Ministrul Alexandru Rogobete anunță când va fi introdus noul sistem informatic din domeniul sănătății. Primele module vor fi disponibile la finalul acestui an. Nu sunt doar promisiuni, sunt pași vizibili, a asigura Rogobete.

„Digitalizarea sănătății – promisiunea pe care o transformăm în realitate Sănătatea oamenilor nu mai poate fi lăsată prizonieră birocrației și sistemelor vechi. Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate (PIAS) este cel mai important proiect de digitalizare din istoria sistemului sanitar românesc și are o valoare de 100 de milioane de euro, finanțare prin PNRR. Este un angajament pe care ni l-am asumat ca echipă și pe care îl ducem la bun sfârșit”, a transmis ministrul Sănătății pe Facebook.

Sistemul actual, învechit și instabil, este folosit zilnic de sute de mii de utilizatori.
„Astăzi, peste 16 milioane de cetățeni depind de PIAS. Mai mult de 70.000 de furnizori de servicii medicale sunt conectați zilnic, iar sistemul validează și raportează peste 700.000 de servicii, dintre care aproximativ 200.000 sunt rețete medicale. Toate aceste procese vitale rulează încă pe echipamente instalate începând cu anul 2002 – învechite, fragile, pentru care nu se mai produc nici măcar piese de schimb. Este de neacceptat ca, în 2025, medicii și pacienții să piardă timp prețios în fața unor servere blocate”, a adăugat ministrul Sănătății.

Ce aduce noua platformă:
-dispar tipizatele și hârtiile rătăcite;
-biletele de trimitere, scrisorile medicale și concediile devin documente digitale, disponibile instant;
-dosarul electronic al pacientului și rețeta electronică devin realități funcționale;
-istoricul medical va putea fi accesat oricând și oriunde – de pe web sau telefon.

„Primele module vor fi disponibile la finalul acestui an. Până în august anul viitor, întregul sistem va fi operațional. Nu sunt doar promisiuni. Sunt pași concreți, vizibili. Știu, oamenii și-au pierdut de multe ori încrederea când au auzit de digitalizare. Dar acum lucrurile sunt diferite. Ritmul este accelerat. Rezultatele apar. Și se vor vedea direct în viața fiecărui pacient și a fiecărui medic. Vreau să fiu sincer: nu suntem perfecți. Uneori greșim. Și știm că sistemul de sănătate are încă multe probleme. Dar tocmai de aceea muncim zi de zi, ascultăm semnalele venite de la oamenii din sistem, de la colegi și de la pacienți și încercăm să facem cât mai bine și cât mai mult pentru oameni”, a precizat Alexandru Rogobete.

Consultările Guvernului cu structurile asociative pe tema reformei administrației publice locale au continuat miercuri cu o nouă întâlnire desfășurată la Palatul Victoria.
Potrivit Biroului de presă al Guvernului, vicepremierii Marian Neacșu și Tánczos Barna și ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Attila Cseke, au analizat împreună cu reprezentanții primarilor și consiliilor județene mai multe aspecte cuprinse în proiectul de lege pentru reforma administrației publice locale.

Unul dintre subiecte l-a constituit situația posturilor din administrația publică locală, în contextul obiectivului asumat de reducere a cheltuielilor și de creștere a eficienței activității. Pe baza datelor transmise de către unitățile administrativ-teritoriale, a fost realizată o situație ce cuprinde numărul total al posturilor aprobate potrivit organigramelor, numărul posturilor ocupate și al celor vacante. De asemenea, această analiză arată numărul posturilor ocupate în funcție de serviciile publice pe care le oferă, precum evidența persoanei, poliția locală, asistență socială, asigurarea derulării proiectelor finanțate din fonduri europene etc.

O altă temă de discuție a fost legată de îmbunătățirea grilei de stabilire a numărului de personal din primării și autorități publice locale în funcție de numărul de locuitori din unitatea administrativ-teritorială, astfel încât să crească eficiența serviciilor publice. Tot în acest context reprezentanții Guvernului și cei ai autorităților publice locale au analizat posibilitatea redimensionării structurilor interne din instituțiile publice – direcții și servicii – tot în scopul eficientizării activității.

Continuarea investițiilor din fonduri naționale și europene a fost un alt subiect aflat pe agenda consultărilor de astăzi. Reprezentanții Guvernului au menționat că finanțarea proiectelor susținute prin PNRR va fi prioritizată și că se va asigura predictibilitate și transparență pentru susținerea investițiilor din Programul Anghel Saligny.
La consultările de la Palatul Victoria au participat, din partea Guvernului, vicepremierul Marian Neacșu, vicepremierul Tánczos Barna, și ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Attila Cseke, iar din partea autorităților asociative ale administrației publice reprezentanți ai Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România, ai Asociației Comunelor din România, ai Asociației Municipiilor din România și ai Asociației Orașelor din România.

Președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, a declarat că Rusia a încercat să influențeze alegerile prezidențiale din 2024 din România. Grindeanu a răspuns astfel declarației făcute de purtătorului de cuvânt al Kremlinului despre dosarul războiului hibrid instrumentat de Parchetul General al României.

Sorin Grindeanu a spus că instituțiile românești și-au făcut treaba și vor prezenta probele în instanță subliniind că negarea Rusiei nu schimbă realitatea consemnată în rapoarte oficiale și acte de urmărire penală.

„Răspunsul purtătorului de cuvânt al Kremlinului la dosarul instrumentat de Parchetul General este în aceeași notă de manipulare și de negarea a dovezilor evidente privind implicarea Rusiei în tentativa de modificarea a rezultatului alegerilor din România. Negarea repetată nu schimbă realitatea consemnată în rapoarte oficiale și acte de urmărire penală. Interferența rusă este documentată; în România, instituțiile își fac treaba și vor prezenta probele în fața judecătorilor. Aceasta este, de fapt, dovada clară că lupta pentru apărarea democrației nu s-a încheiat ieri odată cu trimiterea în judecată a acestui dosar”, a transmis Sorin Grindeanu.

Președintele Camerei Deputaților a mai arătat că instituțiile statului – „unele vizibile, altele mai puțin vizibile – au lucrat împreună pentru a dezvălui un mecanism complex de război hibrid, construit cu sprijin rusesc și orientat direct spre destabilizarea societății și influențarea alegerilor”.

„România a fost ținta principală a unor campanii hibride masive, cu scopul de a influența alegerile prezidențiale din noiembrie 2024, dar și de a destabiliza mai larg ordinea publică și instituțiile statului. Și vor mai fi alegeri. Iar asta înseamnă că amenințarea nu a dispărut. Este, de fapt, un caz-școală. Un exemplu de coordonare și reacție instituțională din care multe state europene vor avea de învățat. România trebuie să continue să demonstreze prin fapte că are anticorpii democratici necesari și să transmită un semnal clar că nu are nimic de învățat din <înțelepciunea rusească>. Democrația în România nu este pasivă: se apără, se adaptează și răspunde ferm atunci când este atacată”, a precizat Sorin Grindeanu.

Programul RABLA Auto a fost aprobat de Guvern și va fi lansat săptămâna viitoare. La propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Guvernul României a aprobat, în ședința de joi, Hotărârea de Guvern privind rectificarea sumelor alocate categoriilor de proiecte prioritare finanţate din Fondul pentru mediu pentru anul 2025.

Conform Ministerului Mediului, prin actul normativ se introduce un nou program având denumirea „Programul privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante şi eficiente din punct de vedere energetic, dedicat persoanelor fizice”, cu alocare bugetară de 200 milioane lei.

„Imediat ce va fi publicat ordinul pentru ghidul de finanțare în Monitorul Oficial, putem lansa Programul Rabla, la începutul săptămânii viitoare. Pentru persoanele fizice este foarte important de ştiut că vor avea exact aceeaşi platformă, deci acelaşi proces de înscriere pentru care erau, deja, pregătiţi, rămâne la fel. De asemenea, valoarea voucherelor rămâne aceeași pentru maşinile cu motor termic, pentru hibrid, plug-in hibrid, pentru maşinile electrice, însă, se modifică voucherul de la 37.000 de lei la 18.500 de lei. Fondurile alocate pentru Programul „Rabla” 2025 se ridică la 200 de milioane de lei. O suplimentare a acestui fond nu este posibilă pentru acest an, dar pe viitor avem în vedere alte variante”, a subliniat ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu.

Creditele de angajament și creditele bugetare sunt asigurate prin diminuarea creditelor de angajament și a celor bugetare de la „Programul pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante şi eficiente din punct de vedere energetic, 2025-2030 (Rabla plus și Rabla clasic – ghid unic)”, a precizat Ministerul Mediului.

Ministerul Justiției a anunțat demararea unui proces de consultare cu privire la necesitatea și modalitățile de completare a cadrului normativ în privința infracțiunilor contra vieții, inclusiv a situațiilor de femicid.
Anunțul a fost făcut prin intermediul unui comunicat de presă.

„Având în vedere preocuparea generată în spațiul public de săvârșirea unor infracțiuni contra vieții, în special ca urmare a receptării, la nivelul societății, a unei poziții vulnerabile a anumitor categorii de persoane; Luând în considerare, de asemenea, îngrijorarea exprimată inclusiv de către Parlamentul României în această privință, în calitatea sa de organ reprezentativ suprem al poporului român; Constatând existența în cadrul mai multor legislații naționale a unor soluții legislative care se îndepărtează, în cazul infracțiunilor contra vieții, de soluția tradițională a unei reglementări generale/egalitare și se orientează uneori - ca răspuns la diferitele situații particulare - către o reglementare mai specifică;

Pornind de la dispozițiile în vigoare ale Codului penal care incriminează faptele de omor, Ministerul Justiției - în considerarea angajamentului său constant în evaluarea și, dacă este cazul, îmbunătățirea soluțiilor legislative menite să asigure protecția valorilor sociale protejate de dispozițiile Codului penal - va iniția consultări cu toți actorii relevanți astfel încât să decidă dacă sunt necesare intervenții legislative asupra respectivelor dispoziții ale Codului penal și, dacă o astfel de necesitate va fi stabilită, să identifice soluțiile optime de reglementare, apte să contribuie suplimentar la realizarea acestui deziderat”, a transmis Ministerul Justiției.

Potrivit ministerului o astfel de soluție „poate consta în instituirea în cuprinsul infracțiunii de omor calificat a unei circumstanțe agravante speciale constând în suprimarea vieții unei persoane pentru motive legate de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie ori apartenență politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecție HIV/SIDA ori pentru alte împrejurări de același fel”. În aceste cazuri, fapta ar urma să constituie infracțiunea de omor calificat pentru care legea prevede pedeapsa detenţiei pe viaţă alternativ cu pedeapsa cu închisoarea de la 15 la 25 de ani.

Primarul interimar al Capitalei, Stelian Bujduveanu, s-a întâlnit, marți, cu ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, și cu secretarul de stat, Bogdan Despescu, pentru a discuta măsurile privitoare la fluidizarea traficului în București.

„Am avut o întâlnire de lucru cu Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, și cu secretarul de stat, Bogdan Despescu, pentru a discuta despre măsurile privind fluidizarea traficului în București. Am analizat împreună rezultatele acțiunilor aplicate până acum și impactul lor asupra circulației, iar în perioada următoare, împreună cu Ministerul Afacerilor Interne și Poliția Română, vom definitiva un plan cu măsuri punctuale, menite să aducă îmbunătățiri vizibile pentru bucureșteni”, a scris Stelian Bujduveanu pe Facebook.

Edilul susține că în cazul traficului bucureștean provocările sunt numeroase, dar continuarea colaborării strânse și mențiunea unui front comun sunt esențiale „pentru a răspunde uneia dintre cele mai presante probleme ale Capitalei”.

Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat că social democrații au depus două proiecte de lege prin care vor să corecteze o serie de măsuri considerate nedrepte. Reparăm situațiile revoltătoare, a spus Grindeanu.

Proiectele au fost depuse luni.

„Reparăm situațiile revoltătoare! PSD a depus astăzi două proiecte de lege prin care corectăm o serie de măsuri pe care le considerăm nedrepte”, a transmis Sorin Grindeanu.

Liderul interimar al PSD a oferit detalii despre proiectele depuse.
„Mai exact, ne dorim renunțarea la impunerea plății Contribuției la Asigurările Sociale de Sănătate (CASS) pentru mamele aflate în concediul de creștere a copilului, veteranii de război, văduvele de război, invalizii de război, foștii deținuți politici, precum și pentru personalul monahal al cultelor recunoscute (călugări)”, a precizat Sorin Grindeanu.

Parlamentul constituie Comisia specială „România fără violență”. Este o premieră care se realizează prin demersurile parlamentarilor de la toate partidele. Președinta comisiei va fi deputatul liberal Alina Gorghiu.

Potrivit Alinei Gorghiu, au fost înregistrate 222 semnături, din toate grupurile parlamentare, pentru constituirea Comisiei speciale comune „România fără violență”. Este cel mai mare număr de semnături pentru înființarea unei comisii speciale, susține liberala.

Până acum, au fost depuse toate documentele pentru constituirea comisiei formate din 25 de membri ai Parlamentului. Comisia va funcționa timp de un an, cu posibilitatea prelungirii.

„Le mulțumesc colegilor mei parlamentari pentru onoarea de a prelua conducerea acestei comisii. În România nu mai băgăm violența sub preș! Zilnic vedem tragedii: femei agresate, copii uciși, familii distruse. Ce avem acum nu este suficient. Comisia nu va avea tabuuri: aici vor fi ascultate victimele, ONG-urile și specialiștii. Misiunea ei este clară – analizarea legislației, avizarea inițiativelor aflate în dezbatere și propunerea de măsuri noi pentru combaterea violenței domestice și a violenței de gen. Datele confirmă urgența: peste 61.000 de cazuri de violență domestică în primele șase luni din 2025 și o creștere de 110,9% a nerespectării ordinelor de protecție în ultimii patru ani. Constituirea acestei comisii este un pas necesar pentru o Românie care își protejează mai bine cetățenii”, a precizat Alina Gorghiu.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat că a fost extinsă rețeaua de spitale din România care pot trata pacienții cu AVC. Pe listă au fost incluse unități medicale din Constanța, Craiova, Miercurea Ciuc și București.

Decizia a fost anunțată la mijlocul acestei săptămâni.

„Fiecare secundă contează când vorbim despre un accident vascular cerebral. Știm cu toții cât de dramatic poate fi impactul unui AVC: viața unui om poate depinde de rapiditatea cu care primește tratamentul potrivit. De aceea, una dintre prioritățile mele și ale echipei Ministerului Sănătății este să creștem accesul pacienților la tratamente rapide și eficiente: tromboliză, trombectomie și alte intervenții salvatoare. Astăzi (n.r. miercuri, 3.09.2025), facem încă un pas concret înainte”, a anunțat ministrul Sănătății, pe Facebook.

Concret, a fost extinsă rețeaua de spitale care pot trata pacienții cu AVC, prin includerea altor patru centre medicale importante: Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei” Constanța, Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova, Spitalul Județean de Urgență Miercurea Ciuc și Institutul Național de Neurologie și Boli Neurovasculare București.

„Această extindere a programului de acțiuni prioritare (AP-AVC) înseamnă șanse reale de viață pentru mii de pacienți care, până ieri, nu aveau acces rapid la tratamente moderne. Ministerul Sănătății susține financiar aceste intervenții prin Programul Acțiuni Prioritare – AVC (AP-AVC). În 2025, bugetul alocat crește la 49 de milioane de lei, față de 29 de milioane în 2023. Este o creștere substanțială, care arată clar că investim mai mult în viața și siguranța pacienților. Cred cu tărie că nu există investiție mai valoroasă decât aceea care salvează vieți. Astăzi, România face un pas înainte: mai multe spitale, mai multe șanse, mai multă încredere pentru pacienți și familiile lor”, a conchis Alexandru Rogobete.

Guvernul se întrunește joi pentru a dezbate numeroase proiecte. Pe listă sunt 23 de puncte, unele despre energie, PNRR și digitalizare.

Ordinea de zi a ședinței de joi are 23 de hotărâri de guvern, șase memorandumuri și mai multe documente de politici publice.

Printre acestea sunt aprobarea metodologiei-cadru de acordare a burselor și a bugetului pe 2025 al Companiei Naționale Unifarm, memorandumuri privind măsurile de reformă a pieței de energie pentru stabilirea unor prețuri corecte la consumatorii finali și digitalizarea sistemului judiciar.

Miniștrii vor mai discuta despre investiții din PNRR, despre actualizarea valorilor de inventar pentru bunuri imobile aflate în proprietatea statului, dar și despre propunerea de modificare a Codului Silvic.