Ministrul Apărării, Radu Miruță, a transmis marți un mesaj public cu ocazia împlinirii a patru ani de la invazia Federației Ruse în Ucraina, respingând criticile potrivit cărora sprijinul României pentru Ucraina ar fi responsabil pentru problemele interne ale țării noastre.

În postarea sa pe rețelele de socializare, Miruță a subliniat solidaritatea de la începutul conflictului de lângă granița de est și a afirmat că sprijinul oferit victimelor războiului nu poate fi considerat cauza dificultăților precum infrastructura sau serviciile publice slabe.

„Avem exact țara pe care am construit-o noi în 36 de ani de democrație. Problemele noastre nu sunt vina victimelor unui război”, a scris oficialul.
Ministrul a atras atenția asupra efectelor propagandei și dezinformării, pe care le consideră forțe ce divizează societatea: „E trist că propaganda a ajuns să ne dezbine familiile. E trist că minciuna a devenit mai puternică decât realitatea”.

Radu Miruță a mai amintit gravitatea situației din Ucraina, menționând că „la doi pași de noi se moare” și că oameni nevinovați își pierd casele și familiile din cauza agresiunii rusești. El a susținut că istoria va reține că România, „chiar și dezbinată, a ales partea corectă”.

Premierul Ilie Bolojan le-a transmis miniștrilor și secretarilor de stat că, în cazul în care România pierde bani din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cei responsabili vor fi revocați din funcții, iar directorii și personalul din administrație nu vor mai primi sporurile aferente fondurilor europene.

Decizia a fost luată în cadrul ședinței Comitetului Interministerial de Coordonare a PNRR, desfășurată sub coordonarea prim-ministrului Bolojan și a ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, unde s-a analizat stadiul realizării reformelor și investițiilor incluse în cererile de plată, problemele întâmpinate și soluțiile pentru remedierea acestora.

Este vorba despre cererile de plată 3 și 4 deja transmise Comisiei Europene, dar și despre pregătirea cererilor 5 și 6, care urmează să fie depuse în 2026.

„Răspunderea pentru neîndeplinirea angajamentelor va fi de două categorii. Va fi răspundere politică pentru miniștri și secretarii de stat, inclusiv revocări din funcție în cazul în care România va pierde bani din PNRR. În cazul directorilor și personalului din administrație, nu este cazul să mai vedem că încasează spor de fonduri europene dacă țara noastră pierde bani”, a subliniat premierul.

Șeful Executivului a cerut ministerelor care coordonează reforme și investiții să accelereze ritmul de lucru și să depășească blocajele, astfel încât angajamentele asumate să fie implementate până la 31 august 2026. Totodată, a solicitat evitarea întârzierilor la plata facturilor pentru lucrările efectuate în cadrul proiectelor PNRR.

Ministrul Dragoș Pîslaru a precizat că, dacă anul trecut România a crescut absorbția fondurilor PNRR de la aproximativ 4 miliarde de euro la peste 10,5 miliarde de euro, în următoarele șase luni ritmul trebuie intensificat pentru a dubla această sumă. „Fac apel la fiecare minister ca până la sfârșitul săptămânii să transmită MIPE informații actualizate privind progresele și calendarul activităților”, a spus acesta.

Secretarul de stat în Ministerul Finanțelor, Florin Zaharia, a anunțat că bugetul pentru 2026 va asigura sume cu până la 70% mai mari decât anul trecut, astfel încât contribuția României la proiectele PNRR să ajungă la aproximativ 73 de miliarde de lei, incluzând cofinanțări și alte cheltuieli neeligibile. Autoritățile locale vor beneficia de cele mai mari bugete din istorie, facilitând implementarea proiectelor.

La reuniune au participat vicepremierii Oana Gheorghiu și Marian Neacșu, miniștri și secretari de stat ai ministerelor coordonatoare de reforme și investiții, precum și membrii Comitetului Interministerial de Coordonare PNRR.

Până în prezent, România a înregistrat un grad de implementare de peste 50% din valoarea totală PNRR, încasând în total 10,72 miliarde de euro, din care 6,4 miliarde pentru componente nerambursabile și 4,32 miliarde pentru componente rambursabile.

Cseke Attila, ministrul dezvoltării, a semnat 13 noi contracte de finanțare, prin Programul Național de Investiții ”Anghel Saligny”, în valoare totală de 167.433.418,07 de lei.

Proiectele au în vedere modernizarea infrastructurii rutiere, înființarea sau extinderea sistemelor de alimentare cu apă potabilă, a rețelelor de canalizare menajeră și a stațiilor de epurare a apelor uzate, precum și a sistemelor inteligente de distribuție a gazelor naturale.

„Continuăm să implementăm proiecte menite să contribuie la dezvoltarea echilibrată a tuturor localităților din țară, deoarece modernizarea infrastructurii rutiere, precum și extinderea rețelelor de alimentare cu apă și canalizare, reprezintă priorități esențiale. Oferim prin aceste proiecte servicii publice și condiții moderne de viață”, a precizat ministrul.

Dobânda la care se împrumută România pe piețele externe a coborât la aproximativ 6,4% pe an pentru obligațiunile pe 10 ani, cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani, a anunțat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Potrivit acestuia, evoluția vine după decizia de la Curtea Constituțională a României privind reforma pensiilor speciale, jalon inclus în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

„Fiecare pas corect făcut înseamnă mai multă încredere din partea piețelor și costuri mai mici de finanțare pentru România. După decizia de ieri a CCR privind reforma pensiilor speciale — o reformă esențială, cerută și de UE pentru accesarea fondurilor din PNRR — obligațiunile României pe 10 ani s-au ajustat cu aproximativ 10 puncte de bază într-o singură zi și sunt cu circa 40 de puncte de bază sub nivelul de la începutul anului”, a transmis ministrul, într-o postare pe Facebook.
Nazare a precizat că menținerea trendului descendent ar însemna cheltuieli mai mici cu dobânzile pe termen lung și un impact pozitiv asupra bugetului.
Reuniți într-o nouă ședință, după cinci amânări, cei nouă judecători ai CCR au stabilit că Guvernul și-a angajat răspunderea asupra legii privind modificarea pensiilor de serviciu cu respectarea prevederilor constituționale, apreciind că au fost justificate urgența și necesitatea adoptării actului normativ.

Comisia Europeană a confirmat că a luat act de decizia Curții Constituționale, iar rezultatul evaluării privind îndeplinirea jalonului din PNRR va fi comunicat autorităților române.
Conform celor mai recente date publicate de Banca Națională a României, datoria externă totală a României a ajuns în 2025 la 227,34 miliarde de euro, în creștere cu 23,83 miliarde de euro față de anul anterior. Din total, 179,43 miliarde de euro reprezintă datorie pe termen lung, iar 125,57 miliarde de euro provin din creditele administrației publice.

Serviciul datoriei externe – rate și dobânzi – a fost de 85,79 miliarde de euro în 2025, din care costurile administrației publice cu dobânzile au însumat 11,48 miliarde de euro, potrivit datelor BNR.

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că absența din acest an de la Forumul Economic Mondial de la Davos și de la Conferința de Securitate de la München nu exclude participări viitoare, iar deplasarea în Statele Unite a avut legătură cu securitatea și consolidarea parteneriatului strategic cu SUA.

Întrebat de ce a ales să participe la reuniunea Consiliului Păcii din SUA, șeful statului a afirmat că prezența sa este justificată de importanța relației bilaterale.
„Faptul că n-am mers anul ăsta nici la Davos, nici la München, nu înseamnă că nu ne vom duce peste un an sau peste doi, când o să avem fie niște discuții, fie niște proiecte, fie niște mesaje de transmis”, a spus președintele.

Nicușor Dan a precizat că participarea la Consiliul Păcii reprezintă „o inițiativă a partenerului nostru strategic” și are legătură directă cu dimensiunea de securitate.
„Am venit pentru că este o inițiativă a partenerului nostru strategic și este o chestiune de securitate în condițiile în care, în lumea actuală, toate lucrurile sunt legate între ele. Participăm la Coaliția de Voință, de exemplu, pentru că ne interesează securitatea Europei și e important să fim acolo unde se iau decizii”, a afirmat el.

Întrebat despre criticile din spațiul public privind decizia de a merge în SUA, președintele a reiterat că obiectivul principal este consolidarea relației cu Washingtonul.

„Pentru politica noastră externă e important să fim parteneri în diferite formate și mai ales, dacă vorbim strict de securitate, să consolidăm, să aprofundăm parteneriatul cu Statele Unite”, a declarat șeful statului.
El a respins ideea unei opțiuni între Statele Unite și Uniunea Europeană.
„Cum alegem între Statele Unite și Uniunea Europeană? Și răspunsul meu încă din campania electorală a fost: nu alegem între Statele Unite și Uniunea Europeană. Încercăm să fim parteneri corecți în toate parteneriatele pe care le avem”, a mai spus Nicușor Dan.

Ministerul Dezvoltării a publicat în transparență decizională proiectul de Ordonanță de urgență privind reducerea cheltuielilor și reforma administrației publice centrale și locale, document care vizează eficientizarea aparatului administrativ și consolidarea sustenabilității financiare.

Potrivit instituției, proiectul propune măsuri pentru o administrație publică mai suplă, mai eficientă și mai descentralizată, în varianta agreată la nivelul coaliției de guvernare.
Ministrul dezvoltării, Cseke Attila, a declarat că măsurile urmăresc eficientizarea administrației centrale și îmbunătățirea serviciilor publice oferite cetățenilor.

„Măsurile propuse prevăd o administrație publică mai suplă și mai eficientă, mai multă descentralizare pentru autoritățile publice locale și sustenabilitate financiară pentru acestea. Prin aceste măsuri eficientizăm administrația publică centrală și serviciile publice oferite cetățenilor”, a afirmat ministrul.

Proiectul prevede, în administrația publică locală, o reducere de 30% a numărului total de posturi aprobate, ceea ce ar putea duce, la nivel național, la o diminuare de aproximativ 10% a posturilor ocupate. Autoritățile locale vor putea ajusta, în perioada de tranziție, cheltuielile de personal în funcție de posturile desființate.

Pentru administrația publică centrală, documentul propune o reducere de 10% a cheltuielilor de personal și măsuri pentru consolidarea disciplinei financiare. Reducerile salariale realizate de ministere în anul precedent vor fi luate în calcul la aplicarea acestei diminuări.

Proiectul introduce excepții pentru domenii precum învățământul, cultura, spitalele publice, serviciile de ambulanță, apărarea și ordinea publică, unde sunt prevăzute măsuri compensatorii, inclusiv creșterea vârstei de pensionare pentru militari, modificări privind sporurile din educație și salarizarea în funcție de performanță în sistemul sanitar.

Potrivit Ministerului Dezvoltării, măsurile urmăresc creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale, respectarea țintei de deficit bugetar și consolidarea sustenabilității financiare. Proiectul este în consultare publică, iar propunerile și observațiile pot fi transmise în termen de 10 zile

Ministrul Economiei, Irineu Darău, a anunțat lansarea unui program de finanțare în valoare de 10 milioane de euro, destinat Organizațiilor de Management al Destinației, fondurile fiind alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Potrivit ministrului, bugetul va fi pus la dispoziția organizațiilor din țară pentru a sprijini funcționarea acestora și promovarea destinațiilor turistice pe care le reprezintă. Ghidul programului a fost publicat pentru consultare publică pe site-ul ministerului.
Irineu Darău a precizat că finanțarea va fi acordată în parteneriat între organizațiile de management al destinației și unitățile administrativ-teritoriale, iar minimum 20% din fonduri va fi destinat funcționării organizațiilor.

Ministrul a subliniat că schema de finanțare a fost concepută astfel încât să ofere șanse și comunităților mai mici, care nu dispun de resurse suficiente pentru promovare turistică, și că procedurile administrative au fost simplificate, astfel încât o singură cerere să poată include mai multe investiții.
Organizațiile de Management al Destinației au rolul de a coordona promovarea destinațiilor turistice și de a contribui la dezvoltarea turismului local.

Consiliul Județean Galați a finalizat modernizarea atelierului de practică pentru specializarea Alimentație publică din cadrul Școlii Profesionale Speciale „Emil Gârleanu” Galați și al structurii „P.P. Neveanu”, investiție destinată sprijinirii elevilor cu nevoi educaționale speciale.

Potrivit reprezentanților CJ Galați, aproximativ 50 de elevi vor beneficia de dotări moderne, adaptate capacităților lor, care le vor permite să învețe o meserie într-un mediu sigur și accesibil. Atelierul a fost echipat cu mobilier adaptat, echipamente profesionale de gătit, aparatură electrică și ustensile specifice activităților de practică.

„Investim în educația copiilor cu nevoi speciale și în șansele lor de integrare profesională”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.
Investiția face parte din proiectul „Dotare școli speciale și unități conexe în județul Galați”, cu o valoare totală de aproximativ 2,8 milioane de lei, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Proiectul vizează modernizarea infrastructurii educaționale și crearea unor condiții adaptate pentru formarea profesională a elevilor din învățământul special.

Reprezentanții Consiliului Județean Galați precizează că astfel de investiții vor continua, în cadrul programelor dedicate susținerii educației incluzive și orientate spre integrarea pe piața muncii.

Grădina Botanică din Galați va beneficia de una dintre cele mai spectaculoase sere tropicale din România, după ce pe șantierul Palmariului a fost livrat și montat liftul panoramic destinat vizitatorilor, au anunțat președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea.

Ascensorul va permite accesul până la cel mai înalt punct de observație din interiorul serei, situat la aproximativ 20 de metri înălțime, de unde vor putea fi admirate coroanele palmierilor tropicali.
În paralel cu montarea liftului, au început lucrările de amenajare a alveolelor pentru aclimatizarea plantelor exotice, precum și pregătirea structurii viitoarei pardoseli din sticlă, care va permite observarea detaliată a exponatelor vegetale.

Noua seră tropicală va avea o suprafață de aproximativ 2.500 de metri pătrați și va găzdui sute de specii de plante exotice. Proiectul include spații didactice și expoziționale, terase cu puncte de belvedere, precum și facilități moderne pentru vizitatori.
Finalizarea investiției este menită să transforme Grădina Botanică într-un important punct de atracție educațională și turistică, a precizat Costel Fotea.

Ministerul Finanțelor a demarat la începutul acestui an un amplu pachet de măsuri „pro-business”, menit să asigure lichiditatea companiilor și stabilitatea economică, prin plăți masive către mediul privat, a anunțat joi ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Potrivit oficialului, statul își onorează obligațiile financiare față de companii prin decontări consistente în sistemul de sănătate, plata bonificațiilor pentru firmele care și-au achitat la timp taxele și accelerarea rambursărilor de TVA.

„Respectarea obligațiilor statului față de mediul de afaceri nu este doar un principiu de dreptate și credibilitate, ci și o regulă de bună-credință și predictibilitate în relația cu economia reală”, a declarat Nazare.
Ministrul a subliniat că economia României a demonstrat reziliență în contextul măsurilor fiscal-bugetare adoptate anul trecut, chiar dacă ritmul de creștere a fost unul modest. El a pus această stabilitate pe seama antreprenorilor și a companiilor care și-au respectat obligațiile fiscale.

„Economia reală, românii și antreprenorii corecți au susținut funcționarea statului și nivelul record al veniturilor bugetare, prin plata la timp a taxelor și impozitelor”, a spus ministrul Finanțelor.
În acest context, Alexandru Nazare a arătat că una dintre prioritățile mandatului său este achitarea la zi a tuturor restanțelor către mediul privat, astfel încât statul să intre în anul 2026 cu obligațiile onorate integral.
Printre plățile recente, ministrul a menționat alocarea a aproape 3,5 miliarde de lei către Casa Națională de Asigurări de Sănătate, în luna decembrie, pentru acoperirea costurilor cu medicamentele, serviciile medicale furnizate de spitale și decontarea concediilor medicale. Aceste fonduri permit firmelor care au avansat cheltuielile să își recupereze sumele, contribuind la echilibrarea fluxurilor financiare din economie.

De asemenea, Ministerul Finanțelor a început plata bonificațiilor de 3% pentru IMM-urile care și-au achitat la timp obligațiile fiscale. Peste 150.000 de firme beneficiază de aceste bonificații, valoarea totală a sumelor ridicându-se la peste 160 de milioane de lei.
Totodată, procesul de rambursare a TVA a fost accelerat, pentru a lăsa mai mult capital la dispoziția antreprenorilor și pentru a stimula investițiile.
Nazare a mai amintit că, la finalul anului trecut, au fost alocate 12 miliarde de lei pentru stingerea obligațiilor statului și a reiterat intenția Guvernului de a elimina taxa pe construcții speciale și de a reduce treptat impozitul minim pe cifra de afaceri.
„Adoptarea acestui cumul de măsuri pro-business reprezintă o premieră în ultimii ani, iar efortul bugetar de achitare a datoriilor este fără precedent”, a concluzionat ministrul Finanțelor, precizând că statul trebuie să devină un partener corect și predictibil pentru mediul de afaceri.