificate obligațiile autorităților locale.

Ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, a anunțat că Ministerul Transporturilor va propune în termen de șapte zile un act adițional pentru deblocarea punerii în circulație a 21 de trenuri noi aflate în Gara Obor.

Potrivit acestuia, măsura vizează suspendarea plăților aferente obligațiilor de mentenanță care nu au fost îndeplinite de producător, astfel încât garniturile să poată intra în exploatare. Ulterior, compania producătoare din Polonia va avea la dispoziție patru zile pentru a comunica dacă acceptă soluția propusă.

Decizia a fost discutată luni în cadrul unei întâlniri la care au participat reprezentanți ai Ministerului Transporturilor, ai Autorității pentru Reformă Feroviară (ARF), ai CFR, ai companiei producătoare și ai echipei de management a proiectului.
„Trebuie să mișcăm lucrurile, să penalizăm nerespectările de contract, să sancționăm, dar nu să ținem 21 de trenuri noi în soare, în timp ce oamenii circulă în trenuri vechi”, a declarat ministrul.
Radu Miruță a precizat că cele 21 de trenuri au fost identificate săptămâna trecută în Gara Obor, unde erau neutilizate. El a subliniat că obiectivul este ca noile garnituri să intre cât mai rapid în circulație, în condițiile în care călătorii așteaptă îmbunătățirea serviciilor feroviare și utilizarea efectivă a materialului rulant nou.