Președintele USR, Dominic Fritz, a anunțat convocarea Comitetului Politic al partidului pentru stabilirea propunerii de ministru al Apărării, după demisia lui Ionuț Moșteanu.

Dominic Fritz a declarat că joi dimineață are loc ședința Comitetului Politic, iar vineri va fi votată propunerea pentru conducerea Ministerului Apărării. „Mâine dimineață convoc Comitetul Politic și vineri votăm propunerea pe care o voi face pentru Ministerul Apărării”, a afirmat Fritz la Antena 3 CNN, miercuri seara.
Portofoliul Apărării a rămas vacant după plecarea lui Ionuț Moșteanu, iar în prezent funcția este asigurată interimar de ministrul Economiei, Radu Miruță.

Liderul USR nu a avansat un nume, dar a precizat că viitorul ministru va fi „un om calificat, care cunoaște domeniul, cu greutate politică”, familiarizat cu programul SAFE și capabil să gestioneze fondurile care vor ajunge în România prin acest mecanism.
Printre variantele luate în calcul se află senatorul USR Sorin Șipoș, liderul organizației județene USR Timiș și apropiat al lui Dominic Fritz. Șipoș a declarat anterior că a fost coleg de clasă cu actualul președinte al României, Nicușor Dan, în perioada liceului. Un alt nume este parlamentarul Bogdan Rodeanu.

Premierul Ilie Bolojan a avertizat, miercuri, că actuala coaliție de guvernare riscă să se blocheze și să se destrame dacă relațiile dintre partidele aflate la putere nu vor fi „resetate”, în contextul votului dat de senatorii PSD pentru adoptarea unei moțiuni simple împotriva ministrei USR, Diana Buzoianu.

Referindu-se la moțiunea simplă dezbătută și votată în Senat, Ilie Bolojan a afirmat că episodul reprezintă o încălcare a protocolului de coaliție. „Ceea ce s-a întâmplat ieri la Senat n-a fost un lucru bun. Pe de o parte pentru că a fost o încălcare a protocolului de coaliție”, a declarat premierul la Digi FM.

Acesta a remarcat că tensiunile dintre partidele din coaliție au fost speculate de opoziție. „Când s-a dus la microfon doamna ministru și a dat replici PSD, cei care aplaudau erau cei din opoziție cel mai mult. Iar când s-au dus colegii de la PSD și au criticat-o pe doamna ministru, din nou cei care aplaudau cel mai mult erau cei din opoziție”, a spus Bolojan.
Premierul a subliniat că escaladarea conflictelor publice afectează funcționarea Executivului. „Din punct de vedere uman, e greu să faci echipe puternice mâine dacă astăzi oamenii se porcesc între ei și coboară critica la un nivel care nu este de natură a crea încredere”, a declarat acesta, adăugând că astfel de dispute nu aduc beneficii niciunuia dintre partenerii de guvernare.

Ilie Bolojan a avertizat că, în lipsa unei schimbări de abordare, coaliția riscă să intre într-un blocaj permanent. „Azi cu o moțiune împotriva unui ministru, mâine cu o altă moțiune împotriva altui ministru, poi mâine un partid îl cheamă pe ministrul celuilalt partid în Parlament – criticile vor continua, iar degradarea relațiilor se va accentua”, a explicat premierul.
În concluzie, șeful Executivului a transmis un mesaj ferm partenerilor de coaliție: „Coaliția cu siguranță ar putea funcționa mai bine. Dacă nu se resetează relațiile în coaliție, lucrurile nu se vor termina bine. E doar o problemă de timp până când conflictele vor escalada și lucrurile se vor termina prost”.

Ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Ciprian Șerban, a semnat, miercuri, contractul de finanțare pentru un proiect de modernizare a infrastructurii portuare din România, în valoare totală de aproape 165 de milioane de lei, finanțat prin Programul Transport 2021–2027.

Potrivit ministrului, contractul vizează proiectul „Modernizare și extindere infrastructură de alimentare cu apă și canalizare în Portul Constanța”, considerat o investiție majoră pentru dezvoltarea infrastructurii portuare. Anunțul a fost făcut de Ciprian Șerban pe Facebook.

Valoarea totală a proiectului este de 164.962.132,02 lei, TVA inclus. Din această sumă, 62.543.937,02 lei reprezintă contribuția Uniunii Europene, 62.543.937,01 lei provin din cofinanțarea de la bugetul de stat, iar 39.874.257,99 lei sunt cheltuieli neeligibile.

Proiectul are ca obiectiv modernizarea și extinderea rețelelor de alimentare cu apă, canalizare menajeră și pluvială, construirea și reabilitarea stațiilor de pompare și epurare, precum și implementarea unor soluții tehnice moderne pentru eficientizarea consumului de apă, protecția mediului și creșterea siguranței la incendiu.
„Prin această investiție, Portul Constanța face un pas important în conformarea cu directivele europene privind apa și apele uzate, crește eficiența operațională și își consolidează rolul de hub logistic strategic la Marea Neagră”, a declarat ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Ciprian Șerban.

Aproximativ 50 de kilometri din Autostrada Moldovei (A7) au intrat în etapa finală a lucrărilor, fiind demarate pregătirile pentru deschiderea traficului, potrivit informațiilor furnizate de autorități.

Este vorba despre tronsonul Focșani – Adjud Nord, care continuă secțiunea Buzău – Focșani, deschisă circulației anul trecut. Odată cu darea în trafic a acestui tronson, traficul de tranzit va fi scos din municipiul Adjud, iar șoferii vor beneficia de o circulație mai rapidă și mai sigură.

După deschiderea tronsonului, va fi asigurată circulația neîntreruptă pe Autostrada A7 între Ploiești și Adjud, pe o distanță de aproximativ 196 de kilometri, precum și o conexiune rutieră rapidă de aproape 240 de kilometri între București și Adjud.

În prezent, pe șantier se mai desfășoară lucrări de asfaltare pe ultimele pasaje, montarea rosturilor de dilatație și a parapetelor, realizarea semnalizării rutiere, finalizarea panourilor fonoabsorbante, lucrări la sistemele ITS și de iluminat, precum și testarea acestora. Unele lucrări, precum cele de amenajare a scurgerilor apelor, drumurilor de întreținere, parcărilor și spațiilor de servicii, vor continua și după deschiderea traficului.

Șantierul este mobilizat cu 2.874 de muncitori,592 de șoferi pe 296 de autobasculante, care lucrează în două schimburi, și 365 de utilaje. Reprezentanții proiectului precizează că, în pofida condițiilor meteo nefavorabile din ultima perioadă, mobilizarea din teren permite deschiderea circulației în perioada următoare.
Proiectul este cofinanțat din fonduri europene.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale anunță deschiderea sesiunii de depunere a cererilor de finanțare prin intervenția DR-23 – Investiții pentru procesarea și marketingul produselor agricole, destinată sprijinirii dezvoltării industriei alimentare din România.

Potrivit ministrului Agriculturii, Florin Barbu, alocarea financiară totală se ridică la aproape 165 de milioane de euro, fonduri care vor fi utilizate pentru extinderea și modernizarea unităților de procesare, în special în sectoarele de panificație, morărit, patiserie, cofetărie, zahăr, precum și pentru alte preparate alimentare.

Finanțarea este destinată atât înființării de noi unități de procesare, cât și extinderii și modernizării celor existente, incluzând achiziția de echipamente și linii tehnologice moderne, amenajarea spațiilor de depozitare și condiționare, precum și dezvoltarea capacităților de comercializare. Sunt eligibile inclusiv investițiile în magazine proprii, rulote alimentare și platforme de vânzare online.

Sprijinul nerambursabil poate ajunge până la 10 milioane de euro pentru investițiile din sectorul panificației și până la 3 milioane de euro pentru celelalte tipuri de investiții, cu o intensitate maximă a finanțării de 65% din valoarea totală eligibilă a proiectului.
Informațiile detaliate privind condițiile de eligibilitate, criteriile de selecție și procedura de depunere a proiectelor sunt disponibile pe site-ul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR).

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a anunțat că luni seara în comuna Barcea, sat Podoleni, a fost demarată o intervenție de urgență pe DJ 252, ca urmare a scurgerilor masive de apă venite din amonte, care ar fi putut provoca inundații în gospodăriile localnicilor.

Costel Fotea a declarat că măsura a fost luată pentru a asigura siguranța cetățenilor: „Am decis realizarea unui pod transversal care să permită scurgerea controlată a apei dintr-un canal de desecare. Este o intervenție esențială pentru protejarea locuințelor și siguranța oamenilor din zonă.”

Pe durata lucrărilor, drumul va fi temporar închis, urmând să fie refăcut după finalizarea podului. Termenul estimat pentru execuția podului este de 5 zile. Autoritățile locale și Consiliul Județean fac apel la participanții la trafic să manifeste înțelegere și prudență pe perioada lucrărilor.

Comisia Europeană a adoptat „Pachetul European pentru Rețele Energetice”, un set de măsuri care include pentru prima dată investiții considerate urgente în infrastructura energetică din România și Europa de Sud-Est, a anunțat ministrul Energiei, Bogdan Ivan.

Ministrul a precizat că discuțiile purtate recent la București, în cadrul CESEC, cu comisarul european Dan Jørgensen, privind interconexiunile critice ale României, se regăsesc acum în pachetul adoptat la nivel european.
Potrivit lui Ivan, diferențele ridicate de preț dintre Europa de Vest și regiunea sud-estică provin din lipsa unor interconexiuni moderne și din congestiile vechi ale rețelelor, care limitează transportul energiei mai ieftine. Noul pachet european urmărește să remedieze aceste probleme prin: deblocarea proiectelor critice de interconectare, accelerarea procedurilor de autorizare, modernizarea regulilor de funcționare ale pieței, reducerea congestiilor din rețea și întărirea securității fizice și cibernetice a infrastructurii.

În lista celor opt proiecte europene prioritare, denumite „Energy Highways”, este inclus și proiectul Austria–Ungaria–Slovacia, considerat esențial pentru stabilitatea prețurilor în Europa de Sud-Est și pentru integrarea producției românești în piața energetică europeană.
„Mai multă rețea, mai puțină birocrație, mai multă energie accesibilă pentru consumatori. Un pas concret pentru facturi mai mici și pentru o Românie cu adevărat conectată la piața europeană”, a transmis ministrul Energiei.

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a reacționat joi, la scurt timp după conferința de presă susținută de președinta Curții de Apel București, Nicoleta Arsenie, convocată în urma dezvăluirilor Recorder. Marinescu a declarat că demersul este „adecvat” în contextul apariției unor suspiciuni publice privind funcționarea sistemului judiciar.

„Am urmărit conferința de presă, cred că este un demers adecvat în contextul în care o investigație jurnalistică scoate în evidență potențiale probleme. (…) Este corect ca toate aceste probleme să fie abordate direct”, a afirmat ministrul Justiției la Antena 3 CNN. El a subliniat că revine magistraților responsabilitatea „să analizeze și să ofere răspunsuri” la aspectele semnalate în materialul jurnalistic.
Președinta Curții de Apel București, Nicoleta Arsenie, a oferit explicații publice în urma acuzațiilor apărute în investigația Recorder, susținând că justiția este ținta unei „campanii coordonate de delegitimare”, în contextul unor dosare importante aflate în faza de finalizare la DNA. Arsenie a avertizat că presiunile și mesajele care depășesc limitele constituționale riscă să afecteze profund încrederea în actul de justiție.

Magistratul a insistat că „justiția nu înseamnă soluții prestabilite”, iar vinovăția nu este stabilită prin emiterea unui rechizitoriu, ci doar după administrarea completă și echilibrată a probelor. Ea a criticat transformarea justiției „din câmp tactic într-o arenă în care arbitrarul și diletantismul au valoare de lege”, acuzând o tendință de subminare a puterii judecătorești și de înlocuire a acesteia „cu veritabile instanțe morale”.
Arsenie a vorbit despre o campanie de „linșaj mediatic” și „demonizare” a sistemului judiciar, menită, în opinia sa, să creeze „haos controlat”, punând întrebarea: „Cine beneficiază de delegitimarea simultană a DNA și a Curții de Apel București?”.

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat, în cadrul unei întâlniri cu românii din Franța, că România a intrat într-un proces profund de reconciliere între administrație și societate, un demers care urmărește refacerea încrederii și clarificarea direcției statului.

Aflat în vizită în Franța, șeful statului le-a transmis membrilor comunității românești că țara trece printr-o etapă de maturizare administrativă și economică. „Față de unde riscam să fim anul trecut, cred că ne-am învățat cu toții lecțiile și am început un proces destul de lung de reconciliere între administrație și societate”, a afirmat președintele.

Potrivit acestuia, România dispune în prezent de un sector privat dinamic și de o administrație „care, într-o anumită măsură, este de bună credință și începe să știe ce vrea”. Nicușor Dan a anunțat totodată că Administrația Prezidențială lucrează la o interfață specială pentru românii din diaspora, menită să faciliteze comunicarea cu instituțiile statului.

„Încercăm să creăm o interfață astfel încât, în mod structurat și pentru toți românii care trăiesc în afara României, să facem lucruri care să țină și să facă acțiunile noastre mai eficiente”, a precizat el.
Președintele a subliniat că relația dintre stat și diaspora trebuie să devină una de parteneriat, cu accent pe colaborarea în domeniile economic și academic. „Este în beneficiul tuturor să extindem comunicarea”, a spus acesta.
În încheiere, Nicușor Dan a lansat un apel la dialog deschis: „Vreau să vă invit să continuăm dialogul, astfel încât să reușim să facem multe lucruri împreună”.

Premierul Ilie Bolojan a anunțat vineri că nu o va demite pe ministra Mediului, Diana Buzoianu, în legătură cu criza de apă din județul Prahova. Șeful Executivului a solicitat însă un raport complet asupra situației până miercuri, pentru identificarea responsabililor.

Bolojan a declarat că un ministru nu poate fi tras la răspundere pentru deciziile eronate luate de persoane din subordine care au atribuții clare.

Criza a izbucnit duminică, 30 noiembrie, când alimentarea cu apă a fost sistată în mai multe localități din Prahova – Câmpina, Cornu, Breaza, Bănești, Poiana Câmpina, Șotrile, Telega și Valea Doftanei – din cauza turbidității ridicate înregistrate în lacul de acumulare Paltinu. Populația a fost ulterior aprovizionată cu apă îmbuteliată. Peste 100.000 de persoane sunt afectate.

Situația a generat tensiuni politice. Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a criticat Apele Române pentru lipsa de anticipare a fenomenelor care au dus la creșterea turbidității, considerând acest lucru o dovadă de lipsă de profesionalism.
Partidul Social-Democrat a cerut demisia ministrei.