Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a respins definitiv recursul formulat de primarul Timișoarei, Dominic Fritz, și a menținut hotărârea Curții de Apel Timișoara prin care edilul a fost găsit în conflict de interese administrativ. Decizia validează raportul Agenției Naționale de Integritate (ANI), care a constatat că Fritz a participat la emiterea unui act administrativ din care a beneficiat o persoană care îi acordase anterior un împrumut pentru campania electorală.

„Este suficient să existe un interes personal ori patrimonial susceptibil să afecteze imparțialitatea exercitării funcției publice, iar persoana aflată în funcție să participe la emiterea actului administrativ”, arată instanța supremă.

Judecătorii au reținut că situația în care s-a aflat Dominic Fritz întrunește elementele prevăzute de legislație și de jurisprudență pentru existența unui conflict de interese: o relație financiară directă cu beneficiarul indirect al actului administrativ, participarea la emiterea acestuia și posibilitatea afectării imparțialității în exercitarea funcției.

Agenția Națională de Integritate a stabilit în 2023 că Dominic Fritz s-a aflat în conflict de interese administrativ după ce, în 2020, la scurt timp de la preluarea mandatului de primar, a aprobat un referat privind modificarea unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ), document ulterior înaintat Consiliului Local pentru aprobare.

Conform ANI, documentația tehnică aferentă PUZ-ului a fost realizată de firma deținută de Răzvan Negrișanu, consilier local USR la acea vreme. Acesta îi acordase lui Dominic Fritz un împrumut de 25.000 de lei pentru finanțarea campaniei electorale din 2020.

Decizia ICCJ este definitivă.

Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a discutat, în sistem videoconferință, cu omologul său ucrainean, generalul Oleksandr Syrskyi, despre evoluțiile recente ale situației de securitate din regiunea Mării Negre și implicațiile acestora asupra stabilității regionale.

„Am avut o convorbire în sistem videoconferință cu șeful Statului Major al Forțelor Armate ale Ucrainei, generalul Oleksandr Syrskyi. În cadrul discuțiilor am analizat evoluțiile recente ale situației de securitate din regiunea Mării Negre și implicațiile acestora asupra stabilității regionale”, a transmis generalul Gheorghiță Vlad, într-un mesaj publicat pe Facebook.

Potrivit oficialului român, pe agenda discuțiilor s-au aflat subiecte privind mediul actual de securitate, precum și soluții pentru creșterea capacităților de monitorizare și avertizare în Marea Neagră.

Cei doi oficiali militari au analizat, de asemenea, modalități de consolidare a coordonării între structurile militare și au subliniat importanța menținerii unor canale permanente de comunicare și a schimbului de informații relevante pentru o evaluare corectă a situației operative.
„Această convorbire se înscrie în seria contactelor periodice pe care le menținem la nivel militar, în contextul provocărilor de securitate generate de războiul din Ucraina și al necesității unei coordonări eficiente în regiunea Mării Negre”, a mai transmis generalul român.

Discuția are loc la aproximativ două săptămâni după incidentul în care o dronă maritimă ucraineană a ajuns în Portul Constanța, în apropierea terminalelor petroliere, unde s-a autodetonat.
Forțele Navale ale Ucrainei au anunțat că drona le aparținea și că era utilizată în operațiuni desfășurate în Marea Neagră, precizând că dispozitivul și-a pierdut controlul după ce a fost afectat de bruiajul rusesc.
Autoritățile de la Kiev au susținut că au transmis informațiile necesare Forțelor Navale Române pentru prevenirea unor eventuale victime în rândul populației civile. Ministrul Economiei Digitale și Inovării, Radu Miruță, a declarat însă că avertismentul transmis de partea ucraineană a venit cu foarte puțin timp înainte de explozie.

Cătălin Predoiu și-a depus demisia din funcția de prim-vicepreședinte al Partidului Național Liberal (PNL), documentul fiind înregistrat la sediul formațiunii, au declarat surse politice.

Potrivit acestora, demisia vizează exclusiv funcția de conducere din partid, Predoiu păstrându-și calitatea de membru PNL. Acesta ocupă în prezent funcția de vicepremier în Guvern.

Demisia intervine în contextul unor tensiuni interne din PNL și al unei ședințe de urgență a conducerii partidului, desfășurată miercuri după-amiază în format online.

Surse politice susțin că în cadrul formațiunii sunt analizate mai multe scenarii privind reorganizarea conducerii și poziționarea partidului în raport cu actuala criză politică. Totodată, numele lui Predoiu este vehiculat pentru o posibilă funcție în viitorul Executiv condus de Adrian Veștea sau pentru preluarea conducerii Senatului, în eventualitatea unor schimbări la nivelul majorității parlamentare.

Luni seară, în cadrul unei reuniuni interne a PNL, Predoiu a afirmat că nu a fost implicat în discuțiile privind nominalizarea lui Adrian Veștea pentru funcția de premier și a sugerat că intervenția sa ar putea fi una dintre ultimele în actuala formulă de conducere a partidului.

În ultimele zile, Predoiu s-a pronunțat în favoarea refacerii coaliției de guvernare cu PSD și a susținut necesitatea formării rapide a unui guvern cu puteri depline pentru evitarea prelungirii instabilității politice și economice.

Administratorii concordatari ai Liberty Galați organizează ce de-a doua licitații publice pentru vânzarea activelor combinatului siderurgic, după ce prima procedură nu s-a concretizat prin identificarea unui cumpărător.
Licitația este programată pentru data de 19 iunie 2026 și se desfășoară în cadrul procedurilor de concordat preventiv ale Liberty Galați S.A. și Liberty Tubular Products Galați S.A., administrate de consorțiul format din Euro Insol și CITR.

Potrivit anunțului publicat pe platforma Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență din România, prețul de pornire al licitației este de 463.012.117 euro, tranzacția fiind scutită de TVA.
Documentația de prezentare descrie Liberty Galați drept singurul producător integrat de oțel din România și un activ industrial de importanță strategică. Platforma siderurgică se întinde pe aproximativ 1.600 de hectare și dispune de acces la infrastructura portuară a Dunării și a Mării Negre.

Pachetul de active scos la vânzare include principalele facilități de producție ale combinatului, între care Uzinele de Aglomerare, Furnalul, Oțelăria și instalațiile de turnare continuă, Laminorul de tablă groasă, Laminoarele de benzi la cald și la rece, liniile de zincare și acoperire organică, halda de zgură, terenurile și clădirile aferente, precum și fabrica de țevi sudate longitudinal.

Organizarea noii licitații a fost posibilă după aprobarea de către Tribunalul Galați a unei noi modificări a planului de restructurare al societății, care prevede continuarea procedurilor de valorificare a activelor.
Procesul de vânzare are loc în contextul în care autoritățile române au adoptat în ultimele luni măsuri legislative prin care combinatul siderurgic de la Galați a fost declarat obiectiv strategic de interes național, fiind introduse mecanisme care permit intervenția statului în cazul unor active considerate esențiale pentru securitatea economică și industrială a țării.
Potrivit unor surse din mediul industrial local, perspectivele finalizării tranzacției rămân incerte, fiind invocate unele neclarități din documentația de licitație referitoare la obligațiile ce ar urma să fie asumate de viitorul proprietar.

Adrian Veștea intenționează să candideze la funcția de președinte al Partidului Național Liberal, în eventualitatea organizării unui Congres al formațiunii, după ce va fi învestit în funcția de premier, au declarat surse din partid.

Potrivit surselor citate, Veștea ar urma să îl contracandideze pe actualul lider al PNL, Ilie Bolojan, susținând principiul potrivit căruia conducerea Guvernului și cea a partidului ar trebui să fie exercitate de aceeași persoană.

„Nu ar trebui să existe un lider al partidului la Palatul Victoria și un altul la Modrogan”, au precizat sursele.
Conform acestora, Adrian Veștea ar pregăti o moțiune pentru șefia PNL și o echipă de conducere care să fie prezentate în cadrul Congresului formațiunii.

În același timp, conducerea PNL a transmis marți că Adrian Veștea se situează în afara liniei asumate de partid, în condițiile în care nu și-ar fi depus mandatul de premier desemnat, acordat de președintele Nicușor Dan.
„Biroul Politic Național al PNL a votat cu o majoritate clară împotriva participării PNL la un guvern cu PSD (39 voturi pentru, 10 împotrivă, 4 abțineri), împotriva susținerii unui guvern condus de Adrian Veștea (41 voturi pentru, 13 împotrivă, 2 abțineri) și pentru solicitarea adresată acestuia de a-și depune mandatul de premier desemnat (39 voturi pentru, 13 împotrivă, 3 abțineri)”, a transmis PNL într-un comunicat.
Până la această oră, Adrian Veștea nu a comentat public informațiile privind o eventuală candidatură la șefia partidului.

Lucrările la noul Centru Integrat de Îngrijiri Paliative, care va funcționa în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei” Galați, avansează conform graficului, pe șantier fiind turnată fundația viitoarei unități medicale.
Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a anunțat că în cursul zilei de astăzi au fost turnați aproximativ 500 metri cubi de beton, pe o suprafață de circa 900 metri pătrați. Structura fundației va include în total aproximativ 68 de tone de armătură metalică.

Proiectul este derulat de Consiliul Județean Galați și are ca obiectiv dezvoltarea serviciilor medicale destinate pacienților cu boli grave, inclusiv forme avansate de cancer, pentru care îngrijirea paliativă este esențială.
Noul centru va completa serviciile oferite de Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei” Galați și va contribui la creșterea calității actului medical pentru pacienții aflați în stadii avansate ale bolii, oferind atât tratament, cât și sprijin pentru ameliorarea suferinței.

Investiția este estimată la aproape 30 de milioane de lei și prevede construirea unei clădiri cu patru etaje, cu o suprafață desfășurată de aproximativ 2.700 metri pătrați. Capacitatea centrului va fi de 50 de paturi, iar secția va include saloane cu două și trei paturi, cabinete specializate și peste 1.000 de echipamente medicale moderne.

Autoritățile județene susțin că proiectul reprezintă o investiție importantă în infrastructura medicală locală, cu impact direct asupra calității vieții pacienților și familiilor acestora.
„Acest proiect este mai mult decât o investiție în infrastructură medicală. Este un pas esențial pentru a oferi pacienților nu doar tratament, ci și demnitate, alinare și speranță”, se arată în mesajul transmis de autoritățile județene.

Premierul desemnat Adrian Veștea afirmă că nu intenționează să renunțe la mandatul primit pentru formarea noului Guvern, în pofida presiunilor politice despre care susține că au fost exercitate în ultimele zile.

Veștea a declarat că și-a asumat responsabilitatea formării Executivului și că își menține decizia de a continua procesul de constituire a noii echipe guvernamentale.

„Nu îmi depun mandatul”, a transmis premierul desemnat, subliniind că poziția sa rămâne neschimbată.

Potrivit acestuia, perioada actuală impune responsabilitate și echilibru, nu amplificarea disputelor politice. Veștea a precizat că nu își dorește confruntări și că, în contextul actual, interesul public trebuie să prevaleze în fața calculelor de partid.
Premierul desemnat și-a exprimat încrederea că viitorul Cabinet va obține votul de învestitură în Parlament, argumentând că România are nevoie de stabilitate politică, de un guvern funcțional și de măsuri care nu mai pot fi amânate.
„Nu este momentul pentru ezitări sau calcule personale, ci pentru responsabilitate și curaj politic”, a scris Adrian Veștea într-un mesaj publicat pe Facebook.

Inteligența artificială trebuie să fie dezvoltată în beneficiul cetățenilor, fără a pune în pericol locurile de muncă sau dreptul la viață privată, a declarat europarlamentarul român Dan Nica, coordonator al Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE), în cadrul unei intervenții susținute în Parlamentul European.

Potrivit acestuia, ritmul accelerat al dezvoltării tehnologiilor bazate pe inteligență artificială impune adoptarea unor reguli clare la nivel european, iar viitorul pachet legislativ „Cloud and AI Development Act” reprezintă un pas important pentru consolidarea suveranității tehnologice a Uniunii Europene.

„Inteligența artificială trebuie să fie în sprijinul oamenilor și pentru oameni, nu împotriva lor. Când spun «împotriva lor», mă refer la faptul că, sub nicio formă, nu trebuie să acceptăm posibilitatea ca inteligența artificială să conducă la pierderea locurilor de muncă sau să constituie o amenințare la adresa vieții private”, a declarat Dan Nica.

Europarlamentarul a precizat că noul pachet legislativ stabilește reguli privind suveranitatea tehnologică, integrarea la nivelul Uniunii Europene, mecanismele de control și activitatea specialiștilor care lucrează în domeniul inteligenței artificiale și în centrele de cloud.

Dan Nica a susținut că toate statele membre, inclusiv România, ar trebui să elaboreze planuri naționale dedicate dezvoltării infrastructurii de cloud, a tehnologiilor bazate pe inteligență artificială, precum și a centrelor de expertiză și excelență.

„Pentru toate statele membre, inclusiv pentru România, trebuie să existe obligația de a elabora un plan național pentru dezvoltarea infrastructurii de cloud, a inteligenței artificiale, precum și a centrelor de expertiză și excelență”, a afirmat europarlamentarul.
Acesta a subliniat importanța consolidării suveranității tehnologice europene, apreciind că dezvoltarea infrastructurii digitale reprezintă o prioritate strategică atât pentru Uniunea Europeană, cât și pentru România.
„Mesajul trebuie să fie unul clar: atât la Galați, cât și la Iași și la Bruxelles, suveranitatea tehnologică este extrem de importantă”, a mai spus Dan Nica.

Liderii PNL au decis, în cadrul ședinței Biroului Politic Național, să nu îl susțină pe Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru al României. În ciuda acestei decizii, premierul desemnat a anunțat că nu își va depune mandatul și că va continua demersurile pentru formarea unui guvern.

Într-un mesaj transmis după încheierea reuniunii conducerii liberale, Adrian Veștea a precizat că a acceptat mandatul „cu bună-credință” și consideră că actualul context politic impune găsirea rapidă a unei soluții de guvernare.

„Vreau să fie foarte clar: nu îmi depun mandatul de premier desemnat. Am acceptat această responsabilitate cu bună-credință și voi merge mai departe cu mandatul încredințat, pentru că România are nevoie urgentă de stabilitate și de un guvern funcțional”, a declarat acesta.

Veștea a subliniat că nu își dorește escaladarea tensiunilor din interiorul partidului și că respectă decizia colegilor săi, chiar dacă ar fi preferat ca propunerea sa să fie analizată „dincolo de presiunea și emoțiile momentului”.

Premierul desemnat a respins totodată ideea că acceptarea mandatului ar reprezenta un gest îndreptat împotriva conducerii PNL sau a lui Ilie Bolojan.

„Am acceptat mandatul de premier desemnat pentru România, nu împotriva PNL și nu împotriva lui Ilie Bolojan. Tocmai de aceea, nu pot fi de acord cu prezentarea acestei desemnări drept un act ostil sau o încercare de rupere a partidului”, a afirmat Veștea.

Acesta a exclus varianta unui guvern minoritar, apreciind că actuala situație politică și economică necesită o formulă executivă stabilă și capabilă să livreze rezultate într-un timp scurt.

„Nu sunt vremuri pentru așa ceva. Am răspuns unei responsabilități într-un moment în care țara are nevoie urgentă de stabilitate și de un guvern funcțional”, a spus premierul desemnat.

În final, Adrian Veștea a transmis că nu va transforma divergențele politice într-un conflict personal și că va continua să își susțină proiectul guvernamental.

„Partidele și liderii se pot afla, uneori, pe poziții diferite. Interesul României trebuie însă să rămână mai presus de orice tensiune politică”, a concluzionat acesta.

Partidul Național Liberal a decis luni seară să nu susțină guvernul propus de premierul desemnat Adrian Veștea și i-a solicitat acestuia să își depună mandatul până marți dimineață. În cazul în care va continua procedura de formare a Executivului fără sprijinul formațiunii, liderii liberali avertizează că riscă excluderea din partid, la fel ca orice liberal care ar accepta o funcție ministerială fără mandat politic.

Decizia a fost luată în cadrul unei ședințe tensionate a conducerii PNL, prima după desemnarea lui Adrian Veștea de către președintele Nicușor Dan. Reuniunea a scos la iveală diviziunile din interiorul partidului, între susținătorii unei opoziții ferme față de noua formulă guvernamentală și cei care consideră că PNL ar trebui să participe la guvernare.

Președintele PNL, Ilie Bolojan, a anunțat că formațiunea nu va susține în Parlament învestirea cabinetului Veștea și că solicită reluarea consultărilor de la Palatul Cotroceni.

„Poziția PNL față de propunerea lui Nicușor Dan a fost clarificată: PNL nu va susține instalarea unui astfel de guvern, având în vedere atât modalitatea prin care s-a făcut această desemnare, prin încălcarea spiritului democrației parlamentare”, a declarat Bolojan la finalul ședinței.

Liderul liberal a precizat că Adrian Veștea are termen până marți, la ora 10.00, să își depună mandatul de premier desemnat. În caz contrar, liberalii care ar accepta funcții într-un guvern format fără susținerea oficială a partidului își vor pierde calitatea de membri PNL.

Totodată, conducerea liberală a decis ca parlamentarii partidului să adopte poziția „prezent, nu votez” la votul de învestire al noului Executiv. Hotărârea a fost aprobată cu 40 de voturi pentru, 11 împotrivă și 5 abțineri.

De asemenea, liderii partidului au adoptat o rezoluție prin care întăresc disciplina internă. Documentul prevede că parlamentarii care nu respectă decizia luată de partid vor fi excluși din PNL. Totodată, orice membru care acceptă funcția de ministru sau de prim-ministru fără a fi mandatat de partid va fi exclus din formațiune.

Rezoluția a fost adoptată cu 39 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă și 5 abțineri, ceea ce arată existența unor opinii diferite în interiorul partidului, dar și o majoritate clară în favoarea măsurilor propuse de conducere.

„Considerăm că se impun consultări și solicitarea PNL către președintele României este să reia consultările pentru a se degaja o soluție transparentă, inclusiv un guvern minoritar dacă este cazul, pe baza unui pact național”, a afirmat Ilie Bolojan.