România va menține în funcțiune trei termocentrale pe cărbune până la finalul anului 2029, ca parte a unei decizii convenite cu Comisia Europeană, a anunțat miercuri ministrul Energiei, Bogdan Ivan. Măsura are rolul de a asigura stabilitatea sistemului energetic și de a evita riscul unor pene majore de curent pe timpul iernii.

Ministrul a precizat că termocentralele din Craiova și Govora vor continua să furnizeze energie electrică, agent termic și abur industrial pentru consumatorii locali și companii precum Ford. Două dintre grupurile energetice vor funcționa cel puțin până în august 2026, iar al treilea grup până în 2029.

Decizia marchează o modificare importantă a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și vine după negocieri complexe cu Comisia Europeană. „Fără această modificare, România ar fi fost obligată să închidă 1.755 MW de capacități pe cărbune până la sfârșitul anului, ceea ce ar fi slăbit sistemul energetic și ar fi crescut importurile și facturile pentru populație”, a explicat Ivan.

Ministrul a subliniat că această măsură protejează peste 4.500 de locuri de muncă și evită posibile penalizări de până la 1,8 miliarde de euro din partea Comisiei Europene. În același timp, România a primit deja 2,6 miliarde de euro pentru tranziția către unități pe gaz, parcuri fotovoltaice și sisteme de stocare.
„Ne-am asigurat că România va trece iarna fără probleme majore și fără creșteri de prețuri la energie de la 1 ianuarie 2026”, a declarat Bogdan Ivan, mulțumind echipei sale și reprezentanților europeni implicați în negocieri.

Comisia Europeană a aprobat varianta revizuită a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României, după trei luni de negocieri între autoritățile române și executivul comunitar. În cadrul planului revizuit, Autostrada A7 primește finanțare de 2,17 miliarde de euro prin granturi, iar opt spitale noi și 1.200 de ambulanțe rămân incluse în proiecte, cu termen de implementare până la 31 august 2026.

„Am transformat un plan care era aferent unui portofoliu de proiecte mult supracontractate, proiecte întârziate în mare măsură, proiecte care aveau probleme pe achiziție publică. În acest moment avem o versiune revizuită care este realistă, sustenabilă, orientată către rezultate și fezabilă pentru a fi implementată până pe 31 august 2026”, a spus Pîslaru”, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.
Valoarea finală a PNRR este de 21,41 miliarde euro, din care 13,57 miliarde euro în granturi și 7,84 miliarde euro sub formă de împrumuturi. Procesul de renegociere a permis transferul a 26 de investiții cu progres solid din împrumuturi în granturi, în valoare de aproximativ 5,7 miliarde euro, pentru a asigura o absorbție mai eficientă a fondurilor.

Pe lângă Autostrada A7 și spitale, planul menține investițiile strategice în digitalizare, automatizarea administrației și cloudul guvernamental. Totodată, au fost incluse proiecte noi, printre care capitalizarea Băncii de Investiții și Dezvoltare, achiziția de ambulanțe moderne și un act adițional de 350 milioane euro pentru tranziția energetică.
PNRR revizuit a fost simplificat semnificativ, de la 518 jaloane la 390, eliminându-se peste 128 de jaloane pentru a asigura o implementare mai clară și predictibilă. Documentul urmează să fie publicat pe site-ul Comisiei Europene, iar aprobarea formală va avea loc în cadrul reuniunii Consiliului ECOFIN din noiembrie.

Ministrul Pîslaru a subliniat că planul revizuit oferă stabilitate și predictibilitate, fiind un instrument realist și sustenabil pentru dezvoltarea României.

Lucrările la noile atracții din parcu de aventură din Pădurea Gârboavele se apropie de final, odată cu demararea probelor de funcționare pentru cele două piste de bob, potrivit unui anunț al președintelui Consiliului Județean Galați, Costel Fotea.

Cele două trasee, cu o lungime totală de 1,5 kilometri, sunt dotate cu echipamente electrice, camere video și senzori de siguranță, iar testele aflate în desfășurare sunt necesare pentru obținerea autorizațiilor și deschiderea oficială pentru public.
În paralel, se finalizează și lucrările la cele două piste de biciclete din zonă – traseul de familie, cu o lungime de 2,6 kilometri, și traseul competițional, de 4,3 kilometri.

Totodată, au fost deja amenajate zonele de relaxare, locurile de joacă pentru copii și amfiteatrul în aer liber, urmând ca în perioada următoare să fie montat și panoul de cățărare.
Investiția, în valoare totală de aproximativ 15 milioane de lei, este finanțată de Consiliul Județean Galați și are ca obiectiv transformarea Pădurii Gârboavele într-un parc de aventură modern, destinat activităților recreative și sporturilor în aer liber.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat că lucrările la Spitalul Regional de Urgență Craiova se desfășoară într-un ritm susținut, proiectul fiind una dintre cele mai importante investiții medicale din Oltenia.
Cu o valoare totală de aproximativ 1,87 miliarde de lei, noul spital va fi un centru medical de referință pentru întreaga regiune, construit după standarde europene moderne și dotat cu echipamente de ultimă generație.
„Spitalul Regional de Urgență Craiova înseamnă îngrijiri medicale de înaltă calitate, tratamente complexe pentru cazuri acute și critice, echipe multidisciplinare și acces real la servicii moderne pentru toți pacienții”, a declarat ministrul Rogobete.
Acesta a subliniat că noua unitate medicală va deveni „un pol de excelență medicală” și un model de organizare eficientă, care va contribui la creșterea calității actului medical în regiune.
Rogobete a mulțumit echipei Ministerului Sănătății, Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate (ANDIS) și primarului municipiului Craiova, Lia Olguța Vasilescu, pentru implicarea în proiect.
„Schimbarea nu se mai anunță. Se construiește. Zi de zi, prin muncă, prin oameni și prin rezultate”, a conchis ministrul Sănătății.

Comisiile reunite pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Camera Deputaților și Senat au aprobat luni, în unanimitate, solicitările Ministerului Apărării Naționale (MApN) privind programul de înzestrare „Tanc principal de luptă” și modificările aduse Legii pregătirii populației pentru apărare.

Programul de înzestrare cuprinde Etapa I (Faza a 2-a), în valoare de 458,20 milioane USD, și Etapa a II-a, de 6.488,34 milioane euro, și are ca obiectiv consolidarea capabilităților operaționale ale armatei României, pentru îndeplinirea misiunilor de apărare națională și respectarea angajamentelor internaționale în cadrul NATO și UE.

Totodată, comisiile au aprobat raportul de admitere pentru Legea care modifică Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare, introducând conceptul de „soldat/gradat voluntar în termen”. Cetățenii care optează pentru această formă de pregătire militară voluntară vor beneficia de cazare, echipament, hrană, asistență medicală și soldă lunară pe durata instruirii, iar la final vor primi o indemnizație echivalentă cu trei câștiguri salariale medii brute.
MApN precizează că aceste măsuri fac parte din strategia de modernizare și transformare a Armatei României, planificată până în 2040, și urmăresc crearea unei rezerve operaționale mai robuste și adaptabile la nevoile de securitate actuale și viitoare.

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a anunțat că a avut o întâlnire cu Excelența Sa Brendan Ward, Ambasadorul Irlandei în România, însoțit de o delegație de oameni de afaceri irlandezi interesați de mediul economic local.

Într-un mesaj publicat pe rețelele de socializare, Fotea a precizat că vizita a reprezentat „o oportunitate importantă pentru județul Galați de a prezenta potențialul său economic și de a deschide noi punți de colaborare între comunitatea locală și mediul de afaceri din Irlanda”.

„Galațiul are multe de oferit – un port strategic pe Dunăre, tradiție industrială, un mediu universitar puternic și o forță de muncă bine pregătită”, a subliniat președintele CJ.

Costel Fotea a mulțumit Ambasadei Irlandei pentru deschiderea arătată și a reafirmat angajamentul autorităților locale de a sprijini proiecte de cooperare care aduc valoare comunității.

„Galațiul este un partener serios și deschis către colaborări în beneficiul comun”, a transmis acesta.

Curtea Constituțională a României (CCR) a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite și a constatat că Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu este neconstituțională în ansamblu, potrivit unui comunicat al instituției.

CCR a arătat că Guvernul și-a angajat răspunderea asupra proiectului de lege cu respectarea articolului 114 din Constituție, având în vedere caracterul omogen al reglementării și necesitatea urgentă a adoptării acesteia.
Curtea a precizat că este de competența legiuitorului să stabilească frecvența modificărilor în domeniul pensiilor de serviciu, astfel încât actul normativ nu încalcă principiile statului de drept, egalității în drepturi sau independenței justiției.

Totuși, judecătorii constituționali au reținut că lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și faptul că Guvernul nu a așteptat expirarea termenului de 30 de zile pentru obținerea acestuia încalcă articolele 1 alin. (3) și (5) raportate la articolele 133 alin. (1) și 134 alin. (4) din Constituție.

CCR subliniază că Guvernul, ca inițiator al actului normativ, avea obligația de a respecta termenul legal de 30 de zile prevăzut pentru emiterea avizului de către CSM.

Decizia este definitivă și general obligatorie, urmând ca motivarea completă să fie publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat luni seara, la Antena 1, că este „convins că în anul 2025 va apărea o nouă prevedere legală care să treacă de Curtea Constituțională, referindu-se la proiectul privind pensiile speciale respins în aceeași zi de CCR.

Șeful statului a explicat că judecătorii Curții au admis sesizarea de neconstituționalitate pe motive procedurale, deoarece Guvernul nu a obținut avizul CSM pentru ultima formă a legii, care conținea modificări importante față de forma inițială. „Este o problemă faptul că pensiile sunt egale cu salariul. Aceasta va fi rezolvată”, a spus Nicușor Dan.

Președintele a mai precizat că toate cele patru partide din coaliție au o „părere convergentă” și că noua lege a pensiilor speciale ar putea fi adoptată până la finalul acestui an. Proiectul Guvernului condus de premierul Ilie Bolojan, pentru care Executivul și-a angajat răspunderea în Parlament la 1 septembrie, prevedea creșterea treptată a vârstei de pensionare a magistraților până la 65 de ani și limitarea pensiei de serviciu la 70% din valoarea ultimului salariu.

Premierul Ilie Bolojan a declarat, luni, că Guvernul va relua demersul privind reforma pensiilor magistraților, după ce Curtea Constituțională a declarat neconstituțională legea pe motive procedurale. Șeful Executivului a subliniat că obiectivul rămâne unul prioritar și asumat de întreaga coaliție de guvernare.

„CCR nu a respins pe fond proiectul acestei reforme, obiecția a fost exclusiv procedurală, deci Guvernul poate relua demersul, ceea ce este o necesitate. Nicăieri în lume nu se iese la pensie la 48-50 de ani și nu se ia o pensie cât ultimul salariu. Acestea nu sunt aspecte politice, ci privilegii insuportabile social și bugetar”, a spus premierul Ilie Bolojan.

Acesta a explicat că decizia Curții a vizat faptul că Guvernul nu a așteptat integral termenul de 30 de zile pentru emiterea avizului consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). „Guvernul, prin Ministerul Muncii, a solicitat avizul

CSM în data de 22 august, iar angajarea răspunderii Guvernului pe acest proiect a avut loc după 10 zile, în data de 1 septembrie. Standardul fixat de CCR va fi respectat”, a precizat Bolojan.

„Reforma pensiilor magistraților nu este dorința unui om politic sau a unui partid, ci o nevoie a României”, a conchis premierul.

România beneficiază de sprijinul experților europeni pentru pregătirea proiectelor care vor fi finanțate prin mecanismul european Security Action for Europe (SAFE), a anunțat Guvernul, miercuri, într-un comunicat de presă.

O nouă rundă de consultări a avut loc la Palatul Victoria, sub coordonarea șefului Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca, cu participarea experților Comisiei Europene și a reprezentanților ministerelor implicate în elaborarea portofoliului național de proiecte.

România urmează să beneficieze de un împrumut de 16,68 miliarde de euro, fiind a doua țară din Uniunea Europeană ca valoare a fondurilor disponibilizate prin Programul SAFE, un mecanism european destinat consolidării capacităților de apărare și securitate.

După discuții, oficialii europeni și români au efectuat vizite de lucru la Uzina Mecanică București, unde se produc transportoarele blindate Piranha, și la baza aeriană a Ministerului Afacerilor Interne, unde sunt operate echipamente civile și militare.

„Sprijinul Comisiei Europene este esențial pentru definitivarea listei de proiecte ale României, achizițiile comune și creșterea interoperabilității. Ne concentrăm pe dezvoltarea industriei naționale de apărare și integrarea acesteia în lanțurile valorice europene”, a declarat Mihai Jurca.
Guvernul are în vedere, prin Programul SAFE, dotarea structurilor de securitate și apărare civilă cu echipamente moderne, precum și dezvoltarea capacităților de producție de drone aeriene și maritime, în parteneriat cu Ucraina și statele de pe Flancul Estic al NATO.

România va propune Comisiei Europene lansarea unui dialog extins între țările de pe Flancul Estic pentru coordonarea sistemelor de detecție și interceptare a dronelor, menite să constituie o linie unitară de apărare aeriană pentru întreaga Europă.
La întâlnire au participat, din partea Comisiei Europene, Herald Ruijters, Director General Adjunct DG DEFIS și coordonator SAFE, Fabio Liberti, Marta Sadel și Alina Elena Manea, precum și miniștrii Economiei, Apărării, Afacerilor Interne, Transporturilor, Justiției și reprezentanți ai structurilor de securitate națională.
Mecanismul SAFE are un buget total de 150 de miliarde de euro, oferit sub formă de împrumuturi până la 31 decembrie 2030, și este destinat investițiilor în industria europeană de apărare.