Premierul Marcel Ciolacu a avut o serie de discuții aplicate cu reprezentanții Consiliului național al întreprinderilor private mici și mijlocii din România (CNIPMMR). Dialogul a vizat provocările pe care firmele le întâmpină în activitatea lor, în special din perspectiva interacțiunilor cu instituțiile statului, și propuneri de îmbunătățire a acestora.

Șeful Executivului a amintit noile măsuri fiscale aplicabile de la începutul anului și a apreciat feed-back-ul primit din partea oamenilor de afaceri în legătură cu punerea lor în practică.

”Firmele mici și mijlocii reprezintă o componentă vitală a economiei românești și întâlnirile periodice cu mediul de afaceri ne ajută să ajustăm măsurile guvernamentale cu așteptările întreprinzătorilor. Ne propunem să nu mai avem în economie activități nefiscalizate, dar nu vrem să complicăm sau să îngreunăm viața oamenilor de afaceri și pe linia aceasta se înscriu și eforturile noastre de digitalizare a autorităților statului” a declarat premierul Ciolacu.

La rândul lor, reprezentanții CNIPMMR au apreciat constanța întâlnirilor avute cu primul-ministru și cu reprezentanții Guvernului și faptul că au fost găsite împreună rezolvări la o mare parte din problemele întreprinzătorilor.
Din partea Guvernului, alături de premierul Marcel Ciolacu, au mai participat la discuții vicepremierul Marian Neacșu, ministrul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Radu Oprea, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Ghigiu.

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) reamintește cetățenilor români care urmează să efectueze o deplasare internațională să se informeze asupra condițiilor de călătorie în țările pe care intenționează să le viziteze, ca urmare a creșterii numărului de cazuri de îmbolnăvire cu „malarie de import”, începând cu luna ianuarie 2024, inclusiv a cazurilor severe care s-au soldat cu decesul persoanelor infectate.

Specialiștii din cadrul structurilor de sănătate publică și de implementare al Regulamentului Sanitar Internațional – „2005 reiterează faptul că este de preferat ca înainte de efectuarea deplasării, cu 4-6 săptămâni, cetățenii români să se adreseze unui cabinet de vaccinări internaționale, în vederea obținerii tuturor informațiilor pentru menținerea stării de sănătate pe parcursul călătoriei în anumite zone afectate de apariţia cazurilor de malarie”, a transmis MAE.

MAE le recomandă cetăţenilor români să se adreseze Institutului Naţional de Sănătate Publică sau să acceseze paginile de internet naţionale specializate: https://www.cnscbt.ro/index.php/sfaturi-pentru-calatori/535-cabinete-vaccinari-internationale/file, http://www.insp.gov.ro/wp-content/uploads/2024/01/Lista-cabinetelor-de-vaccinari-internationale.pdf şi http://www.cnscbt.ro/index.php/sfaturi-pentru-calatori, precum şi a portalului Centrului European de Control şi Prevenire a Bolilor: http://ecdc.europa.eu/en/healthtopics.
Totodată, MAE recomandă consultarea paginii web https://www.mae.ro/travel-alerts şi reaminteşte cetăţenilor români care călătoresc în străinătate că au la dispoziţie serviciul de alertă prin SMS, aferent campaniei de informare "Un SMS îţi poate salva viaţa!".

Ministrul Investițiilor Europene, Adrian Câciu, susține că România a încasat 95% din suma totală alocată în cadrul Politicii de Coeziune. România a primit 22,846 miliarde euro.

„România a încasat, până la acest moment, 22,846 miliarde euro din alocarea finală de 24,071 mld. euro primită în cadrul Politicii de Coeziune din exercițiul financiar 2014-2020, ajungând astfel la un grad de absorbție de 95% din alocarea finală”, a anunțat ministrul pe Facebook.

Totodată, în analiza Comisiei Europene se află cereri de rambursare cheltuieli de încă 879,1 milioane euro reprezentând declarații de cheltuieli transmise în lunile ianuarie și februarie 2024, a precizat Câciu.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, anunță că lucrările pe primele două loturi ale Autostrăzii Ploiești- Buzău avansează într-un ritm bun. Este vorba despre un sector care are peste 63 de kilometri.

„Lucrările pe primele două loturi ale Autostrăzii Ploiești- Buzău (63,25 km) avansează într-un ritm bun! Chiar dacă suntem în perioada de iarnă, constructorii au reluat lucrările. Astfel, pe primul Lot (Dumbrava- Mizil), cu o lungime de 21 km, asocierea româno-italiană a ajuns la un stadiu fizic de 43%. Valoarea acestui contract este de 1,46 miliarde de lei (fără TVA). Pe Lotul 2 (Mizil- Pietroasele), construit de o asociere româno-bulgară, lucrările au un stadiu fizic de aproximativ 42%. Construcția acestui lot, cu o lungime de 28,35 km, costă 1,24 miliarde de lei (fără TVA)”, a anunțat Sorin Grindeanu pe Facebook.

Ministrul avertizează că „ritmul trebuie să crească însă pe măsură ce vremea se va îmbunătăți, având în vedere că ambele loturi (cu o lungime însumată de 49,35 km) au termen de finalizare anul acesta”.
Pe Lotul 3 (Pietroasele - Municipiul Buzău), cu o lungime de 13,9 km, lucrările urmează să înceapă pe data de 1 martie. Asocierea de constructori turci are la dispoziție 20 de luni și 1,09 miliarde de lei (fără TVA) pentru finalizarea lucrărilor, a adăugat Grindeanu.

Construcția tronsoanelor din A7 (Autostrada Moldovei), între Ploiești și Pașcani, este finanțată prin PNRR, motiv pentru care lucrările trebuie finalizate cel mai târziu în 2026.

Premierul Marcel Ciolacu a declarat că Guvernul pe care îl conduce susține industria românească atât prin direcționarea de fonduri publice, cât și prin soluții legislative
Stabilitatea politică, economică, legislativă, dialogul deschis și constant între Guvern și mediul de afaceri sunt în măsură să crească încrederea investitorilor în economia românească, a subliniat premierul

Marcel Ciolacu la întâlnirea cu reprezentanții Confederației Patronale Concordia, care a avut loc la Palatul Victoria.

”Industria românească se dezvoltă în majoritatea sectoarelor de activitate. O arată atât cifrele, cât și proiectele de succes pe care le văd în deplasările pe care le fac în țară sau despre care sunt informat la întâlnirile cu mediul de afaceri. La nivelul Guvernului acordăm susținere industriei românești atât prin direcționarea de fonduri publice, cât și prin soluții legislative”, a afirmat prim-ministrul Marcel Ciolacu.
Potrivit Guvernului „reprezentanții Confederației Patronale Concordia au apreciat investițiile publice fără precedent direcționate pentru finanțarea proiectelor de infrastructură care se derulează în România și au punctat faptul că, alături de dezvoltarea proiectelor rutiere, este nevoie de un accent mai puternic asupra celor din sectorul feroviar”.

În consultările cu reprezentanții Concordia au fost abordate și teme legate de fiscalitate și combaterea evaziunii fiscale prin introducerea instrumentelor digitale. Reprezentanții Guvernului au arătat disponibilitatea de a face ajustările necesare în aplicarea acestor instrumente digitale, în funcție de rezultatele obținute în primele luni de aplicare și de propunerile venite din partea mediului de afaceri.
O altă temă importantă de discuție a avut în vedere promovarea produselor românești pe piețele internaționale prin pârghiile pe care Guvernul le are la dispoziție.

Stabilizarea prețurilor la unele categorii de produse a fost un alt subiect în dialogul reprezentanților Guvernului cu cei ai patronatelor. În acest context, premierul Marcel Ciolacu a arătat „deschiderea Guvernului spre consultarea mediului de afaceri pentru stabilirea unui acord de voluntariat care să aibă în vedere stabilitatea prețurilor la unele produse alimentare.

Dialogul cu reprezentanții Confederației Patronale Concordia va continua cu o succesiune periodică.

Din partea Guvernului, alături de premierul Marcel Ciolacu, au mai participat la discuții vicepremierul Marian Neacșu, ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, ministrul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Radu Oprea, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Bogdan Ivan, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Ghigiu, secretarul de stat în ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Cristian Vasilcoiu, reprezentanții Cancelariei Prim-Ministrului Florin Spătaru, consilier de stat, și Mihai Constantin, secretar de stat.
Delegația Confederației Patronale Concordia a fost condusă de președintele organizației, Dan Șucu, și de directorul executiv, Radu Burnete.

Consiliul Județean are pentru 2024 cel mai mare buget din istoria Galațiului. „Cel mai important lucru este că 82% din acest buget înseamnă investiții pentru Galați, adică peste 1,2 miliarde de lei, cu 60% mai mult față de 2023”, a transmis președintele CJ Galați, Costel Fotea.

„Astfel, în 2024, Consiliul Județean are unul dintre cele mai mari bugete de investiții din țară. Practic, față de momentul în care am preluat primul mandat, în 2016, bugetul de investiții este de 100 de ori mai mare.  Aceste investiții înseamnă și crearea de noi locuri de muncă”,susține Costel Fotea.

În 2024, bugetul general al judeţului Galaţi este configurat astfel: 82% pentru dezvoltare şi 18% pentru funcţionare. De asemenea, 60% din bugetul de investiții, adică aproape 750 de milioane de lei, înseamnă fonduri europene atrase de către echipa Consiliului Județean Galați.

„Cele mai mari sume, adică aproape un milliard de lei, vor fi investite în infrastructura rutieră și sănătate. Avem investiții de modernizare a peste 200 de kilometri de drum, de dotare a spitalelor cu aparatură medicală nouă și de construire a unui nou spital la Tecuci.  Pe lângă continuarea proiectelor aflate deja în implementare, anul acesta, în buget sunt prevăzute sume pentru construirea unui spital noul la Tecuci, achiziționarea unui sistem de proiecție unic în Europa pentru Planetariul de la Complexul Muzeal de Științele Naturii, modernizarea Spitalului de la Ivești, amenajarea a 25 de kilometri de piste de biciclete între lacul Vânători, Pădurea Gârboavele și localitatea Smârdan, construirea unui bob suspendat în Parcul de Aventură din Pădurea Gârboavele, achiziționarea de microbuze școlare pentru școlile din mediul rural, amenajarea unui cimitir pentru animalele de companie și construirea unui săli de sport pentru Școala Speciala “Constantin Păunescu” din Tecuci”, a precizat Costel Fotea.

Ministerul Dezvoltării anunță că au fost depuse primele proiecte în cadrul Interreg NEXT România-Republica Moldova.

Este vorba despre 277 de proiecte, care vizează domeniile educației, sănătății, turismului, precum și investiții în combaterea efectelor schimbărilor climatice, biodiversitate, buna guvernanță și managementul frontierei. Valoarea nerambursabilă a proiectelor depuse este de 211 milioane de euro.

„Lansat în luna august 2023, apelul pentru proiecte standard (care includ o componentă de investiții de minimum 60% din bugetul proiectului) are o alocare de 40 milioane euro și va finanța investiții în prevenirea și combaterea dezastrelor naturale, educație, sănătate, turism și managementul frontierei. În cadrul acestui apel au fost depuse 167 de proiecte, cu o valoare nerambursabilă de 176 de milioane de euro”, a explicat Ministerul Dezvoltării.

Apelul de proiecte cu valoare mică a fost lansat în luna septembrie 2023, având un buget de 19,4 milioane euro pentru a finanța activități de prevenire și combatere a schimbărilor climatice, protejarea biodiversității, educație, sănătate și bună guvernanță. Cele 110 proiecte depuse totalizează 35 de milioane de euro, fonduri nerambursabile.

„Proiectele au fost depuse de autorități publice care activează în domeniile enunțate mai sus, ONG-uri sau asociații profesionale. Fiecare proiect trebuie să aibă cel puțin câte un partener din fiecare stat participant, fiind permisă participarea a maximum 4 parteneri într-un proiect. În perioada următoare, proiectele vor fi supuse procedurii de selecție și evaluare, urmând a fi contractate proiectele care răspund cel mai bine cerințelor Ghidului solicitantului și care contribuie, în mod real, la dezvoltarea comunităților din zona de graniță”, a transmis Ministerul Dezvoltării.

Ministerul Finanțelor anunță o nouă măsură în sprijinul transportatorilor români. Ministerul pune în consultare publică un proiect de hotărâre de guvern pentru acordarea unui ajutor de stat.

„Această măsură compensează recentele creșteri ale prețului carburanților și va fi în vigoare până la 31 decembrie 2024”, a transmis ministrul Marcel Boloș.
Ajutorul de stat va fi acordat sub forma unui grant acordat firmelor de transport licențiate în România. Bugetul schemei de ajutor de stat este de 180 de milioane de lei pentru un număr estimat de 4.000 de firme.
„Sunt tot mai multe firme de transport care nu au posibilitatea absorbției creșterii costurilor de operare, presiunea prețului la carburant aducând costuri suplimentare imediate care pot determina insolvența sau chiar falimentul.”, Marcel Boloș, ministrul Finanțelor.

Primele echipamente medicale au ajuns deja la Spitalul de Urgență, cea mai mare unitate medicală din județul Galați, a anunțat Costel Fotea, președintele CJ Galați.

„Este vorba de aproape 90 de echipamente moderne, care vor fi folosite pentru a dezinfecta toate spațiile din spital - saloane, cabinete medicale, secția de terapie intensivă, săli de operație și de tratament”, a anunțat Costel Fotea.

Sunt sisteme moderne de biodezinfecție prin nebulizare sau cu ajutorul aburului, care distrug inclusiv acele bacterii rezistente la antibiotice.  Mai mult, unele echipamente, cum sunt cele de dezinfecție cu ajutorul aburului, pot fi folosite inclusiv în spațiile în care există pacienți.

„Printre echipamentele livrate, se află și o cameră mobilă de izolare, care poate fi amplasată în orice zonă a spitalului. Ea este destinată pentru izolarea pacienților care prezintă simptome ale unei boli infecțioase, pentru a împiedica răspândirea bolii, fiind dotată cu cele mai performante filtre pentru curățarea aerului”, a precizat Fotea.  

În perioada următoare, la Spitalul Județean vor ajunge alte 230 de echipamente pentru dezinfecție, sterilizare, decontaminare și igienă.

Toate spitalele din subordinea Consiliului Județean Galați (Spitalul Județean, Spitalul de Boli Infecțioase, Spitalul TBC, Spitalul Orășenesc Târgu Bujor și Spitalul Municipal Tecuci) vor fi dotate cu astfel de echipamente, în cadrul unei investiții cu fonduri europene de peste 36 de milioane de lei.

Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a anunțat că primele scannere cu raze X au ajuns deja în România și vor ajuta la o mai bună securizare a granițelor noastre.

Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a anunțat încă de la finele anului trecut că a fost semnat contractul pentru achiziția a 26 de astfel de sisteme noi cu bani europeni. S-au recepționat primele două, iar până la finalul anului vom avea opt scannere funcționale.

„Procesul nu presupune doar să amplasăm scannerele în punctele stabilite, ci înseamnă și realizarea lucrărilor de construcții pentru asigurarea respectării normelor de protecție radiologică în exploatarea echipamentelor. Nu ne oprim aici. Astăzi am avut o ședință amplă cu noua conducere a Vămii, în care am vorbit despre mecanismele de combatere a contrabandei și fraudei la frontiere.”, a transmis Marcel Boloș, ministrul Finanțelor.