Ministrul Culturii, Raluca Turcan, anunță că se lucrează la dosarul pentru includerea în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO a castelelor Peleș și Pelișor.

Ministrul Culturii a discutat cu reprezentanții Casei Regale și cu cei ai Institutului Național al Patrimoniului.

„Am avut o primă discuție la sediul Ministerului Culturii cu reprezentanții Institutului Național al Patrimoniului, ai Muzeului Național Peleș și ai Asociației Casa Majestății Sale - Casa Regală cu care am stabilit un grup de lucru pentru îndeplinirea cerințelor procedurale pentru înscrierea în Lista Indicativă a României pentru Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, de la identificarea capacității de gestionare și management, până la definirea exactă a perimetrelor, la îndeplinirea condițiilor de autenticitate și integritate și a criteriilor privind valoarea universală excepțională”, a transmis, în februarie, Raluca Turcan.

Ministrul Culturii a explicat de ce au fost alese cele două castele pentru a fi propuse UNESCO.

„Castelele Peleș și Pelișor nu sunt doar monumente istorice, autentice, excepționale, ci și destinații vii care reflectă identitatea națională contemporană. Ele funcționează ca muzee, aducând în prim-plan istoria și cultura într-o manieră interactivă și accesibilă. De asemenea, Reședințele regale din Sinaia impresionează prin frumusețea și semnificația arhitecturală, reprezentând un punct de referință pentru Europa de Est. Valoarea lor excepțională merită să fie recunoscută de UNESCO prin includerea în Lista Patrimoniului Mondial. Le mulțumesc reprezentanților instituțiilor participante la discuții cu care vom avea un dialog activ în următoarea perioadă. Vom iniția colaborări și cu alte instituții cu atribuții directe sau indirecte asupra Domeniului Regal de la Sinaia în vederea asigurării standardelor de calitate necesare pentru înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO”, a precizat ministrul Culturii.

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, participă la Congresul PES. Evenimentul are loc în perioada 1-2 martie la Roma. Social democrații pregătesc alegerile pentru Parlamentul European din iunie.

În timpul congresului, președintele PSD, Marcel Ciolacu, va avea întrevederi cu premierul spaniol Pedro Sánchez și cu Olaf Scholz, cancelarul Germaniei.

„Cu ocazia reuniunii liderilor social-democrați din Uniunea Europeană, Prim-ministrul Marcel Ciolacu va avea o serie de întrevederi la nivel înalt cu Președintele Guvernului Spaniei Pedro Sánchez, Cancelarul Germaniei Olaf Scholz, Prim-ministrul Danemarcei Mette Frederiksen, președintele PES Stefan Löfven, candidatul comun al PES pentru președinția Comisiei Europene Nicolas Schmit, precum și cu alți lideri social-democrați din Europa”, a transmis PSD printr-un comunicat de presă.

În cadrul congresului va fi adoptat programul electoral al social-democraților pentru alegerile pentru Parlamentul European. De asemenea, va fi desemnat candidatul comun al PES pentru președinția Comisiei Europene.

Moțiunea simplă care îl vizează pe ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, va fi dezbătută luni, 4 martie. Documentul este intitulat „Ministrul Boloș, inventatorul și păzitorul taxei pe boală trebuie să plece”.

Reprezentanții Parlamentului au anunțat că moțiunea împotriva ministrului Marcel Boloș va fi dezbătută pe 4 martie, de la ora 16.00. Ulterior, pe 5 martie parlamentarii vor fi chemați să voteze moțiunea simplă.

Documentul a fost întocmit de deputații USR și Forța Dreptei și a fost depus luni la Parlament.

„În conformitate cu articolului 12 din Constituție și a articolului 189 din regulamentul Camerei Deputaților vă anunț că deputații USR și deputații Forța Dreptei depun moțiunea simplă Ministrul Boloș, inventatorul și păzitorul taxei pe boală trebuie să plece”, a transmis deputatul USR Ionuț Moșteanu.

Moțiunea simplă reprezintă o modalitate prin care Parlamentul își poate exprima nemulțumirea cu privire la un anumit aspect care privește Executivul sau o anumită persoană din Guvern. Chiar dacă este aprobată, moțiunea simplă nu duce la pierderea funcției unui ministru.

Senatorul român Cristi Berea susține că România nu este pe ruta migranților și motivele celor care se opun aderării complete la Spațiul Schengen sunt de altă natură. Săptămâna trecută, reprezentantul USR a întrebat-o pe directoarea Europol, Catherine de Bolle, despre acest lucru și ea a confirmat că România nu este pe ruta migranților.

Aceasta este o nouă dovadă că motivele celor care se opun aderării complete a României la Spațiul Schengen sunt de altă natură, este concluzia senatorului Berea.

„Am întrebat-o pe doamna Catherine de Bolle, directorul Europol, care sunt principalele rute pe care le utilizează migranții pentru a pătrunde în Europa. Bănuiam răspunsul, dar întrebarea a fost mai mult adresată pentru parlamentarii din Austria. Așa cum mă așteptăm, a spus că există mai multe rute, printre care cea din Balcani, din Mediterana de Est și cea din sudul Europei. Avem încă o confirmare a faptului ca România nu este pe ruta migranților și motivele celor care se opun aderării complete a României la Spațiul Schengen sunt de altă natură”, a declarat senatorul Cristi Berea.

Reprezentantul USR a participat în această perioadă la a 14-a întâlnire a comisiilor pentru controlul Europol, la Gent, în Belgia.

Europarlamentarul Victor Negrescu anunță că în calitatea sa de negociator-șef al Parlamentului European pentru bugetul UE a propus să se facă investiții masive în industrie, în agricultură și în sectoarele inovative.
Alte investiții importante ar trebui să meargă către securitate și formarea cetățenilor.

„Avem nevoie de fonduri europene pentru a face față actualelor provocări, dar trebuie să fim, totodată, abili în a le utiliza în mod eficient. În calitate de negociator-șef al Parlamentului European pentru bugetul UE pentru anul viitor, am propus să investim masiv în dezvoltarea industriilor noastre, în agricultură sau în sectoarele inovative, în securitatea și reziliența societăților noastre sau în formarea adecvată

a cetățenilor pe tot parcursul vieţii”, a explicat Victor Negrescu.
Potrivit lui Negrescu, România a devenit un exemplu de succes în absorbția banilor europeni. Cu o rată de absorbție de 96% pentru perioada de finanțare anterioară și peste 20 de miliarde de euro deja angajate din cadrul bugetului multianual actual, țara noastră demonstrează utilitatea și necesitatea instrumentelor europene de finanțare”, a precizat eurodeputatul PSD.

Au fost semnate contractele de construire a spitalelor regionale de urgență Iași și Cluj. Prin semnarea actelor îndeplinim o promisiune făcută de mai bine de 15 ani, a spus premierul Marcel Ciolacu.

Contractele de execuție pentru construcția spitalelor regionale de urgență din Iași și Cluj au fost semnate miercuri la Palatul Victoria.
„Investițiile pentru construirea celor două spitale regionale sunt de aproximativ 7 miliarde de lei, iar termenul de implementare este până în 2026. Prin finalizarea procedurilor de execuție a celor două spitale regionale, îndeplinim o promisiune făcută românilor de clasa politică de mai bine de 15 ani. Este un moment de mândrie și îl felicit pe domnul ministru al Sănătății, Alexandru Rafila pentru ceea ce a făcut să aducă aceste proiecte cât mai aproape de realizare” a declarat premierul Marcel Ciolacu, în cadrul ceremoniei.

Realizarea acestor proiecte reprezintă angajamentul Guvernului României pentru îmbunătățirea accesului la servicii medicale de înaltă calitate și pentru modernizarea infrastructurii medicale din țară.
„România construiește spitale, fie că sunt spitale regionale sau finanțate din Planul Național de Redresare și Reziliență. În 2021 toate cele trei proiecte – Iași, Cluj și Craiova - aveau doar studii de fezabilitate. Acum suntem în punctul în care facem ireversibilă construcția acestora. Mulțumesc pentru sprijin domnului prim-ministru, Guvernului și echipei de la Ministerul Sănătății pentru că am reușit ca astăzi să semnăm contractele de execuție pentru două dintre aceste investiții, iar săptămâna viitoare vom încheia procedurile și pentru cel de-al treilea spital regional de urgență, respectiv cel de la Craiova”, a afirmat ministrul Sănătății, Alexandru Rafila.

Spitalul Regional de Urgență din Iași va reprezenta un punct de referință în domeniul medical, urmând să aibă o capacitate de 850 de paturi și 20 de săli de operație. Acesta va deveni principalul furnizor de servicii medicale de nivel terțiar în regiunea de Nord - Est a țării, concentrându-se pe îngrijirea pacienților critici și pe cazurile care necesită tehnologie și expertiză la nivel înalt.
Conceptul organizatoric al acestui spital se va baza pe gruparea pe specialități medicale strâns legate, formând „Centre" multidisciplinare structurate, cum ar fi: Centrul Multidisciplinar pentru Cap și Gât, Centrul Multidisciplinar Toracic, Centrul Multidisciplinar Abdominal, Centrul Multidisciplinar pentru Articulații, Coloană Vertebrală și Traumă, Centrul Multidisciplinar de Medicină Internă și Centrul Multidisciplinar Mama și Copilul.

Valoarea totală estimată a acestui proiect este de 3,3 miliarde de lei, finanțarea fiind asigurată, în principal, de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, cu 2 miliarde de lei (din care 1,64 miliarde lei contribuție națională și 360 de milioane lei fonduri europene), precum și printr-un credit de 1,25 miliarde de lei de la Banca Europeană de Investiții (BEI), echivalentul a 250 de milioane de euro.
Spitalul Regional de Urgență din Cluj, la rândul său, va fi o instituție medicală de importanță majoră, urmând să aibă o capacitate de 849 de paturi și o gamă variată de facilități și servicii. Acesta va fi centrul principal pentru îngrijirea pacienților critici și a cazurilor complexe din regiunea de Nord - Vest a țării. Cu 336 de paturi pentru îngrijiri chirurgicale, 343 de paturi pentru îngrijiri medicale, 64 de paturi pentru pediatrie și obstetrică-ginecologie, 82 de paturi pentru terapie intensivă (din care 10 pentru terapie intensivă pediatrică), precum și facilități specializate pentru îngrijirea intensivă neonatală și pentru unitatea de arsuri, acest spital va oferi o gamă completă de servicii medicale.

De asemenea, va include un centru dedicat cardiologiei, un bloc operator integrat cu 22 de săli de intervenție chirurgicală și va furniza servicii de spitalizare de zi și chirurgie de zi.
Valoarea totală estimată a acestui proiect este de 3,35 miliarde de lei, finanțarea fiind asigurată, în principal, de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, cu 2 miliarde de lei (din care 1,64 miliarde lei contribuție națională și 350 de milioane lei fonduri europene), precum și printr-un credit de 1,525 miliarde de lei de la Banca Europeană de Investiții (BEI), echivalentul a 305 de milioane de euro. 

Președintele CJ Galați, Costel Fotea, anunță lucrări ample de modernizare pe DJ251A, între localitățile Corod și Matca, în cadrul unei investiții cu fonduri prin Programul Național “Anghel Saligny”.

 „Tot drumul dintre Corod și Matca va fi modernizat și refăcut complet. Mai mult, construim un pod nou și modernizăm alte două de pe traseul drumului.  

 Deja, în extravilanul celor două localități, după ce toată infrastructura drumului a fost amenajată de la zero, inclusiv lărgirea părții carosabile, a început turnarea primului strat de asfalt.

 La final, DJ251A, pe care nu s-a mai intervenit de foarte mult timp, va deveni un drum modern și sigur, conectând comunitățile din Corod și Matca într-un mod mai rapid și mai eficient!”, a transmis Costel Fotea.

Guvernul României caută surse de finanțare pentru renovarea Sălii Palatului. Ministrul Culturii, Raluca Turcan, a anunțat că în funcție de rezultatele demersului s-ar putea renunța la proiect pentru construirea unei săli noi.

Negocierile se poartă cu Banca de Dezvoltare

„Nu doar că se impune, dar și pregătim lucrul acesta. Pe acest cadru de împrumut cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, suntem în momentul de față în negociere pentru un nou împrumut, iar acest împrumut vizează refacerea totală a Operei Naționale Române, inclusiv refacerea Sălii Palatului, pentru a deveni o sală de spectacol, așa cum are nevoie Bucureștiul, pentru a găzdui evenimente culturale de anvergură sau construcția unei săli de spectacol în București, de la zero”, a declarat, la RFI, Raluca Turcan.

Sala Palatului din Capitală va fi renovată sau va fi construită o sală de spectacole de zero, a explicat ministrul Culturii.
„Este cu sau, nu ne permitem să facem și-și. În funcție de cum vor merge negocierile pe Sala Palatului, ne vom orienta. Până una, alta, pe noi ne interesează să obținem sursa de finanțare”, a precizat Turcan.

Fostul ministru al muncii Marius Budăi susține că anul 2023 s-a încheiat cu cifre record pentru piața muncii. Acestea au fost obținute cu un prim-ministru PSD la conducerea guvernului, a adăugat Budăi.

Statistica a fost prezentată pe rețelele sociale.

„Anul 2023, cu un prim-ministru PSD la conducerea guvernului, s-a încheiat cu cifre record pentru piața muncii: 5,7 milioane de angajați, 6,8 milioane de contracte de muncă. Numai pentru tineri au fost înființate 55.000 de noi job-uri, grație programelor de sprijin guvernamental. La nivelul întregii economii naționale crescut cu peste 63.000 numărul mediu de contracte de muncă active în 2023, față de 2022. Comparativ cu 2013, creșterea este uriașă, de peste 600.000 contracte de muncă”, a transmis Marius Budăi.

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale anunță că aproape 55.000 de tineri cu vârste sub 30 de ani angajați în 2023. Angajările au fost făcute ca urmare a măsurilor MMSS.

144.067 de tineri cu vârste sub 30 de ani au fost incluși pe parcursul anului 2023 în măsuri active de ocupare derulate de către Ministerul Muncii și Solidarității Sociale prin Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă. Dintre aceștia, 54.759 de tineri au fost încadrați în muncă, anunță ministerul.

„Câteva cifre elocvente: 49.010 tineri încadrați în locuri de muncă pe perioadă nedeterminată; 1.126 au beneficiat de prima de activare de 1.000 de lei pentru șomerii neindemnizați; 432 au beneficiat de primă de inserție; 542 au primit sprijin privind stimularea mobilității forței de muncă (prime de încadrare, primă de instalare sau primă de relocare, după caz, pentru cei care s-au angajat la distanțe de mai mult de 15 km de domiciliu, respectiv mai mult de 50 km de domiciliu)”, arată statisticile MMSS.

”Fiecare tânăr beneficiază de măsuri active personalizate, în funcție de aptitudini, capacități și nivel profesional. Ajutăm tinerii și să înceapă activități independente sau o afacere. Diversificarea și dezvoltarea serviciilor și politicilor publice în domeniul ocupării pentru a răspunde cât mai bine nevoilor pieței muncii reprezintă priorități ale mandatului meu”, a declarat ministrul Simona Bucura Oprescu.