Complexul de agrement de la Zătun, unul din cele mai apreciate locuri de relaxare din Galaţi, se extinde şi va oferi, în curând, noi zone de distracţie, joacă şi pescuit.

Au fost amenajate căsuţe, pontoane pentru pasionaţii de pescuit, foişoare pentru relaxare şi locuri de joacă pentru cei mici, pe o suprafaţă de peste 12.000 de mp.

„A fost însămânţat şi gazonul, iar până la venirea căldurii mai avem de plantat câţiva copaci şi de finalizat amenajările interioare la căsuţe”, a anunțat Costel Fotea, președintele CJ Galați.

Investiţia a fost realizată cu ajutorul fondurilor europene atrase de către Consiliul Judeţean Galaţi.

Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a admis contestația depusă de Alianța Dreapta Unită. ICCJ a anulat decizia Biroului Electoral Central (BEC) și a admis protocolul de constituire a alianței electorale formate din USR, PMP și Forța Drepte.

Decizia a fost luată marți.

„Mă bucur că au învins libertatea de asociere și democrația. În România nu este totul pierdut, avem dreptul să mergem către români și să le cerem încrederea pe 9 iunie. Dreapta Unită a revenit pe buletinul de vot, după ce PSD a încercat să ne elimine", a spus Eugen Tomac, președintele PMP.

Decizia a fost salutată și de liderul USR.

„ICCJ ne-a dat dreptate și a constatat că decizia BEC de respingere a înscrierii protocolului alianței Dreapta Unită este un abuz, un atac direct la adresa democrației din România, o încercare de a împiedica Opoziția să participe la alegeri. Oricât de mare este disperarea regimului Iohannis, legile sunt clare. ICCJ a decis corect, la fel cum a făcut-o în 2019, când Dragnea și PSD au vrut să scoată USR de pe buletin. Nu le-a mers nici atunci, nu le-a mers nici acum. Ne vedem la vot, pe 9 iunie”, a transmis Cătălin Drulă, președintele USR.

Contestația a fost depusă luni ca urmare a deciziei Biroului Electoral Central (BEC) de a respinge protocolul Alianței.

Ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, a dezmințit informațiile privind creșterea TVA. Nu creștem impozite și taxe în 2024, nu încape în discuție creșterea TVA, a explicat ministrul pe Facebook.

Ministrul Marcel Boloș susține că declarațiile sale au fost interpretate greșit.

„Pe principiul nu lăsa adevărul să strice o știre bună, după o discuție foarte corectă despre perspectivele macroeconomice ale României prin prisma scenariilor potențiale prezentate de organismele internaționale, au apărut și titlurile: Boloș vrea să crească TVA-ul. Iată ce am spus eu: Aceste reajustări în ceea ce priveşte cota standard de TVA şi o singură cotă, aşa cum cere Comisia Europeană, sunt o alternativă de luat în calcul, pentru ca să avem celălalt obiectiv de dus la bun sfârşit, acela de reducere a impozitării muncii. Este prematur însă de precizat care va fi soluția”, a scris Marcel Boloș pe rețeaua socială.

El a mai reiterat faptul că în 2023 nu va crește nicio taxă.

„Reiau cât se poate de ferm: Nu creștem impozite și taxe în 2024, nu încape în discuție creșterea TVA. Am spus-o încă de la aprobarea legii bugetului, obiectivul este să menținem un echilibru între nevoile românilor și evitarea unor impozite suplimentare care pot afecta bugetul gospodăriilor Cota unică de impozitare a contribuit semnificativ la stimularea investițiilor private, la creșterea numărului de locuri de muncă și la consolidarea capitalului autohton. Este un pilon al stabilității fiscale și a predictibilității pentru întregul sector economic. Totodată, echilibrarea deficitului trebuie realizată prin optimizarea cheltuielilor, printr-o colectare mai eficientă și prin combaterea evaziunii fiscale, Nu prin modificarea sistemului fiscal. Aici avem parte și de o veste bună despre care voi vorbi ulterior: Curtea Constituțională a respins astăzi sesizarea cu privire la legea pentru consolidarea capacităţii de combatere a evaziunii fiscale”, a transmis Marcel Boloș.

Clădire medicală nouă la Spitalul Clinic Județean de Urgență “Sf. Apostol Andrei” Galați. Astfel, astăzi a fost inaugurată noua clădire pentru secțiile de Anatomie Patologică și Medicină Legală.

Este vorba despre o clădire cu trei etaje și cu o suprafață totală de aproximativ 2300 de mp. Valoarea investiției este de 11 milioane de lei, inclusiv echipamentele medicale achiziționate. Fondurile pentru această investiție au fost asigurate din bugetul propriu al Consiliului Județean Galați. 

“Am finalizat o nouă investiție importantă pentru tot sistemul sanitar gălățean. Am construit de la zero o clădire pentru secțiile de Anatomie Patologică și Medicină Legală, unde anual sunt examinate mii de cazuri și de probe de laborator.  Este o investiție extrem de necesară, prin care asigurăm respectul pentru persoanele decedate și creăm cadrul necesar pentru soluționarea unor cazuri complexe, de la analiza unor probe biologice din sfera tumorilor, la examinarea probelor toxicologice ale conducătorilor auto sau la investigarea unor agresiuni. 

În plus, vechile spații erau insuficiente, astăzi noile laboratoare fiind de trei sau chiar de patru ori mai mari. De asemenea, Medicina Legală are în acest moment cele mai bine gândite circuite medicale din țară, în condițiile în care toate cazurile cu implicații juridice din județ sunt examinate aici.  În realitate, Spitalul Județean Galați se comportă ca un spital regional, fiind singurul din această zonă a țării care are toate specializările. De aceea, aici vin mulți pacienți din alte județele limitrofe, mai ales pentru tratamente oncologice cu acceleratorul de particule, pentru montarea de stenturi sau intervenții de neurochirurgie”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați. 

Noua clădire are laboratoare de toxicologie, histopatologie, citologie și probe pentru microscop, spații de autopsie, sală de examinări pentru vătămări corporale (agresiuni fizice, accidente rutiere), inclusiv un spațiu pentru examinări ginecologice solicitate de Poliție sau Parchet, buncăr ALA, spații pentru depozitarea cadavrelor și a probelor biologice, cabinete medicale, spații de lucru și un amfiteatru pentru studenții de la Facultatea de Medicină.

Ministerul Finanţelor a împrumutat 807 milioane lei de la bănci. Împrumutul a fost făcut luni printr-o licitație de obligațiuni de stat scadente în aprilie 2031, cu o dobândă de 6,58% pe an.

La licitaţie au participat şapte bănci. Valoarea totală a cererii a fost de 1,04 miliarde lei, din care băncile au licitat în nume propriu 804 milioane lei. 237 milioane lei au fost oferte necompetitive.

Din suma totală adjudecată, băncile au oferit în nume şi cont propriu 657 milioane lei. Ofertele necompetitive au fost în valoare de 150 milioane lei.

Angajații Loteriei Române protestează în fața Ministerului Finanțelor. Ei acuză ministerul că nu și-a respectat promisiunile privind excluderea lor de la prevederile Legii 296/2023 prin care se diminueaza veniturile angajaților.

Sindicatul Național Loteria Română anunță că a reluat programul de proteste. Motivul acțiunii este lipsa de soluționare, conform promisiunilor, a solicitării de excludere a Loteriei Române de la prevederile Legii 296/2023 prin care se diminueaza veniturile angajaților:

Protestele se desfășoară de marți până vineri, între orele 10.00 și 12.00.

„Sindicatul Național „Loteria Română”, afiliat la Confederația Națională Sindicală „Cartel ALFA” și reprezentativ la nivelul Companiei Naționale „Loteria Română” (CNLR) cu aproape 80% dintre angajații companiei în rândurile sale, respinge reducerea prin lege a drepturilor angajaților companiei și va uza de toate pârghiile legale, inclusiv greva generală pentru a le apăra”, au anunțat sindicaliștii.

Sindicatul susține că a făcut o serie de demersuri, care au rămas fără rezultat.

„Concret, de la apariția legii 296/2023 și până în prezent au fost făcute nenumărate demersuri către conducerea unității, către Ministerul Economiei – for tutelar, Ministerul Finanțelor și chiar către d-nul Prim-Ministru, Marcel Ciolacu, fără a primi până în prezent niciun răspuns concret, decât asigurarea d-lui Ministru al Economiei Antreprenoriatului și Turismului, dl. Ștefan-Radu Oprea care, prin semnătură proprie, ne-a comunicat prin adresa 1798/16.02.2024 că, “prin reorganizarea companiei (hotărâtă să intre in vigoare la 01.04.2024) nu va fi diminuat niciun drept al salariaților cuprins în Contractul Colectiv de Muncă, în vigoare. Această situație este flagrant contrazisă de proiectul Bugetului de Venituri și Cheltuieli al CNLR-SA/2024. Din informațiile obținute neoficial, deși, conform legii, Sindicatul reprezentativ avea tot dreptul să le obțină în mod oficial, compania având obligația consultării și informării, bugetul cuprinde o diminuare de 50% a valorii tichetelor de masă și a valorii voucherelor de vacanță”, a transmis Sindicatul Național Loteria Română.

Sindicaliștii mai spun că vor apela la toate formele de protest legale, mergând până la greva generală.

Consiliul Județean Galați găzduiește zilele acestea ședința Comitetului de Monitorizare a Programului Operațional Regional Sud-Est 2021-2027.

Evenimentul reunește peste 40 de reprezentanți ai Comisiei Europene, ai Autorității de Management a acestui program, ai ministerelor implicate în procesul de programare și implementare, precum și consilii județene, primăriile municipiilor reședință de județ din Regiunea de Sud-Est, pentru a discuta metodologia de verificare a proiectelor etapizate și încheierea contractelor de finanţare necesare pentru continuarea finanţării acestora în cadrul PR SE 2021-2027.

De asemenea, în cadrul sesiunilor de dezbateri, se vor prezenta aspecte esențiale referitoare la implementarea Programului Regional Sud-Est 2021-2027.

„Sunt convins că aceste discuții vor fi productive și că vom obține informații valoroase despre atragerea și absorbția fondurilor europene, aspecte cruciale pentru dezvoltarea județului Galați. Fondurile europene au un rol esențial în modernizarea infrastructurii, susținerea mediului de afaceri, îmbunătățirea serviciilor publice în județul nostru, aducând beneficii semnificative atât comunității locale, cât și regiunii în ansamblu”, a transmis Costel Fotea, președintele CJ Galați.

Alianța PSD-PNL ar putea propune un medic cunoscut pentru cursa electorală pentru Primăria Capitalei

Managerul Spitalului Universitar ar putea fi candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei. Medicul Cătălin Cîrstoiu este principala variantă și ar putea fi anunțat în mod oficial drept candidat luni sau marți.

Informația circulă pe surse, dar candidatura medicului Cătălin Cîrstoiu ar putea fi oficializată după ședința liderilor PSD și PNL. Ei se vor întâlni luni după amiaza. Tot atunci se va discuta despre candidații de la cele șase sectoare. Până în prezent, s-a stabilit că alianța îi va susține pe Robert Negoiță la Sectorul 3, pe Daniel Băluță la Sectorul 4 și pe Ciprian Ciucu la Sectorul 6.

Ramona Chiriac confirmă că va candida la alegerile europarlamentare. Ea a solicitat suspendarea din activitate de la Comisia Europeană pentru a candida la europarlamentare din partea PSD-PNL

„Ca orice cetățean european, funcționarii și agenții temporari ai Comisiei Europene au dreptul de a candida în alegeri. Doamna Ramona Chiriac, șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România, a comunicat deja decizia de a candida la alegerile pentru Parlamentul European către forurile ierarhice superioare și serviciile relevante ale Comisiei Europene”, a anunța CE printr-un comunicat de presă.

Ramona Chiriac a solicitat suspendarea din activitate.

„În același timp, ținând cont de prevederile Regulamentului de stabilire a Statutului funcționarilor și a Regimului aplicabil celorlalți agenți ai Comunității Economice Europene și ai Comunității Europene a Energiei Atomice, dar și de procedurile interne ale Comisiei Europene, doamna Chiriac a solicitat suspendarea din activitate prin aprobarea de concediu fără plată din motive personale cu caracter imperios conform prevederilor articolului 17 ale sus numitului regulament”, a mai transmis CE.

Mara Roman, șefa adjunctă a Reprezentanței Comisiei Europene în România, va asigura continuitatea activității, au precizat reprezentanții instituției.
Liderii coaliției PSD-PNL au decis ca șefa reprezentanței României la Comisia Europeană, Ramona Chiriac, să deschidă lista comună a alianței pentru alegerile europarlamentare de la 9 iunie. Chiriac este diplomat de carieră.

Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, susține că anul 2023 a fost unul bun. Am încheiat un an 2023 cu foarte multe provocări, dar bilanțul e bun, a spus Gorghiu.

În plus, Alina Gorghiu se declară convinsă de faptul că anul 2024 va aduce o justiție mai eficientă, mai echitabilă, mai dreaptă.

„Eu sunt convinsă că anul 2024 va aduce o justiție mai eficientă, mai echitabilă, mai dreaptă. Am încheiat un an 2023 cu foarte multe provocări, un an intens, însă am constatat cu mulțumire că am fost cu toții echipați să facem față cu succes provocărilor. Am beneficiat, ca ministru al justiției, de un partaneriat real, onest, un factor sănătos pentru statul român. Bilanțul anului 2023 a fost unul bun, de la ridicarea oficială a MCV la finalul anului, cred că cel mai important proiect de țară pe care sistemul a reușit să îl bifeze în ultimii ani de zile, pași pentru a deveni membri ai OCDE, modificări la legile justiției privind pensiile de serviciu ale magistraților, adoptate după mari zbateri într-o formă, sper eu, apropiată doleanțelor și nevoilor sistemului judiciar”, a declarat ministrul Justiției.

Alina Gorghiu i-a cerut progurorului general să prezinte propunerea care vizează eficientizarea activității Ministerului Public.

„Precizarea făcută de procurorul general, că 22 de parchete și-au desfășurat activitatea cu un singuri procuror numit indică probleme structurale de funcționare și afectează operativitatea actului de urmărire penală. Există premisele rezolvării sau ameliorării de fapt a acestei probleme de personal, cel puțin la nivelul parchetelor de pe lângă judecătorii, odată cu finalizarea concursurilor în magistratură. La nivelul Ministerului Public există o preocupare reală pentru folosirea eficientă a resursei umane și pentru identificarea de soluții. Ca atare, vă provoc, domnule procuror general, să veniți cu propunerea care vizează eficientizarea activității Ministerului Public, vă asigur de suport în crearea acelui cadru de analiză și dezbatere a propunerii, așa cum doriți. Mă refer la propunerea privind reorganizarea parchetelor de pe lângă judecătorii”, a precizat Alina Gorghiu.