Aeronava militară C-27J Spartan poate ateriza în condiții meteorologice dificile, însă nu atunci când la bord se află președintele României, a declarat joi ministrul Apărării, Radu Miruță, explicând motivele pentru care șeful statului, Nicușor Dan, a rămas blocat aproape 24 de ore în Franța din cauza condițiilor meteo.

Ministrul a precizat, într-o conferință de presă, că avionul nu a decolat marți seara de la București spre Paris deoarece prognoza meteo indica valori sub limitele de siguranță admise pentru acest tip de aeronavă, în special în cazul unui zbor prezidențial.
Potrivit lui Miruță, aeronava Spartan nu poate ateriza dacă plafonul de nori este sub 60 de metri și vizibilitatea scade sub 600 de metri. Deși avionul este configurat pentru misiuni militare și poate opera în condiții mai dificile decât cele civile, aceste proceduri nu se aplică atunci când la bord se află președintele României.

„Este un aparat de zbor militar care poate ateriza în condiții meteo mai proaste decât cele de minimă siguranță, dar nu se întâmplă acest lucru cu președintele la bord”, a subliniat ministrul Apărării.
Radu Miruță a explicat și motivul pentru care aeronava nu a putut decola miercuri dimineața din Paris. Deși avionul era pregătit și nu avea nicio problemă tehnică, condițiile de pe aeroport – ninsorile abundente, necesitatea degivrării și capacitatea limitată de curățare a pistei – nu au permis rulajul și decolarea.

Ministrul a mai arătat că avionul Spartan nu dispune de dotări care să permită aterizarea la plafon zero și vizibilitate zero, așa cum este cazul unor aeronave comerciale sau specializate. „Avionul Spartan nu are aceste caracteristici tehnice”, a spus Miruță.
În acest context, ministrul Apărării a afirmat că este necesar ca Administrația Prezidențială să dispună de o aeronavă adecvată pentru astfel de situații. El a precizat că premierul și ministrul Finanțelor vor analiza, în perioada următoare, disponibilitatea bugetară pentru achiziția unui avion destinat transportului prezidențial.

Aeronava C-27J Spartan care l-a adus în țară pe președintele Nicușor Dan a decolat miercuri în jurul orei 16.00 de la Paris și a aterizat la București în jurul orei 20.00, după ce delegația prezidențială a fost blocată aproape 24 de ore în Franța din cauza condițiilor meteo nefavorabile.

Proiectul de buget al Camerei Deputaților pentru anul 2026 prevede credite de angajament de 989,9 milioane de lei și credite bugetare de 634,6 milioane de lei, finanțate de la bugetul de stat, potrivit documentelor oficiale.

Din totalul creditelor bugetare, 632,37 milioane de lei sunt alocate activității proprii a Camerei Deputaților, iar 2,246 milioane de lei merg către Institutul Român pentru Drepturile Omului, instituție aflată în subordinea forului legislativ.

Cheltuielile de personal se ridică la 405,959 milioane de lei, acoperind plata indemnizațiilor demnitarilor, salariile personalului, indemnizațiile de hrană, voucherele de vacanță și cheltuielile aferente deplasărilor interne și externe. Pentru salariații Institutului Român pentru Drepturile Omului sunt prevăzute 1,635 milioane de lei.
Pentru bunuri și servicii, Camera Deputaților a alocat 101,749 milioane de lei, destinați funcționării sediului, activității legislative, cheltuielilor de protocol, deplasărilor și reparațiilor curente. Din această sumă, 570 mii de lei revin Institutului Român pentru Drepturile Omului.

La capitolul „Alte transferuri” sunt prevăzuți 185 mii de lei pentru contribuțiile către organisme internaționale, iar pentru proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare sunt alocate 707 mii de lei, pentru proiectul „Dialog Social transparent, deschis și participativ”.
Bugetul include și 3,209 milioane de lei la capitolul „Alte cheltuieli”, destinat plății contribuțiilor pentru persoanele cu handicap neîncadrate și indemnizațiilor pentru stagiarii aflați în internship.

Pentru investiții și reparații capitale, sunt prevăzute 428,092 milioane de lei credite de angajament și 72,807 milioane de lei credite bugetare, fonduri care vor fi folosite pentru creșterea eficienței energetice a Palatului Parlamentului, modernizarea sistemelor tehnice și achiziția de licențe software.
Camera Deputaților estimează pentru 2026 venituri proprii de 13,5 milioane de lei și cheltuieli de 28,154 milioane de lei, diferența urmând să fie acoperită din disponibilul anului precedent. Proiectul de buget urmează să fie supus aprobării plenului Camerei Deputaților, conform Regulamentului forului legislativ.

Interesul pentru fondurile europene alocate prin Programul pentru Tranziție Justă este foarte ridicat în județul Galați, unde valoarea proiectelor depuse este de peste două ori mai mare decât bugetul alocat, potrivit datelor prezentate de autoritățile județene.
Până la începutul lunii decembrie, 166 de companii din județul Galați au depus cereri de finanțare prin componenta „Sprijin pentru creșterea durabilă a microîntreprinderilor și crearea de locuri de muncă”.

Valoarea totală a sumelor solicitate ajunge la 41,7 milioane de euro, în condițiile în care bugetul alocat pentru județ este de 22,5 milioane de euro, ceea ce reprezintă 185,65% din alocarea disponibilă.

„Este un interes foarte mare. Estimăm că vor fi create aproximativ 350 de locuri de muncă în cadrul proiectelor depuse. Șase proiecte sunt selectate pentru acordarea finanțării, iar acestea se află în prezent în evaluare tehnică și financiară”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Un interes ridicat se înregistrează și pentru o altă linie de finanțare din cadrul Programului pentru Tranziție Justă. Astfel, 56 de companii gălățene au fost deja acceptate într-un program cu un buget total de 84,6 milioane de euro.
Valoarea cumulată a proiectelor din județul Galați se ridică la 177,5 milioane de euro, sumă care include finanțarea europeană, contribuția de la bugetul de stat și aportul beneficiarilor. Potrivit autorităților, proiectele urmează să fie finalizate până în aprilie 2027 și vor duce la crearea a 859 de locuri de muncă.

Lucrările de refacere a Planșeului Unirii au ajuns într-o etapă importantă, a anunțat luni primarul Sectorului 4 al Capitalei, Daniel Băluță.

Anunțul a fost făcut pe Facebook, unde edilul a precizat că proiectul vizează rezolvarea unei probleme structurale majore a Bucureștiului. „Refacerea din temelii a Planșeului Unirii nu înseamnă doar reconstruirea unei simple plăci de beton, ci punerea în siguranță a centrului Capitalei, una dintre cele mai complexe zone ale orașului”, a transmis Băluță.

Potrivit primarului, lucrările continuă și pe parcursul iernii, fiind active trei dintre cele patru etape ale proiectului. În prezent, se desfășoară demolarea planșeului existent, execuția piloților de fundare și realizarea grinzii de coronament.
În ceea ce privește noul planșeu, constructorii au finalizat două tronsoane, iar în alte zone sunt în curs lucrări de armare, astfel încât, la începutul anului viitor, să poată fi realizate noi turnări de beton, a mai precizat Daniel Băluță.

Ministerul Finanțelor a publicat în transparență decizională proiectul Ordonanței de urgență pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum și pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și modificarea altor acte normative.

Potrivit instituției, propunerile, sugestiile și opiniile privind proiectul de act normativ pot fi transmise la adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., în termen de 10 zile calendaristice de la data publicării pe site-ul Ministerului Finanțelor.
Proiectul, cunoscut sub denumirea de „ordonanța trenuleț”, este însoțit de nota de fundamentare și este disponibil pentru consultare publică pe site-ul ministerului.

Documentul clarifică măsurile convenite în cadrul coaliției, printre care se numără creșterea salariului minim de la jumătatea anului și reducerea impozitului IMCA aplicat cifrei de afaceri.
De asemenea, ordonanța prevede reducerea cu 10% a fondurilor alocate partidelor politice și a sumelor destinate parlamentarilor în anul 2026. Totodată, salariile din sectorul public și pensiile vor rămâne plafonate anul viitor, a anunțat premierul Ilie Bolojan.
În cazul companiilor de stat, actul normativ stabilește obligația prezentării, până la finalul primului trimestru, a unor planuri de eficientizare, în timp ce creșterea cheltuielilor salariale este plafonată.

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a anunțat finalizarea intervențiilor de urgență din satul Podoleni, comuna Barcea, unde mai multe gospodării au fost protejate de riscul inundațiilor, iar circulația rutieră pe DJ 252 a fost reluată în condiții normale.

Potrivit acestuia, timp de cinci zile s-a intervenit în regim de urgență pe drumul județean 252, zona fiind afectată de cantități mari de apă provenite din precipitații și din acumulările din amonte, care puneau în pericol locuințele și siguranța oamenilor.

Lucrările au inclus construirea, într-un timp record, a unui pod transversal care permite scurgerea controlată a apei către un canal de desecare, eliminând astfel riscul producerii inundațiilor. Odată cu finalizarea acestei etape, traficul rutier a fost redeschis.

În prezent, se desfășoară ultimele lucrări de amenajare a albiei, urmând ca, în funcție de condițiile meteo, să fie turnat și stratul de asfalt.

„Ne-am respectat promisiunea. DJ 252 este din nou sigur, iar gospodăriile din satul Podoleni nu mai sunt amenințate de viituri”, a declarat Costel Fotea.

Biroul Politic Național al Partidului Național Liberal a decis ca primarul ales al Capitalei, Ciprian Ciucu, să preia coordonarea filialei PNL București, în urma unei propuneri formulate de președintele partidului, Ilie Bolojan. Măsura face parte dintr-un proces mai amplu de reorganizare a partidului la nivelul Capitalei.

Potrivit unui comunicat transmis după ședința BPN, Ciprian Ciucu va avea ca principală atribuție evaluarea activității organizațiilor liberale din sectoarele 2, 3, 4 și 5. Analiza urmează să fie realizată până la finalul lunii ianuarie 2026, iar concluziile vor sta la baza unor măsuri menite să îmbunătățească funcționarea filialelor de sector.

În plus, primarul ales al Bucureștiului va coordona grupul consilierilor generali ai PNL din Consiliul General al Municipiului București. Totodată, acesta a primit mandat politic din partea conducerii partidului pentru a negocia, la nivelul Capitalei, cu celelalte formațiuni politice reprezentate în administrația locală.

Deciziile adoptate de Biroul Politic Național vin într-un context în care PNL își propune o consolidare a poziției politice în București și o eficientizare a activității organizațiilor locale, în perspectiva următoarelor cicluri electorale.

Lucrările de refacere a drumului județean DJ 242, între localitățile Târgu Bujor și Vârlezi, în zona cunoscută de localnici drept „litera M”, au fost finalizate, după ce infrastructura rutieră și podul din zonă au fost grav afectate de inundațiile din anul 2024.

Investiția, în valoare de 2,2 milioane de lei, a fost realizată de Consiliul Județean Galați și a vizat refacerea porțiunii de drum distruse, precum și punerea în siguranță a zonei.
Potrivit președintelui CJ, Costel Fotea, pentru prevenirea alunecărilor de teren au fost consolidate și betonate taluzurile și acostamentele, iar șanțurile de scurgere au fost lărgite pe ambele părți ale drumului, pentru a putea prelua volume mari de apă în perioadele cu precipitații abundente.

De asemenea, rampele podului, grav afectate de viituri, au fost refăcute integral, iar albia a fost consolidată cu beton și piatră, atât în amonte, cât și în aval, pentru a rezista forței apelor.
Pentru creșterea siguranței rutiere, au fost montate parapete de protecție și a fost refăcută semnalizarea rutieră. Autoritățile susțin că DJ 242 este, în prezent, un drum sigur și rezistent în fața fenomenelor meteo extreme.

Guvernul a adoptat miercuri o ordonanță de urgență prin care stabilește termenul limită pentru adoptarea hotărârilor privind taxele și impozitele locale pentru anul 2026. Consiliile locale și Consiliul General al Municipiului București trebuie să aprobe aceste hotărâri până la 31 decembrie 2025.

Anterior, autoritățile publice locale aveau obligația de a adopta hotărârile cu cel puțin 3 zile lucrătoare înainte de încheierea exercițiului bugetar. Ordonanța introduce, de asemenea, posibilitatea Ministerului Finanțelor de a sista temporar alimentarea cu cote defalcate din impozitul pe venit și sume pentru echilibrare, cu excepția cheltuielilor salariale și sociale obligatorii, în cazul neadoptării hotărârilor de consiliu local.
Guvernul precizează că noile reglementări permit adoptarea rapidă a hotărârilor și clarifică situația în contextul întârzierii publicării pachetului doi de măsuri fiscal-bugetare, ca urmare a deciziei Curții Constituționale.
Principalele prevederi ale OUG:

Consiliile locale pot adopta hotărârile privind taxele și impozitele locale prin ședințe de îndată, până la 31 decembrie.
Taxele și impozitele locale, cu excepția celor pentru clădiri și terenuri, pot fi indexate cu rata inflației.
Regimul actual de impozitare a clădirilor rezidențiale se menține până în 2027, inclusiv pentru persoanele juridice; din 2027 impozitarea se va face pe baza valorii de piață, conform reformei asumate prin PNRR.
Se introduc corecții tehnice și de redactare, fără impact asupra conținutului reformei.
Potrivit Executivului, aceste măsuri aduc claritate pentru autoritățile locale și contribuabili, respectând angajamentele asumate prin PNRR.

Președintele României, Nicușor Dan, a afirmat joi, înainte de reuniunea „Coaliției de Voință” a statelor care sprijină Ucraina, că Bucureștiul susține orice formă de ajutor financiar pentru Kiev, inclusiv utilizarea activelor rusești înghețate, în contextul deliberărilor europene privind continuarea sprijinului pentru Ucraina.

Întrebat despre inițiativele de sprijinire a Ucrainei, Dan a precizat că România sprijină toate opțiunile de ajutor: „Ucraina este importantă pentru securitatea României și pentru stabilitatea regiunii”, a spus șeful statului.
El a adăugat că discuțiile la nivel european încep cu tema utilizării activelor rusești blocate în instituții financiare din Europa, ca posibilă sursă de finanțare pentru sprijinul Kievului.
Nicușor Dan a reiterat, în mai multe intervenții recente, angajamentul României de a susține Ucraina atât financiar, cât și ca parte a unui efort european și transatlantic mai larg, subliniind că securitatea Ucrainei este strâns legată de securitatea României și a regiunii.
Utilizarea activelor rusești înghețate rămâne unul dintre cele mai discutate și sensibile subiecte de pe agenda liderilor europeni, pe fondul negocierilor privind ajutorul continuu pentru Ucraina.