Fermierii ar putea achiziționa motorină la prețuri de aproximativ 4 – 4,5 lei pe litru, potrivit unei propuneri anunțate de ministrul Agriculturii, Florin Barbu, care vizează reducerea costurilor de producție din agricultură.

Ministrul Agriculturii a declarat că a propus Ministerului Finanțelor introducerea unui mecanism simplificat care să permită fermierilor să cumpere direct de la pompă motorină fără acciză și fără TVA.

Potrivit lui Florin Barbu, sistemul ar putea funcționa pe baza unor certificate eliberate de Imprimeria Națională, iar agricultorii ar avea dreptul să achiziționeze combustibil în limita a 78 de litri pe hectar, conform reglementărilor în vigoare.

Ministrul susține că măsura nu ar avea impact asupra bugetului de stat și ar elimina birocrația actuală prin care fermierii trebuie să depună documente pentru rambursarea accizei la motorină și a taxei pe valoare adăugată.
„Rolul nostru este să sprijinim fermierii și producătorii români să continue să producă alimente, mai ales în perioadele în care afacerile le sunt afectate de factori externi”, a declarat ministrul Agriculturii.
Propunerea vine în contextul creșterii costurilor pentru inputurile din agricultură și al solicitărilor fermierilor privind reducerea cheltuielilor cu combustibilul utilizat în lucrările agricole.

Peste 2,2 milioane de euro sunt disponibili pentru firmele de formare profesională, ONG-uri și alte instituții acreditate din județul Galați, printr-un nou apel de proiecte lansat în cadrul Programului Tranziție Justă 2021–2027, a anunțat președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea.

Potrivit acestuia, finanțarea este destinată dezvoltării programelor de formare profesională pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, dar și pentru sprijinirea angajatorilor care au nevoie de personal calificat.
„Este o linie de finanțare extrem de importantă, mai ales că, din totalul de 372,2 milioane de euro alocate județului Galați prin fondurile europene ale Programului Tranziție Justă, peste 60% sunt direcționate către dezvoltarea a peste 300 de IMM-uri, investiții care vor contribui inclusiv la crearea a peste 2.000 de noi locuri de muncă”, a declarat Costel Fotea.

Granturile disponibile prin acest apel sunt cuprinse între 60.000 și 500.000 de euro și pot acoperi până la 98% din cheltuielile eligibile. Finanțarea poate fi utilizată pentru programe de inițiere, calificare, recalificare, perfecționare sau specializare profesională, certificarea competențelor, achiziția de echipamente necesare formării, precum și pentru dezvoltarea de parteneriate locale cu angajatorii.

De asemenea, proiectele pot include activități de analiză a pieței muncii și evaluare a nevoilor angajatorilor și ale grupurilor țintă.
Apelul de proiecte este unul competitiv, iar cererile de finanțare pot fi depuse până la data de 3 iulie, prin sistemul electronic MySMIS 2021 / SMIS2021+.

Serviciul Român de Informații (SRI) a anunțat miercuri că nivelul de alertă teroristă în România rămâne „albastru – precaut”, cel mai scăzut nivel din sistemul național de alertă.

Decizia a fost luată în urma analizei evoluțiilor din contextul actual de securitate la nivel internațional, iar instituția precizează că, în prezent, nu există indicii privind o probabilitate ridicată de comitere a unui atentat pe teritoriul României.
Potrivit SRI, menținerea nivelului de alertă „albastru – precaut” este justificată de datele deținute la nivel național și de informațiile rezultate din cooperarea cu partenerii externi.

Instituția subliniază că, prin intermediul Brigada Antiteroristă, desfășoară în continuare activități preventive, folosind metode specifice pentru prevenirea și combaterea terorismului.

Totodată, cooperarea permanentă cu partenerii din cadrul Sistemul Național de Prevenire și Combatere a Terorismului (SNPCT) și cu structurile internaționale asigură coordonarea măsurilor necesare pentru identificarea și contracararea eventualelor amenințări de natură teroristă.

Ministerul Finanțelor a publicat marți proiectul bugetului de stat pentru anul 2026 în secțiunea de transparență decizională de pe site-ul instituției, împreună cu documentele care stau la baza construcției bugetare.

Pachetul legislativ pus în consultare publică include Proiectul Legii bugetului de stat pe 2026, Proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe 2026 și Proiectul de lege privind plafoanele unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pentru anul 2026. De asemenea, a fost publicat Raportul privind situația macroeconomică pentru 2026 și proiecția acesteia pentru perioada 2027–2029, împreună cu anexele aferente.

Propunerile și observațiile privind proiectele de acte normative pot fi transmise în termen de 10 zile calendaristice de la data publicării documentelor.

Potrivit declarațiilor anterioare ale ministrului finanțelor, bugetul pentru 2026 ar urma să includă investiții de aproximativ 20 de miliarde de euro, o mare parte provenind din fonduri europene. Dintre acestea, peste 10 miliarde de euro sunt estimate să vină din finanțări prin Planul Național de Redresare și Reziliență, restul fiind alocate prin fonduri de coeziune și programe europene pentru agricultură.
După perioada de consultare publică, proiectul bugetului ar urma să fie aprobat de Guvern și transmis Parlamentului pentru dezbatere și adoptare.

Președintele Partidul Social Democrat, Sorin Grindeanu, a declarat că o eventuală decizie privind rămânerea sau ieșirea partidului de la guvernare nu poate fi luată doar în cadrul Consiliul Politic Național (CPN), chiar dacă PSD ar decide să nu susțină proiectul de buget.

Liderul social-democrat a explicat că intrarea PSD în actuala coaliție de guvernare a fost stabilită printr-un proces mai amplu de consultare în partid, care a implicat atât conducerea centrală, cât și structurile teritoriale.
Potrivit acestuia, nu doar Consiliul Politic Național a fost implicat în luarea deciziei, ci și consiliile politice județene ale partidului.

Grindeanu a subliniat că aproximativ 5.000 de membri ai partidului au participat la acel proces de consultare și că, din respect pentru același cadru decizional, o eventuală hotărâre privind statutul PSD la guvernare ar trebui luată în același format.
„Trebuie să păstrăm, din punct de vedere decizional și statutar, același standard, același nivel”, a afirmat liderul PSD, arătând că o astfel de decizie nu poate fi tranșată doar în cadrul CPN.

Guvernul analizează cinci scenarii privind evoluția prețurilor la carburanți și posibilele măsuri pentru a preveni depășirea pragului de 10 lei pe litru, a declarat duminică seara ministrul Energiei, Bogdan Ivan.

Potrivit ministrului, scenariile au fost prezentate ministrului Finanțelor și discutate cu premierul Ilie Bolojan, iar autoritățile ar putea interveni în funcție de evoluția pieței petrolului.

„Statul are pe masă cinci scenarii în funcție de cum continuă aceste evoluții. Am discutat cu ministrul de Finanțe și cu premierul și urmează să intervenim în funcție de cum evoluează situația”, a spus Ivan, la Antena 3 CNN.
Ministrul a precizat că prețul barilului de petrol a înregistrat cea mai mare creștere săptămânală din 1983, pe fondul tensiunilor militare din Orientul Mijlociu, ceea ce ar putea menține presiunea asupra prețurilor la pompă.

Ivan a arătat că una dintre măsurile analizate este reducerea temporară a accizelor și a altor taxe incluse în prețul final al carburanților, care reprezintă aproximativ 70% din costul plătit de consumatori.
„Suntem hotărâți să activăm diferite mecanisme care vor face tot posibilul ca să nu ajungem la o sumă cu două cifre la pompă”, a afirmat ministrul.
Acesta a adăugat că Guvernul ar putea lua o decizie în cursul săptămânii viitoare, după discuțiile cu Ministerul Finanțelor și analiza impactului asupra bugetului de stat pe 2026.
Potrivit lui Ivan, creșterile de preț la carburanți sunt mai mari în alte state europene, precum Germania, Italia sau Spania, unde scumpirile recente au ajuns până la 1–1,5 lei pe litru.

Partidul Social Democrat (PSD) îl acuză pe prim-ministrul Ilie Bolojan că a generat un nou blocaj în Coaliția de guvernare, în cadrul negocierilor pentru elaborarea Bugetului de stat.

Potrivit unui comunicat transmis marți, social-democrații susțin că premierul ar fi inclus în proiectul de buget prevederi care contravin solicitărilor exprimate anterior de liderii partidelor care asigură sprijinul parlamentar al Guvernului. PSD califică atitudinea șefului Executivului drept „inflexibilă” și îl consideră „direct responsabil” pentru întârzierea adoptării bugetului și pentru tensiunile din cadrul Coaliției.

Printre principalele nemulțumiri invocate de PSD se numără subfinanțarea Programului de solidaritate destinat sprijinirii categoriilor vulnerabile afectate de inflație și de măsurile de austeritate, reducerea investițiilor pentru dezvoltarea comunităților locale și diminuarea sumelor alocate autorităților locale prin transferul unei părți consistente la bugetul central.
Reprezentanții PSD au anunțat că, imediat după primirea formei scrise a proiectului de buget, conducerea partidului se va reuni pentru a decide „acțiunile politice care se impun”.

Darryl Nirenberg, noul ambasador al Statele Unite ale Americii în România, va fi primit oficial marți, 3 martie, de președintele Nicușor Dan, la Palatul Cotroceni, cu ocazia prezentării scrisorilor de acreditare, a anunțat Administrația Prezidențială.
Prezentarea scrisorilor de acreditare marchează începutul oficial al mandatului său în România și debutul activității în calitate de reprezentant al Departamentul de Stat al Statelor Unite la București.

Darryl Nirenberg a depus jurământul la sfârșitul lunii februarie și urmează să își preia pe deplin atribuțiile după ceremonia de la Cotroceni. Mandatul său începe într-un context în care România și SUA își consolidează cooperarea pe plan politic, militar și economic, potrivit comunicatelor oficiale ale misiunii americane.

Numirea sa a fost confirmată de Senatul Statelor Unite în decembrie 2025.
Ceremonia de prezentare a scrisorilor de acreditare reprezintă momentul protocolar prin care ambasadorii străini își formalizează statutul de reprezentanți ai statului lor în fața autorităților române.

Guvernul a discutat, recent, un proiect de ordonanță de urgență care introduce o primă de stabilitate pentru tinerii cu vârste între 16 și 30 de ani care nu au loc de muncă și nu urmează nicio formă de învățământ sau formare profesională.

Actul normativ modifică Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă și vizează sprijinirea accesului pe piața muncii al tinerilor, persoanelor vulnerabile și șomerilor de lungă durată.
Printre principalele prevederi se numără acordarea unei prime de stabilitate pentru tinerii din categoria NEET (Not in Employment, Education or Training), respectiv cei care nu sunt angajați, nu studiază și nu participă la cursuri de formare profesională. Măsura are ca scop încurajarea ocupării și menținerea unui loc de muncă pe termen mai lung.

De asemenea, ordonanța extinde categoriile pentru care angajatorii pot beneficia de subvenții la încadrarea în muncă. Noile categorii includ șomerii cu vârste între 45 și 50 de ani, precum și șomerii de lungă durată, care vor fi integrați în măsuri active de ocupare.

Potrivit Guvernului, proiectul urmărește creșterea gradului de ocupare și reducerea riscului de excluziune socială în rândul persoanelor vulnerabile. Ordonanța urmează să fie adoptată în forma finală într-o ședință viitoare a Executivului.

Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat că o mare parte dintre ambasadorii români vor fi rechemați în țară în următoarele luni, principalele reproșuri vizând lipsa activității în domeniul relațiilor economice și depășirea duratei obișnuite a mandatului.

Declarația a fost făcută marți, într-un interviu acordat Radio România Actualități. Șeful statului a precizat că schimbările vor avea loc etapizat și vor include un număr semnificativ de reprezentanțe diplomatice.

„O să avem schimbări importante în vara aceasta (...) Estimez că în cursul lunii martie vom avea 40–50 de rechemări, printre care și în capitale importante”, a afirmat președintele.
Potrivit acestuia, una dintre cauze este depășirea duratei standard a mandatului diplomatic, care este, în mod obișnuit, de patru ani. „Uzual termenul este de patru ani, termenul este depășit de foarte mulți ambasadori”, a spus Nicușor Dan.

Președintele a subliniat însă că principala problemă este lipsa implicării în promovarea intereselor economice ale României. „În linii mari, diplomația noastră este una profesionistă, însă a lipsit diplomația economică”, a declarat acesta.

Șeful statului a explicat că ambasadorii trebuie să aibă un rol activ în facilitarea relațiilor economice, inclusiv prin contacte directe cu mediul de afaceri din țările în care sunt acreditați și prin identificarea de oportunități pentru companiile românești.
Primele măsuri concrete în acest sens au fost luate săptămâna trecută, când Administrația Prezidențială a anunțat semnarea decretelor de rechemare pentru mai mulți ambasadori.
Potrivit președintelui, viitorii ambasadori vor avea un mandat clar care va pune un accent mult mai mare pe componenta economică a activității diplomatice.