Premierul Marcel Ciolacu s-a întâlnit cu reprezentanții organizațiilor non-guvernamentale și ai companiilor care fac sponsorizări. La final, șeful Guvernului a anunțat că vor fi păstrate transparența și predictibilitatea mecanismului de sponsorizări.

Premierul a avut o întâlnire cu reprezentanți ai organizațiilor non-guvernamentale și ai companiilor care fac sponsorizări. Aceasta s-a desfășurat la Palatul Victoria.
„Guvernul României și eu, în calitate de prim-ministru, apreciem munca organizațiilor non-guvernamentale și impactul pe care proiectele acestora îl au pentru societatea românească. Dorim să păstrăm transparența și predictibilitatea mecanismului de sponsorizări, fără a aduce prejudicii acestui regim prin modificările legislative”, a declarat prim-ministrul Marcel Ciolacu prin intermediul unui comunicat de presă al Guvernului.

Părțile au convenit că formularul D177 va rămâne în vigoare, iar data până la care va putea fi utilizat de companii este 25 mai a anului, data de depunere a declarației de impozit. Prevederile privind acordarea procentului de 20% din impozitul pe profit datorat rămân nemodificate.
Un alt subiect clarificat în cadrul consultărilor s-a referit la deductibilitatea sponsorizărilor acordate de microîntreprinderi și de persoanele care realizează venituri extra salariale. Urmare a clarificărilor aduse de reprezentanții Guvernului cu privire la modificarea regimului microîntreprinderilor, a fost stabilit de comun acord că modificările preconizate de Guvern nu vor afecta semnificativ nivelul sponsorizărilor.

Premierul Marcel Ciolacu a comentat anunțul privitor la scăderea inflației de la 16,8%, la 6,7%. Am promis că voi lucra împreună cu BNR pentru a duce inflația la o singură cifră până la sfârșitul anului, a explicat Ciolacu.

„De la 16,8%, la 6,7% ! Aceasta este evoluția inflației în ultimul an! Când am preluat mandatul de premier am promis că voi lucra împreună cu BNR astfel încât să ducem inflația la o singură cifră până la sfârșitul anului”, a scris, pe Facebook, Marcel Ciolacu.

Potrivit premierului, scăderea inflației nu ar fi fost posibilă fără plafonarea prețurilor la energie și fără limitarea adaosului comercial la alimentele de bază.

„Acest lucru nu ar fi fost posibil dacă nu am fi plafonat prețurile la energie și gaze și nu am fi limitat adaosul comercial la 21 de categorii de alimente de bază. Și în bugetul pentru 2024 vom continua măsurile pentru refacerea puterii de cumpărare a populației, în special pentru cei cu venituri mici și medii”, a precizat Ciolacu.
Datele privind inflația au fost prezentate de INS.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a explicat poziția României privitoare la pesticide. Înjumătățirea cantității ar fi dus la falimentul fermierilor români, a spus Barbu.

Potrivit ministrului român, orice instrument de reducere a cantității de pesticide trebuie să fie echitabil și să nu pună în pericol securitatea alimentară.
„Am transmis în cadrul Consiliului AgriFish că scopul produselor de protecție a plantelor este de a-i ajuta pe fermieri în obținerea unor producții mai bune, iar orice instrument de reducere a cantității de pesticide trebuie să fie echitabil și să nu pună în pericol securitatea alimentară”, a explicat Florin Barbu.
Ministrul român al Agriculturii a mai comunicat că propunerea de Regulament privind produsele de protecție a plantelor (SUR) va fi retransmisă Comisiei, ca urmare a votului negativ înregistrat în Parlamentul European, în urmă cu trei săptămâni.
„România este unul dintre statele care folosește o cantitate de pesticide la hectar mult sub media europeană - 0,7 kg/ha față de 2,6 kg/ha. O înjumătățire a acestei cantități, cum cerea Regulamentul respins de PE, ar fi dus la falimentul fermierilor cu consecințe grave asupra securității alimentare”, a precizat Florin Barbu.

Premierul Marcel Ciolacu anunță că bugetul de stat pentru 2024 ar putea fi aprobat în ședința Guvernului de joi. Toți bugetarii vor avea salarii mai mari cu excepția demnitarilor, a explicat șeful Executivului.

Bugetul pentru 2024 va intra în dezbatere publică și ar putea fi aprobat de Guvern peste câteva zile.
„Calendarul bugetului l-am stabilit, am dori ca astăzi să fie în transparență și joi să treacă prin ședința de Guvern, urmând ca următoarea săptămână, până în serbători, să trecem prin Parlament, dacă va fi vreo sesizare la CCR, să fie termenul între Crăciun și Anul Nou. Va fi majorare la tot sistemul bugetar de 5 %, mai puțin pentru demnitari, este o decizie foarte clară”, a declarat Marcel Ciolacu.
Premierul a mai susținut că în buget va fi inclusă cea mai mare alocare din istorie pentru investiții. De asemenea, el a dat asigurări că niciun un minister nu va pierde bani și că deficitul la finalul anului 2024 va fi sub 5%.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, anunță că instituțiile din România au depus în doar opt ore, 700 de proiecte privind energia verde în valoare de 1,8 miliarde de lei. Este vorba despre proiecte finanțate prin Fondul pentru Modernizare, Programul-Cheie 1 – Surse regenerabile de energie și stocare a energiei.

Toate proiectele depuse în prima zi ocupă 70% din valoarea bugetului alocat.

„Am promis investiții și asta livrăm în fiecare zi. Prin acest apel am pus la bătaie un buget de 500 de milioane de euro din Fondul pentru Modernizare pentru a susține, în premieră, autoritățile publice locale care doresc să-și acopere parte din consumul de energie electrică prin instalarea de sisteme de producție a energiei din surse regenerabile. Nivelul de interes pentru apelul lansat astăzi dimineață arată că și instituțiile publice de nivel local au înțeles importanța energiei verzi. Mă bucur că am reușit să găsim forme de finanțare pentru o tranziție energetică sigură pentru România. Faptul că încă din prima zi au fost depuse proiecte care ating 70% din bugetul proiectului demonstrează necesitatea acestor finanțări. Acest sprijin financiar oferit de Ministerul Energiei va reduce cheltuielile publice la nivelul unităților administrativ-teritoriale, iar cetățenii vor avea acces la servicii publice mai bune și mai ieftine”, a declarat ministrul Sebastian Burduja.
Solicitanții eligibili în cadrul acestui apel sunt unitățile administrativ teritoriale, sub-diviziuni ale unităților administrativ teritoriale, unitățile și subunitățile din sistemul național de apărare, ordine publică și siguranță națională, instituții publice, astfel cum sunt definite de Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare la art. 2 pct. 30, (inclusiv entitățile publice subordonate sau aflate sub autoritatea/în coordonarea acestora exclusiv Regiile autonome și societățile cu capital de stat), cultele recunoscute oficial în România, și unitățile locale ale acestora, definite potrivit prevederilor Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, republicată, instituţiile de învăţământ superior de stat, institutele naționale, institutele, centrele și stațiunile de cercetare dezvoltare de drept public, astfel cum sunt acestea prevăzute în O.G. nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, cu modificările și completările ulterioare, Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară constituite conform prevederilor O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ.

Pot fi eligibile și parteneriatele realizate între entitățile de mai sus, în baza acordului de parteneriat întocmit conform Anexei 6 la prezentul ghid, încheiat anterior depunerii cererii de finanțate ce se va depune odată cu cererea de finanțare.
Sprijinul financiar sub formă de grant, în cadrul apelului de proiecte, are la bază principiul „primul venit, primul evaluat evaluat și contractat, cu respectarea condițiilor din ghid” și este acordat pentru investiţii destinate producţiei de energie electrică din surse regenerabile de energie eoliană, solară sau hidro, contribuind la atingerea obiectivelor asumate de România în cadrul Planului Național Integrat Energie Schimbări Climatice, la obiectivele Pactului verde european ca strategie de creștere sustenabilă a Europei și de combatere a schimbărilor climatice în concordanță cu angajamentele Uniunii de punere în aplicare a Acordului de la Paris și obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU, Programul-cheie 1: Surse regenerabile de energie și stocarea energiei și în cadrul PNIESC.
Cererile de finanțare împreună cu toate anexele solicitate prin ghid se pot depune prin platforma electronică dedicată FM, MySMIS 2021 ce poate fi accesată la adresa https://mysmis2021.gov.ro/.
Datele privitoare la aplicațiile primite și progresele realizate în evaluarea și contactarea lor vor fi anunțate pe site pentru asigurarea unui proces transparent și obiectiv.

Ministrul român de Externe, Luminița Odobescu, a anunțat că Belgia a reconfirmat sprijinul pentru aderarea României la Spațiul Schengen.

Mesajul a fost transmis în urma unei declarații interpretabile a unui oficial belgian.
„Vă mulțumim pentru sprijinul constant al Belgiei pentru aderarea noastră la Schengen”, scrie în mesajul publicat pe X de Luminița Odobescu, care face referire la o declarație de clarificare a poziției transmisă de Nicole de Moor.

„Poziția Belgiei privind aderarea României și Bulgariei la Schengen nu s-a schimbat. Ambele țări sunt parteneri esențiali pentru noi în abordarea provocărilor viitoare din UE”, a transmis oficialul belgian, tot pe platforma X.

Ministerul Sănătății anunță că a alocat 640 de milioane de lei din PNRR, pentru construirea și dotarea secțiilor de pneumologie și boli infecțioase în clădiri noi, la Spitalul Municipal din Oradea.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a semnat contractul de finanțare pentru construcția noilor secții de pneumologie și boli infecțioase la Spitalul Municipal din Oradea. Noua construcție va avea 229 de paturi de spitalizare continuă pentru secțiile de boli infecțioase, pneumologie și ATI. De asemenea, noul corp de clădire va avea 20 de paturi de spitalizare de zi.

„Sprijinul constant al domnului senator Florian Bodog și a altor parlamentari pentru dezvoltarea serviciilor medicale în județ și pentru parteneriatul dintre Ministerul Sănătății și autoritățile locale din Bihor este un exemplu de colaborare în interesul pacienților din acest județ”, a declarat ministrul Sănătății, Alexandru Rafila.

Investiția totală se ridică la 640 de milioane de lei și va fi asigurată de Ministerul Sănătății prin PNRR.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a declarat că instituirea epidemiei de rujeolă în România face posibilă accelerarea campaniei de vaccinare. Îi îndemn pe părinţi să se prezinte cu copiii la vaccinare, a spus demnitarul.

Alexandru Rafila a arătat că este vorba despre o problemă de sănătate publică.
„Este o situaţie cu care de-a lungul timpului ne-am mai întâlnit şi această declarare a epidemiei face posibilă  accelerarea campaniei de vaccinare, inclusiv vaccinarea la o vârstă mai mică, la 9-11 luni, a copiilor. În mod evident, transmiterea susţinută în comunitate a infecţiei cu virusul rujeolic este cauzată de acumularea unei mase receptive de copii care nu au fost vaccinaţi, acoperirea vaccinală este redusă, 78% pentru prima doză, 62% pentru doza a doua. Iar acest lucru, cazurile de rujeolă care se înmulţesc, ne pune sigur probleme legate de sănătatea publică”, a declarat ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila.

Ministrul le-a cerut părinților să-i aducă pe copiii la vaccinare.
„Rujeola este o boală a copilăriei, dar ea produce o mortalitate care variază între 1 şi 3 la mie. Nu putem să nu luăm o măsură de sănătate publică şi să informăm populaţia, să încurajăm părinţii să se prezinte cu copiii la vaccinare, mai ales cei care nu au făcut-o, care sunt eligibili pentru vaccinare, fie că discutăm despre copii cu vârsta de un an, fie că discutăm de copii cu vârstă şcolară, completarea schemei de vaccinare este normală şi protejează copilul împotriva aceste îmbolnăviri”, a mai spus Alexandru Rafila.
În România sunt aproape 2.000 de cazuri de rujeolă în 29 de judeţe.

Premierul Marcel Ciolacu s-a întâlnit, în Statele Unite ale Americii, cu conducerea Google, cu care a discutat despre „oportunitatea unor investiții majore în centre de date și servicii de cloud pentru infrastructura informatică a statului român”.

„M-am întâlnit astăzi cu conducerea marii companii tehnologice Google și am discutat despre oportunitatea unor investiții majore în centre de date și servicii de cloud pentru infrastructura informatică a statului român. Avem la dispoziție miliarde de euro din fonduri europene pentru creșterea accesului la servicii publice de calitate prin digitalizarea sistemului informatic guvernamental. Avem însă nevoie și de parteneri de anvergura Google pentru a construi un sistem modern și eficient, astfel încât românii să nu mai fie puși pe drumuri la zeci de instituții, astfel încât să putem reduce evaziunea fiscala și să putem crește colectarea la buget”, a scris Marcel Ciolacu, pe Facebook.

Potrivit premierului, reprezentanții Google au spus că România are o resursă umană uriașă în domeniul IT, specialiștii noștri fiind printre cei mai bine cotați pe plan mondial.
„Sunt convins că, folosind talentul lor și expertiza de top a Google, vom reuși să demarăm cele mai ambițioase proiecte în zona noilor tehnologii. Mai mult, vom da astfel un semnal clar și altor mari companii din IT care vor să se extindă în Europa de Est că aici, în România, găsesc oportunități excelente de dezvoltare a afacerilor!”, a transmis Ciolacu.

Eurodeputatul PSD Victor Negrescu susține că România trebuie să fie foarte fermă în a-şi susţine cauza la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) şi să se asigure că Austria rămâne izolată în ceea ce înseamnă opoziţia sa la extinderea spațiului Schengen.

„Trebuie să ne asigurăm că, de îndată ce Olanda îşi va ridica veto-ul, nu există alte state care să se opună aderării României şi Bulgariei la zona de liberă circulaţie. Aici trebuie să fim foarte prudenţi şi foarte atenţi la mesajele care vin din partea statelor membre, pentru că aceasta reprezintă condiţia pentru un vot pozitiv. Dacă vor apărea alte state, atunci aderarea la zona de liberă circulaţie devine aproape imposibilă”, a declarat Negrescu.

În ceea ce priveşte ridicarea veto-ului Olandei faţă de Bulgaria, Negrescu a precizat că ar trebui să existe o poziţie clară în următoarele două săptămâni.
„Parlamentul olandez urmează să înceapă activitatea săptămâna aceasta. Vor exista mai multe reuniuni. Primele reuniuni ale comisiilor vor avea loc chiar vineri, în data de 7 decembrie, şi avem o perspectivă. Mai exact, dacă în următoarele 2 săptămâni parlamentul olandez va adopta o decizie favorabilă Bulgariei şi României, atunci avem şansa de a avea un vot pozitiv în Consiliul UE până la finalul anului. Putem să vorbim de un termen probabil, undeva spre 14 decembrie, pentru a avea acest mesaj pozitiv din partea parlamentului olandez, în aşa fel încât să ne înscriem în calendarul formatelor de consiliu ale UE”, a adăugat Victor Negrescu.