Conducerea Camerei Deputaților a aprobat o solicitare privind alocarea unui spațiu pentru înființarea unei capele ortodoxe. Solicitarea a venit din partea președintelui interimar al instituției, Alfred Simonis.
Documentul a fost aprobat de Biroul Permanent, potrivit procedurii.

„În anul 2025 Biserica Ortodoxă Română va aniversa împlinirea a 140 de ani de la recunoașterea autocefaliei sale și 100 de ani de la ridicarea sa la rangul de Patriarhie. Totodată, pe 20 februarie a.c., a fost adoptat de către Camera Deputaților, în calitate de cameră decizională, proiectul de lege privind declararea anului 2025 drept Anul Centenar al Patriarhiei Române. Având în vedere buna colaborare dintre Camera Deputaților și Biserica Ortodoxă Română, ținând cont de faptul că lăcașurile de cult sunt simboluri importante ale expresiei spirituale și ale implicării comunității, cu un rol primordial, vă propun să fiți de acord cu alocarea unui spațiu în cadrul Camerei Deputaților care să servească drept capelă ortodoxă și care să se constituie ca un loc de întâlnire și de celebrare a evenimentelor religioase pentru parlamentari, angajați și invitați”, scrie în solicitarea lui Alfred Simonis.

Secretariatul general va identifica un spațiu astfel încât pe 25 martie să fie sfințită Capela Camera Deputaților „care să se identifice ca un spațiu sacru și o legătură mai apropiată a parlamentarilor de ortodoxie română”.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, anunță că un spital pentru pacienții cu arsuri grave va fi construit la Târgu Mureș. Valoarea investiției este de 322 de milioane de lei, printr-un program comun cu Banca Mondială, susține Rafila.

Spitalul va avea 7 etaje, 25 de săli de operație, 57 de paturi ATI, 5paturi pentru pacienți critici și 10 paturi pentru terapie intermediară și pentru microchirurgie.
„Ridicăm un spital nou, dedicat pacienților cu arsuri grave, la Târgu Mureș. Valoarea investiției, 322 de milioane de lei, printr-un program la care lucrăm împreună cu Banca Mondială”, a anunțat, pe Facebook, Alexandru Rafila.
Tot la Târgu Mureș se construiește prin PNRR Centrul Chirurgical Cardiovascular de la Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant. Valoarea investiției este de peste 500 de milioane de lei.

Guvernul a aprobat hotărârea privind calendarul alegerilor pentru alegerile europarlamentare și locale din 9 iunie. Conform documentului, campania electorală începe pe 10 mai și se va încheia pe 8 iunie 2024.

„Guvernul a aprobat astăzi (luni, 11 martie n.r.) calendarul acțiunilor din perioada electorală pentru alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European și pentru alegerile pentru autoritățile administrației publice locale, din anul 2024. Conform calendarului aprobat, pe 12 martie începe perioada electorală, iar în termen de 5 zile, cel mai târziu la data de 16 martie 2024, vor fi desemnați judecătorii din Biroul Electoral Central și se va stabili modelul listei electorale permanente, modelul listei electorale speciale, al copiei de pe lista electorală specială, al listei electorale suplimentare, al extrasului de pe lista electorală suplimentară, a modelului listei susținătorilor, a modelului buletinului de vot la alegerea membrilor României în Parlamentul European din data de 9 iunie 2024”, anunță Guvernul.

Pe 19 martie începe perioada de depunere la biroul electoral central a protocoalelor de constituire a alianțelor electorale la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European. Ulterior, în termen de 10 zile de la începerea perioadei electorale, dar nu mai târziu de 21 martie 2024, vor fi stabilite modelele ștampilelor electorale și modelul timbrului autocolant.
În termen de 10 zile de la data constituirii Biroului Electoral Central, dar cel mai târziu în data de 27 martie 2024, se va încheia perioada de depunere la biroul electoral central a protocoalelor de constituire a alianțelor electorale la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024.
Cu cel puţin 24 de ore înaintea tragerii la sorți a celor 3 judecători în biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate, cel mai târziu la data de 9 aprilie, se va aduce la cunoștință publică data la care va avea loc această tragere la sorți.

Cel mai târziu până la data de 10 aprilie 2024, se vor depune cererile de înscriere în listele electorale speciale pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European din anul 2024. Este vorba despre cetățenii cu drept de vot ai statelor membre ale Uniunii Europene, altele decât România, care au domiciliul sau reședința în România.
Tot cel mai târziu până pe data de 10 aprilie 2024, ora 24, se vor depune și înregistra candidaturile la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024, iar în termen de 24 de ore de la înregistrarea candidaturii se vor înainta, către Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, declarațiile pe propria răspundere ale candidaților referitoare la faptul că au avut sau nu calitatea de lucrători ai Securității sau de colaboratori ai acesteia.

În data de 11 aprilie 2024 se va aduce la cunoștință publică a listelor de candidați și a candidaturilor independente la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European.
Pe 29 aprilie 2024 rămân definitive candidaturile la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European, iar pe 30 aprilie 2024 se va stabili numărul de ordine de pe buletinele de vot a partidelor politice, organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțelor politice și alianțelor electorale care au depus liste de candidați, precum și a candidaților independenți.
Până la data de 1 mai 2024 vor fi aduse la cunoștință publică declarațiile de avere și de interese ale candidaților la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024.
De la data de 16 aprilie 2024 începe perioada de înregistrare a alianțelor electorale la alegerile pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2024 și de depunere a candidaturilor pentru aceste alegeri.

Cel mai târziu până la data de 15 aprilie 2024, se vor desemna preşedinţii birourilor electorale de circumscripţie şi locţiitorii acestora. În maximum 10 zile de la data înființării birourilor electorale de

circumscripție, cel mai târziu la data de 25 aprilie 2024, se va încheia perioada de înregistrare a alianțelor electorale la alegerile pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2024.
Cetăţenii cu drept de vot care şi-au stabilit reşedinţa de mai mult de 6 luni înaintea datei scrutinului în circumscripţia electorală în care au loc alegeri vor depune la primar, până cel mai târziu cu 45 de zile înaintea datei scrutinului, adică până pe 25 aprilie 2024, solicitările de înscriere în Registrul electoral cu adresa de reședință.
Tot în data de 15 aprilie se încheie perioada de înregistrare a alianțelor electorale la alegerile pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2024.
Cel mai târziu cu 40 de zile înaintea datei alegerilor, adică 30 aprilie 2024, se va solicita acordarea timpilor de antenă, către conducerile posturilor de radiodifuziune şi televiziune, publice şi private sau, după caz, ale studiourilor teritoriale ale acestora, la alegerile pentru autoritățile administrației publice locale.
Data de 30 aprilie este și data limită de depunere a candidaturilor la alegerile locale. La data de 8 mai 2024 rămân definitive candidaturile la alegerile pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2024.
Pentru ambele scrutinuri, până la data de 10 mai 2024 se va aduce la cunoştinţă publică delimitarea şi numerotarea fiecărei secţii de votare din ţară, precum şi a sediilor acestora, precum și aducerea la cunoştinţă publică a delimitării şi numerotării fiecărei secţii de votare din ţară, precum şi a sediilor acestora.
De asemenea, în data de 10 mai 2024, va începe campania electorală, care se va încheia pe 8 iunie 2024, la ora 7.00. Pe 9 iunie 2024, la ora 7.00, va începe procesul de votare, pentru ambele scrutinuri, și se va încheia în aceeași zi, la ora 22.00. Alegătorii care la ora 22:00 se află la sediul secției de votare, precum și cei care se află la rând în afara sediului secției de votare pentru a intra în localul de vot pot vota până cel mult la ora 23.59.
După numărarea voturilor și soluţionarea eventualelor sesizări sau contestații, rezultatele alegerilor alegerile pentru autoritățile administrației publice locale și pentru membrii din România în Parlamentul European, din anul 2024, vor fi validate și publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Premierul Marcel Ciolacu va găzdui mâine, 12 martie 2024, la Palatul Victoria, evenimentul de lansare a Studiului Economic 2024 pentru România, elaborat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), în prezența Secretarului General al OCDE, Mathias Cormann.

”Obținerea statutului de membru al OCDE rămâne cel mai important obiectiv strategic al României, după aderarea la NATO şi la Uniunea Europeană, asumat de întreaga clasă politică. Guvernul României este deplin angajat să facă progrese atât în ceea ce privește dimensiunea ce implică reforme, modernizare, dezvoltare, cât și printr-un dialog susținut cu Organizația și cu statele membre”, a afirmat premierul Marcel Ciolacu.

La eveniment vor fi prezenți oficiali români, membri ai Comitetului Național pentru Aderarea României la OCDE, reprezentanți ai instituțiilor publice implicate în realizarea Studiului, precum și reprezentanți ai mediului de afaceri și ai sindicatelor.

Studiul Economic pentru România 2024 include o analiză macroeconomică a politicilor structurale, precum și un capitol special dedicat unei tematici orizontale relevante. În cadrul ediției curente, capitolul special se axează pe decarbonizarea economiei.

Studiile economice ale OCDE sunt analize periodice, elaborate o dată la doi ani, ale economiilor statelor membre OCDE, statelor partenere și candidate. De asemenea, Studiul urmărește să promoveze o mai bună înțelegere a situației economice și a provocărilor-cheie, indicând modalitățile de îmbunătățire a performanței economice generale, prin adresarea de recomandări specifice astfel încât să sprijine procesul de alinierea a României la standardele Organizației.

Pentru România, aderarea României la OCDE reprezintă un obiectiv major, de importanță strategică. În calitate de stat candidat la OCDE, Studiul Economic 2024 reprezintă un instrument esențial pentru evaluarea performanței economice și orientarea politicilor în domenii de o importanță deosebită pentru România.

În prezent, România se află în plin proces de aderare la OCDE, fiind evaluată în cadrul a 26 de comitete sectoriale ale organizației conform Foii de Parcurs, document ce stabilește termenii și condițiile pe care România trebuie să le îndeplinească pentru aderare.

După depunerea Memorandumului Inițial la Paris în luna decembrie 2022, care cuprindea o autoevaluare a legislației, politicilor și practicilor interne, raportat la instrumentele juridice ale OCDE, România a intrat în cea de-a doua etapă a procesului de aderare. Autoritățile naționale au răspuns la peste 50 de chestionare și peste 30 de misiuni ale experților OCDE au vizitat deja țara noastră. De asemenea, România participă cu regularitate la dialogul pentru aderare în cadrul comitetelor și al structurilor de lucru ale OCDE.

În acest context, România a primit recent primul „aviz formal”, din cele 26 pe care trebuie să le obțină de la comitetele implicate în procesul de aderare, ca urmare a evaluării în cadrul Comitetului Înalților Funcționari pentru Buget.

Totodată, un succes major de etapă a fost reprezentat de ratificarea de către România a Convenției privind combaterea coruperii funcționarilor publici în tranzacțiile economice internaționale/Convenția anti-mită (din septembrie 2023), unul dintre cele mai importante instrumente multilaterale anti-corupție.

Bugetul pe anul 2024 nu a reușit să treacă după ce au fost 17 voturi „pentru”, 23 de abțineri și un vot „împotrivă”. Primarul Nicușor Dan a încercat să-i convingă pe consilieri să-i voteze propunerea.

„M-am întâlnit cu instituțiile cu bugete mai mari, cum sunt Administrația Străzilor, Spitalelor, ALPAB, consolidarea clădirilor cu risc seismic, care mi-au spus că o diminuare a bugetului lor le-ar perturba activitatea”, a declarat Nicușor Dan.

Liberalii au susținut că este vina primarului general care nu a fost transparent în ceea ce privește proiectul bugetului.
„Suntem în situația în care se mută problema, așteptam să veniți cu un răspuns, a venit o convocare seacă, la ora 10.00 pentru ora 14.00 pentru un proiect de buget pe care nu l-am știut, conținutul ni s-a comunicat la ora unu. Nu reușiți să conturați o majoritate”, a spus consilierul Andrei Badiu.

O poziție asemănătoare au avut consilierii din grupul PSD.
„Ceea ce faceți dvs., domnule Nicușor Dan, este să transferați responsabilitatea către Consiliul General. Subscriu la părerea colegului de la PNL. De altfel, nu e prima tentativă a dvs de a transfera în mod abuziv responsabilitatea către Consiliul General”, a explicat consilierul Valeriu Șuhan.
Proiectul de buget pe anul 2024 al Primăriei Capitalei ar putea fi supus aprobării din nou în această săptămână.

Preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, Ilie Bolojan, anunță că a fost semnat contractul pentru construcția noului spital.

„Îi mulțumesc domnului primar Birta și echipei Primăriei Oradea pentru semnarea contractului de proiectare și execuție a noului spital. După realizarea proiectului tehnic, din toamnă vor începe efectiv lucrările pe amplasamentul de pe strada Vlădeasa”,a scris Ilie Bolojan, pe Facebook.

Potrivit sursei citate, din 2026, secțiile de infecțioase (de lângă magazinul Crișul) și TBC (de pe strada Izvorului), care funcționează în prezent în spații vechi, nemodernizate, își vor desfășura activitatea în noua locație.

„Din 2026, toate spitalele din Oradea vor funcționa în spații moderne cu dotări de ultimă generație, oferind servicii de sănătate mult mai bune bihorenilor. Un proiect susținut pe termen lung de domnul dr. Carp, directorul Spitalului Județean, și echipa Primăriei Oradea va deveni realitate”,a adăugat Bolojan.

Fostul primar al Capitalei, Gabriela Firea, susține că Primăria este într-un blocaj fără precedent deoarece a fost lăsată fără buget chiar de către primarul general. Bugetul propus de Nicușor Dan nu a trecut de votul consilierilor generali.

„Când vii cu un proiect nerealist, nu poți avea pretenția să fie aprobat. Trebuie să te gândești la toți bucureștenii, dacă vrei să fii sprijinit. Este clar un moment zero pentru Capitală! Dreapta Unită s-a destrămat și Nicușor Dan nu mai are majoritate în Consiliul General al Municipiului București. Este nevoie de o nouă majoritatea, a bucureștenilor, nu a primarului general”, a declarat Gabriela Firea, fostul primar general al Capitalei.

Aceasta spune că PSD București a fost mereu alături de toți bucureștenii.

„Nici acum Nicușor Dan nu a fost serios și a chemat consilierii la discuții doar de fațadă, de pe-o zi pe alta. Cred că ne-am convins despre bunele sale intenții pentru bucureșteni și oraș. Soluția poate veni acum doar de la echipa social-democrată! Bucureștenii nu trebuie să fie pedepsiți din cauza incapacității lui Nicușor Dan de lucra pentru oameni. Așa cum s-a creat o coaliție de guvernare națională, avem nevoie de un consens politic pentru bugetul Capitalei”, a precizat Firea.

Președintele PNL București, Sebastian Burduja, a declarat că bucureștenii ar putea să rămână fără transport public, căldură și apă caldă. Declarația a fost făcută în contextul în care bugetul Capitalei nu a fost aprobat. De vină este primarul general care a trimis bugetul cu întârziere și fără transparență, a spus Burduja.

„Bucureștenii pot rămâne fără transport public, căldură și apă caldă, atât cât (nu) aveau, oricum. Bugetul Capitalei este în continuare complet blocat. Mii de angajați ai Primăriei Generale nu-și vor încasa salariile, iar situația se va răsfrânge și asupra termoficării și transportului public din București. Am semnalat în repetate rânduri această situație gravă. Bugetul a fost propus de primar cu întârziere și fără transparență, pentru a ascunde de fapt nepriceperea. A mizat pe „șantajarea” consilierilor generali, invocând riscul blocării orașului. Altfel nu se explică întârzierea cu o lună a punerii în dezbatere publică a bugetului pentru 2024. Acum primarul general refuză bugetarea banilor necesari pentru termoficare și transport public, minim 1 miliard de lei, așa cum a solicitat PNL București. Spune că sumele se vor completa pe parcursul anului, dar nu există nicio garanție în acest sens în afară de obișnuitul „așa s-a mai făcut”. Bucureștenii au nevoie de transport public, căldură și apă caldă. Aceste lucruri nu sunt negociabile”, a transmis Sebastian Burduja pe Facebook.

Președintele PNL București a prezentat cifre pentru a demonstra că există bani.

„Banii există. Spre exemplu, primarul general a crescut în proiectul pentru 2024 cheltuielile cu bunuri și servicii cu peste 863 milioane lei față de execuția din 2023. Mai mult, în bugetul pe 2024 fondurile europene bugetate sunt de doar 15,38%, în comparație cu Oradea (31%), Constanța (46%), Sectorul 6 (37%) și Cluj-Napoca (57%), toate administrații liberale, care au ca priorități dezvoltarea și investițiile. O creștere de peste 80% a cheltuielilor prognozate pentru anul 2024, comparativ cu execuția anului 2023, poate fi observată în cazul asistenței sociale, pentru care bugetul propus este de 566,74 milioane lei.”, a concluzionat Burduja.

Preşedintele Agenţiei pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), Mihai Precup, a anunțat că instituția pe care o conduce este operaţională. Agenţia va controla toate companiile statului.

Anunțul a fost făcut în timpul unei conferinţe de presă organizate de AMEPIP.

Bugetul noii agenții va fi de cel mult 0,1% din veniturile tuturor companiilor de stat, iar finanţarea va veni din amenzi. AMEPIP se află în subordinea directă a premierului.

„Veniturile proprii ale agenţiei provin din cota de 30% aferentă amenzilor aplicate şi dintr-un tarif de monitorizare de până la 0,1% din veniturile totale stabilite prin situaţiile financiare anuale ale întreprinderilor publice, aprobate pentru anul precedent, stabilit anual prin ordin al preşedintelui agenţiei”, anunță AMEPIP.

Instituţia are rolul de a elabora şi de a propune Guvernului proiectul de lege privind politica de proprietate a statului, de a coordona şi monitoriza implementarea acţiunilor şi politicilor de guvernanţă corporativă la nivelul companiilor publice.

Președintele României, Klaus Iohannis, l-a primit la Palatul Cotroceni, pe cancelarul austriac Karl Nehammer. Cei doi au discutat o oră subiectul central fiind aderarea deplină la Spațiul Schengen a României.

Potrivit președintelui român, părțile au decis să continue procesul pentru aderarea completă a României la Schengen.
„În discuțiile avute astăzi, la Cotroceni, cu Cancelarul Austriei, Karl Nehammer, am convenit să continuăm procesul pentru aderarea completă a României la Schengen până când vom avea rezultatul final dorit de toți”, a comunicat președintele Klaus Iohannis.

Șeful statului a mai spus că Uniunea Europeană trebuie să fie unită și că „intrarea deplină a României în Schengen va consolida securitatea Uniunii, în beneficiul tuturor cetățenilor”.
Cancelarul Karl Nehammer se află la București pentru a participa la congresul PPE.