Liderul interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a declarat luni că alegerile pentru Primăria Municipiului București nu trebuie privite doar ca o competiție între candidați, ci ca o decizie politică asumată în cadrul coaliției de guvernare. Social-democrații cer ca partidele din alianță să stabilească fie un candidat comun, fie ca fiecare formațiune să își desemneze propriul reprezentant.

„Alegerile la București sunt despre oameni, nu despre un singur om care va fi viitorul primar. Este vorba de o decizie politică. Noi, PSD, am spus clar: ori avem un candidat comun al coaliției, ori fiecare partid își asumă un candidat propriu. Nu putem rămâne izolați într-o alianță în care ceilalți parteneri merg pe cont propriu”, a declarat Grindeanu.

Liderul PSD a subliniat că formațiunea nu se opune organizării alegerilor, dar dorește ca acestea să se desfășoare „pe baze politice clare și corecte”.
Reacția vine după ce liderul USR, Dominic Fritz, a afirmat duminică seara că organizarea alegerilor nu trebuie să fie condiționată de negocieri politice, criticând ideea unui „candidat unic” drept o soluție „politic falimentară”.
În prezent, partidele din coaliția de guvernare discută despre strategia electorală pentru București, în contextul tensiunilor apărute între formațiunile membre privind modul de desemnare a candidaților.

Comitetul Județean pentru Situații de Urgență (CJSU) Constanța a decis suspendarea cursurilor în toate unitățile de învățământ din județ, miercuri, 8 octombrie, ca urmare a avertizării cod roșu de ploi abundente emisă de meteorologi.

Măsura vizează școlile, grădinițele și creșele din municipiul și județul Constanța. Prefectul Adrian Picoiu a declarat că hotărârea a fost adoptată luni, în cadrul unei ședințe extraordinare a CJSU: „Începând de mâine până poimâine, municipiul și județul Constanța se află sub cod roșu de ploi abundente. În ședința de astăzi (luni, 6 0ctombrie) au fost adoptate trei hotărâri, una dintre ele vizând suspendarea cursurilor la nivel județean.”
Potrivit Administrației Naționale de Meteorologie, avertizarea cod roșu este valabilă de marți, ora 21:00, până miercuri, ora 23:00, pentru județele Constanța, Călărași și Ialomița. Cantitățile de apă ar putea atinge local 110–120 de litri pe metru pătrat.

Inspectorul școlar general Sorin Mihai a anunțat că decizia CJSU va fi transmisă Ministerului Educației pentru informare și implementare.
Compania locală de transport public, CT BUS, a anunțat suspendarea traseelor destinate elevilor — E1, E2 și E3 — pentru ziua de miercuri. De asemenea, reprezentanții societății le recomandă călătorilor să manifeste prudență sporită la deplasarea spre și dinspre stațiile de autobuz, din cauza condițiilor meteo severe.

Autoritățile locale rămân în alertă, temându-se că ploile torențiale ar putea provoca inundații similare celor din Bulgaria, de la sfârșitul săptămânii trecute.

Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) a descoperit un prejudiciu de peste 175 de milioane de lei (aproximativ 35 de milioane de euro) adus bugetului de stat de 128 de companii de transport alternativ (ride-sharing), care funcționau fără a declara veniturile și fără a înregistra legal contractele de muncă ale șoferilor.

Acțiunea de control, demarată pe 29 septembrie la nivel național, a vizat identificarea practicilor evazioniste, precum plata la negru a salariilor și nedeclararea veniturilor. DGAF a instituit măsuri asigurătorii asupra activelor patrimoniale, conturilor bancare și sumelor urmăribile ale companiilor implicate, pentru recuperarea integrală a prejudiciului.
Analiza de risc realizată de ANAF a scos la iveală mai multe metode folosite de operatori pentru a evita obligațiile fiscale: contracte de comodat fictive pentru autoturismele șoferilor, plata în numerar fără declararea veniturilor, angajarea la negru sau subdeclarată și omisiunea înregistrării veniturilor în evidențele contabile.

Controalele au relevat și nerespectarea obligației de dotare a mașinilor cu aparate de marcat electronice fiscale. Într-un caz, o flotă de 230 de autovehicule nu era echipată cu astfel de dispozitive, ceea ce a dus la confiscarea a 1,1 milioane de lei și suspendarea activității până la conformare.
ANAF atrage atenția că aceste practici afectează nu doar bugetul de stat, ci și drepturile șoferilor, care sunt privați de protecție socială, asigurări medicale și contribuții la pensii.
Direcția Generală Antifraudă Fiscală anunță că va propune noi măsuri pentru creșterea conformării fiscale în domeniul transportului alternativ și pentru asigurarea unui tratament echitabil pentru operatorii care respectă legea.

Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că premierul Ilie Bolojan nu ar trebui să își dea demisia în cazul în care legea privind pensiile speciale ale magistraților va fi declarată neconstituțională de Curtea Constituțională a României (CCR).

Întrebat despre eventualitatea în care legea ar fi respinsă, Grindeanu a precizat că deciziile CCR fac parte din funcționarea normală a sistemului legislativ, iar demisia unui prim-ministru nu trebuie considerată automată în astfel de situații. „Până la urmă, e vorba de o politică publică pe care o face Guvernul. Nu sunt adeptul ideii că fiecare lege respinsă ar trebui să ducă la demisia Guvernului sau a prim-ministrului”, a explicat Grindeanu.
El a adăugat că, dacă premierul ar insista să demisioneze, acesta ar fi un „act unilateral”, decizia fiind la latitudinea premierului.

CCR a amânat pentru 8 octombrie decizia privind obiecțiile de neconstituționalitate asupra Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, alături de alte sesizări privind măsuri din sănătate și redresarea resurselor publice.
Sorin Grindeanu subliniază astfel că Guvernul poate continua activitatea fără a fi afectat de decizia Curții, chiar dacă legea pensiilor speciale ar fi respinsă.

Partidul Social Democrat a stabilit, în ședința de luni, poziția oficială privind reducerea numărului de angajați din administrația publică locală. Social-democrații susțin o diminuare de cel mult 20% din numărul de posturi efectiv ocupate, au transmis reprezentanții formațiunii.

Primarul municipiului Craiova, Lia Olguța Vasilescu, a explicat că PSD este de acord cu o reducere de 30% din totalul posturilor existente, dar nu mai mult de 20% dintre cele ocupate în prezent.
„Suntem de acord cu o reducere de 30% din numărul total de posturi, dar nu mai mult de 20% din numărul de posturi efectiv ocupate”, a declarat Vasilescu.

Ea a argumentat că această limită este necesară pentru a evita situațiile inechitabile între administrațiile locale de dimensiuni diferite.
„În legislația actuală există prevederi care nu sunt cele mai potrivite. De exemplu, o primărie care are 200.000 de locuitori trebuie, potrivit legii, să aibă același număr de funcționari publici ca una cu aproape 400.000 de locuitori”, a explicat edilul Craiovei.

PSD consideră că, în aceste condiții, reducerea mai accentuată a posturilor ocupate ar putea afecta capacitatea de funcționare a unor primării mari, de unde și propunerea de plafonare la 20%.

Guvernul condus de Ilie Bolojan a anunțat că își propune o reformă administrativă amplă, care ar presupune eliminarea a circa 13.000 de posturi din administrația publică locală.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat că România intră într-o nouă etapă a tranziției energetice, prin dezvoltarea unor proiecte concrete de peste 5.000 MW capacitate totală de stocare.

Până acum, România a susținut masiv producția de energie solară, însă investițiile în stocare au fost reduse. Noua strategie urmărește echilibrarea sistemului energetic și asigurarea unei rezerve flexibile și moderne.

Potrivit ministrului, această capacitate ar putea alimenta, timp de câteva ore, aproximativ 4 milioane de locuințe, echivalentul consumului din întreaga regiune București–Ilfov sau dintr-un județ industrializat precum Cluj ori Timiș.

Avantajele investițiilor în stocare sunt reducerea facturilor prin creșterea autoconsumului de energie regenerabilă, rezerve strategice în caz de întreruperi de curent și echilibrarea rețelei și evitarea tarifelor ridicate la orele de vârf.
„Stocarea este pasul esențial pentru un sistem energetic modern, sigur și pregătit pentru viitor”, a subliniat Bogdan Ivan.

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a anunțat că lucrările la noul pod de pe DJ 253, care leagă localitățile Cudalbi și Băleni, progresează conform planificării. Podul este conceput să fie modern și rezistent la viituri, contribuind astfel la siguranța rutieră și la fluidizarea traficului în zonă.

„Ne ținem de cuvânt. Se lucrează în forță la noul pod modern și rezistent la viituri de pe DJ 253, între Cudalbi și Băleni”, a transmis Costel Fotea.

Investiția, estimată la peste 5,4 milioane de lei, include și regularizarea albiei pârâului Suhurlui pe o lungime de 40 de metri, atât în amonte, cât și în aval de pod. Lucrările sunt executate de asocierea Citadina – Tancrad – Lemacons – Gendav și se preconizează a fi finalizate până la sfârșitul anului 2025.

Această investiție are ca scop nu doar modernizarea infrastructurii, ci și prevenirea inundațiilor și creșterea siguranței locuitorilor din zonă.

Premierul Ilie Bolojan a anunțat, într-un interviu la Prima TV, că salariile din sectorul public și pensiile nu vor crește până la sfârșitul anului 2026. Decizia este motivată de necesitatea reducerii deficitului bugetar, care ar trebui să scadă la aproximativ 6% în următorii ani.

„Dacă România va reuși să reducă deficitul cu peste două puncte procentuale, atunci vor exista condiții pentru majorări, probabil raportate la inflație și la capacitatea bugetului de a le susține”, a declarat șeful Guvernului.
Bolojan a subliniat că soluția pentru consolidarea bugetară nu o reprezintă creșterea taxelor, ci o colectare mai eficientă și atragerea unui număr mai mare de persoane în activitate. În prezent, doar 53% dintre românii cu vârste între 55 și 64 de ani lucrează, restul beneficiind de forme de asistență socială sau pensii de invaliditate.

Premierul a adăugat că eliminarea pensionărilor anticipate sau la vârste foarte mici este necesară pentru menținerea sustenabilității sistemului. El a precizat că măsurile adoptate sunt esențiale pentru a evita derapajele economice și pentru a asigura stabilitatea financiară a statului.

NATO și UE consolidează cooperarea privind securitatea aeriană și sprijinul Ucrainei. Secretarul General al NATO, Mark Rutte, și Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au subliniat marți colaborarea strânsă dintre NATO și Uniunea Europeană în domeniul securității și apărării, evidențiind importanța unei acțiuni comune în contextul amenințărilor recente.

Rutte a declarat că parteneriatul dintre NATO și UE funcționează „ca o singură echipă” încă de la începutul mandatului său și că există o diviziune clară a responsabilităților: NATO stabilește standardele și obiectivele de capabilitate, în timp ce UE utilizează puterea pieței interne pentru a dezvolta baza industrială de apărare și a sprijini financiar Ucraina.

Un punct central al declarației a fost inițiativa „Zidul dronelor”, lansată pentru a proteja cerul european. Rutte a explicat că, în ultimele săptămâni, drone au fost interceptate în Polonia și Estonia, iar incidente recente sunt investigate în Danemarca. Deși nu toate atacurile sunt neapărat intenționate, ele sunt considerate „nechibzuite și inacceptabile”. Liderul NATO a subliniat că această inițiativă este crucială, deoarece rachetele folosite pentru a distruge dronele sunt mult mai scumpe decât dronele în sine.

În ceea ce privește Ucraina, Rutte a reafirmat că aceasta reprezintă „prima linie de apărare” a valorilor și siguranței colective ale Europei. Sprijinul acordat include atât arme letale și neletale, prin inițiative precum PURL din partea Statelor Unite, cât și programe UE, precum SAFE, menite să consolideze poziția Ucrainei în luptă și în eventualele negocieri de pace.
Secretarul General a încheiat spunând că nivelul ridicat al cooperării nu se limitează la lideri, ci implică toate straturile organizațiilor, pentru a maximiza eficiența și a valorifica reciproc puterea NATO și UE.

Administrația Națională „Apele Române” nu va mai plăti chiria uriașă de 54.000 de euro lunar pentru sediu, după ce noul director al instituției a reușit să renegocieze contractul. Începând cu 1 octombrie, suma scade la 29.000 de euro, aproape la jumătate.

Anunțul a fost făcut de ministra Mediului, Diana Buzoianu care a precizat că reducerea a fost posibilă prin renunțarea la o parte din suprafețele închiriate, considerate inutile.

„Iată de ce contează atât de mult leadership-ul unei instituții. La același sediu, dar cu suprafețe mai mici și birouri mai puține, s-a reușit aproape înjumătățirea sumei plătite, la o chirie de 29.000 de euro pe lună”, a declarat Buzoianu.

Ministra a amintit că a promis încă de la începutul mandatului să pună capăt cheltuielilor nejustificate și susține că această renegociere arată că risipa poate fi stopată, iar banii publici folosiți mai responsabil.