Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID) anunță că a lansat competiția pentru instrumentul de finanţare „Proiect experimental demonstrativ (PED)”.

Proiectul are un buget de cel puțin 53.000.000 lei, fonduri din Planul Național de Cercetare Dezvoltare și Inovare (PNCDI IV), prin care se urmărește stimularea parteneriatului între organizaţiile de cercetare de drept public și antreprenori, în vederea aplicării rezultatelor cercetării în economia reală.

„Investim 53 de milioane de lei în proiecte avangardiste de inteligență artificială, biotehnologii, agritech sau tehnologii spațiale și aducem tot mai aproape tehnologiile viitorului. Românii sunt recunoscuți pe plan mondial pentru creativitatea și inteligența lor, iar competiția pe care o promovăm acum reprezintă un agregator al inovației, curajului și determinării. Vom da un suflu nou cercetării românești prin cel puțin 70 de proiecte, cu o finanțare de 750.000 de lei fiecare”, a declarat ministrul Cercetării, Bogdan Ivan.

Scopul competiției este finanțarea de proiecte ce vizează realizarea și testarea modelelor demonstrative pentru produse, tehnologii, metode, sisteme sau servicii noi sau care aduc îmbunătățiri substanțiale din domeniile naționale de specializare inteligentă, precum: economie digitală și tehnologii spațiale, materiale funcționale avansate; fabricație avansată; energie și mobilitate; bioeconomie; climă, energie, mediu și eco-tehnologii; sănătate – prevenție, diagnostic și tratament avansat, a explicat ministerull.

Termenul limită de transmitere a propunerilor de proiecte este 15 februarie, ora 16:00. Durata proiectelor trebuie să fie de minimum 12 luni și maximum 24 de luni. Depunerea proiectelor se face într-o singură etapă, folosind platforma de depunere online https://uefiscdi-direct.ro.
Fiecare propunere de proiect trebuie să fie depusă de o organizație de cercetare de drept public sau privat, împreună cu o întreprindere care derulează activități de cercetare-dezvoltare.
Competiția PED se desfășoară pe întreaga perioadă de implementare a Planului Național de Cercetare Dezvoltare și Inovare (PNCDI IV), cu aprobare anuală a MCID.

Finanțarea de la bugetul de stat acordată pentru un proiect este de maximum 750.000 lei, cu respectarea schemei de ajutor de stat aprobată în acest sens. Finanțarea de la bugetul de stat alocată partenerului nu poate depăși valoarea de la bugetul de stat alocată coordonatorului propunerii de proiect.
Proiectele sunt evaluate de experți recunoscuți pe plan internațional. Fiecare propunere de proiect declarată eligibilă este evaluată online, în mod independent, de trei experți evaluatori. Experții evaluatori trebuie să fie doctori în științe cu experiență demonstrată prin articole științifice, brevete sau proiecte de cercetare industrială și dezvoltare experimentală. Evaluările au caracter anonim, asigurându-se confidențialitatea experților evaluatori, a precizat Ministerul Cercetării.

Zeci de mii de bucureșteni din Sectoarele 1 și Sectorul 2 stau în frig. Asta din cauza unei avarii majore semnalate la Magistrala Grivița.

Primăria Generală nu a accesat fondurile europene destinate acestui tronson, avertizează Sebastian Burduja, ministrul Energiei,

„La nivelul Bucureștiului ne-a fost semnalată o avarie majoră la Magistrala Grivița, avarie care va afecta atât locuitorii Sectorului 1, cât și o parte a locuitorilor Sectorului 2. Mai mult, am fost nevoiți să oprim forțat CET Grozăvești, pentru ca nu are cum să mai livreze agentul termic. Oprirea forțată a unui CET de asemenea dimensiuni în condiții de ger crește pericolul de îngheț în instalații cu potențiale consecințe dezastruoase asupra echipamentelor care se pot efectiv „sparge”. Echipele de la ELCEN au luat deja măsuri rapide pentru a preveni o situație de îngheț. Oprirea forțată a centralei înseamnă și reducerea producției, cu impact asupra situației economico-financiare a societății”, a declarat Sebastian Burduja.

Ministrul Energiei consideră că Primăria putea să preîntâmpine problema prin accesarea unor fonduri europene.
„Tronsonul de rețea făcea parte din obiectivul numărul 7 al proiectului de reabilitare pe fonduri europene prin POIM 2014-2023. Au fost disponibili peste 200 de milioane de euro din fonduri europene, încă din 2020, finanțare care putea fi accesată până la finalul anului trecut. Întârzierea lucrărilor de reabilitare din mandatele Firea și Dan își face simțite efectele. Din cauza indolenței și a nepăsării Primăriei Generale, zeci de mii de bucureșteni din peste 1000 de blocuri stau astăzi în frig și fără apă caldă,” mai transmite Sebastian Burduja.

Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, anunță că anul trecut peste o mie de persoane private de libertate au fost preluate de la punctele de trecere a frontierei.

Asta înseamnă că aproape 8% din totalul deținuților din România reprezintă persoane preluate de la punctele de trecere a frontierei
„Avem un prim bilanț pe anul 2023! 1004 persoane private de libertate au fost preluate, în total, de la punctele de trecere a frontierei. Mă refer aici la 735 de fugari și 269 de deținuți transferați. La 1 ianuarie 2024, în sistemul penitenciar din România, erau private de libertate 1893 de persoane preluate de la punctele de trecere a frontierei”, a transmis Gorghiu.

În prezent, se lucrează la înăsprirea condițiilor care îi vizează pe fugari.

„Este important să nu mai existe portițe pentru ca aceste persoane să fugă din România pentru a se sustrage de la răspunderea în fața legii. Blocarea fenomenului fugarilor va fi o prioritate strategică pentru 2024. Susținem toate măsurile necesare pentru ca sistemul de monitorizare prin brățările electronice să fie extins pentru monitorizarea persoanelor inculpate de săvârșirea unor infracțiuni (pentru care este dispusă una dintre măsurile control judiciar, control judiciar pe cauțiune sau arest la domiciliu)”, a adăugat Alina Gorghiu.

Autoritățile vor să modifice legea astfel încât costul mutării persoanelor private de libertate din străinătate în țară să fie suportat de acestea.
„Un proiect legislativ care va descuraja fenomenul va fi cel potrivit căruia persoana predată va suporta costurile readucerii în țară. Nu este corect ca acest efort financiar, multiplicat numai în anul 2023 la peste 1000 de cazuri, să revină contribuabililor onești! Fenomenul fugarilor va fi stopat! Între timp, continuăm toate demersurile pentru ca cei aflați deja în străinătate sa ajungă în unitățile Administrației Naționale a Penitenciarelor!”, a precizat ministrul Justiției, Alina Gorghiu.

Ministerul Educației organizează consultare publică despre examenele de absolvire și admiterea în învățământul superior.
Consultarea se face online.

Am pus în consultare publică: proiectul de Ordin pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind organizarea admiterii în învățământul superior în ciclurile de studii universitare de scurtă durată, de licență, de master și de doctorat și proiectul de Ordin pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind de organizare și desfășurare a examenelor de absolvire, licență/diplomă și disertație”, a anunțat Ministerul Educației.

Ministerul a prezentat și noutățile propuse.
„Ca elemente de noutate, am reglementat atât modul de organizare al procesului de admitere, cât și modul de organizare și desfășurare a examenelor de finalizare a studiilor pentru: programele de studii universitare de scurtă durată, programele de studii universitare integrate și învățământul superior dual”, a mai anunțat ministerul.
De asemenea, instituțiile de învățământ superior de stat acordă cel puțin 25 de locuri bugetate, la programele de studii universitare de licență și de masterat, absolvenților cu diplomă de bacalaureat proveniți din rândul: minorităților naționale, pentru programele de studii care nu există în învățământul superior de stat în limba minorității respective; sistemului de protecție socială; persoanelor cu dizabilități.

Ministrul Bogdan Ivan a semnat cu omologul ucrainean, Mykhailo Fedorov, Acordul privind dezvoltarea comunicațiilor electronice. Este vorba despre un acord între România și Ucraina pentru digitalizare și protecție cibernetică.
 Bogdan Ivan, ministrul român al Cercetării, Inovării și Digitalizării și Mykhailo Fedorov, ministrul Transformării Digitale din Ucraina au semnat acordul care urmărește dezvoltarea relațiilor puternice dintre cele două state în sfera digitalizării și a securității cibernetice, precum și extinderea cooperării dintre România și Ucraina.

„Prin Acordul semnat cu omologul ucrainean, România își întărește poziția de hub regional pentru tehnologii emergente și securitate cibernetică. Punem astfel bazele unui mecanism prin care Uniunea Europeană va finanța proiecte concrete de transfer tehnologic și de cunoștințe către Ucraina, proiecte în care România va fi lider de parteneriat”, a explicat Bogdan Ivan, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării.
Acordul asigură fundamentul unei colaborări strânse și concrete a instituțiilor cu atribuții în ce privește infrastructura, digitalizarea și securitatea cibernetică din cele două țări.
Principalele direcții de acțiune vizează creșterea rezilienței și a protecției infrastructurii digitale din Ucraina și România, consolidarea nivelului de protecție cibernetică a rețelelor și infrastructurilor naționale ale Ucrainei și României, dezvoltarea infrastructurii cloud pentru serviciile publice electronice, precum și schimbul de experiență în ceea ce privește formarea de politici în domeniul comunicațiilor electronice și al tehnologiilor emergente.

Președintele României, Klaus Iohannis, a promulgat legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii privind evidenţa persoanelor şi cartea electronică de identitate.

Administrația Prezidențială anunță că președintele Klaus Iohannis a semnat Decretul pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 12/2023 pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții privind evidența persoanelor și cartea electronică de identitate.

Legea a fost aprobată de Camera Deputaților în decembrie.

„Intervenţiile legislative propuse vizează introducerea la nivel naţional a actelor de identitate (Cartea Electronică de Identitate şi Cartea de Identitate Simplă) într-un format capabil să asigure respectarea standardelor de securitate pentru cărţile naţionale de identitate emise la nivel naţional pentru a permite exercitarea dreptului la libera circulaţie în spaţiul Uniunii Europene a cetăţenilor români”, au explicat inițiatorii proiectului.
Legea urmăreşte asigurarea unor condiţii tehnice care să conducă la costuri reduse de conformare pentru cetăţeni în interacţiunile acestora cu instituţiile statului pentru obţinerea actelor de identitate, precum şi crearea condiţiilor tehnice pentru dezvoltarea infrastructurilor care să permit accesul facil al cetăţenilor la serviciile de e-guvemare şi e-business prin utilizarea cărţilor electronice de identitate cu autentificare digitală şi semnătură digitală încorporate.

Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, susține că itigiile din contractele de mandat încheiate de companiile de stat trebuie soluționate în țară. Ea s-a arătat deranjată de „lipsa de încredere în propria justiție” a companiilor de stat.
„Este greu de înțeles ce fac unele companii de stat din România! Ele încurajează lipsa de încredere în propria justiție, în instanțele naționale române. Ca ministră a justiției, nu pot accepta asta”, a declarat Alina Gorghiu
Ea a arătat că la nivelul contractelor de mandat încheiate între companiile de stat din România și membrii consiliului de administrație/supraveghere/directorate, se introduc clauze arbitrale potrivit cărora eventualele litigii se vor soluționa de către jurisdicții arbitrale internaționale.
„Situația trebuie rezolvată. Din rațiuni ce țin de încrederea în justiția națională, dar și din motive economice. Costurile privind soluționarea acestor litigii în străinătate sunt ridicate. Vorbim despre: taxe arbitrale, onorarii arbitri, onorarii avocați, costuri de deplasare, cazare, traduceri documente etc. Pentru a depăși problema, în ședința de Guvern de astăzi am înaintat un memorandum cu câteva soluții propuse”, precizează Alina Gorghiu.
Potrivit ministrului, soluțiile propuse sunt: elaborarea unor materiale care să reflecte situația litigiilor în legătură cu executarea contractelor de mandat și conținutul clauzelor compromisorii și comunicarea acesteia către Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), după operaționalizarea acestei instituții; realizarea de către AMEPIP, a unei situații centralizate, iar în baza acesteia, evaluarea negocierii clauzelor compromisorii, raportându-se la documentul ce integrează politica de proprietate a statului în ceea privește întreprinderile publice (a cărei reconfigurare este asumată și prin PNRR, Reforma 9, Jalonul 440), cu luarea în considerare a eficientizării cheltuielilor bugetare și a obiectivelor stabilite în PNRR privind guvernanța întreprinderilor publice; completarea, la propunerea AMEPIP și SGG, a Hotărârii Guvernului nr.639/2023 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.109/2011, în sensul inserării obiectivului eficientizării cheltuielilor bugetare între cele urmărite în derularea procedurii de selecție și nominalizare a membrilor consiliului de administrație sau, după caz, ai consiliului de supraveghere și directoratului, dar și în negocierea contractelor de mandat, cu respectarea principiului libertății contractuale.
„Am încredere în justiția din România, indiferent că e vorba de instanțe judecătorești sau de arbitraj instituționalizat. Firesc și corect este ca litigiile ce rezultă din contractele de mandat încheiate de companiile de stat din România să se soluționeze în țară”, a fost concluzia lui Gorghiu.

2023 este cel mai cald an din istorie pentru România cu o temperatură medie de 12,5 grade și o abatere termică de 2,3 grade față de normalul perioadei 1981 – 2010, a anunțat Ministerul Mediului.

Totodată intervalul 2012-2023 devine cea mai caldă perioadă de 12 ani consecutivi din istoria măsurătorilor meteorologice, conform Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM).
Potrivit serviciului pentru schimbări climatice Copernicus, și la nivel european 2023 a fost cel mai cald an înregistrat vreodată, iar oamenii de știință avertizează că încălzirea globală, perioadele de secetă severă, vor continua în condițiile în care emisiile de gaze cu efect de seră sunt în creștere.

„Tendința actuală a încălzirii globale este rezultatul activităților antropice (probabilitate de peste 95%) și se desfășoară cu o rată fără precedent. Acest fenomen este strâns legat de efectul de seră proces prin care atmosfera captează o partea a energiei solare, cealaltă parte fiind radiată înapoi în spațiu. Gazele cu efect de seră, dioxidul de carbon (CO2), metanul (CH4), oxidul de azot (N2O) sunt rezultatul, în special, al arderii combustibililor fosili iar în prezent, depășesc semnificativ nivelurile preindustriale. Omenirea emite, în prezent, aproximativ 40 de gigatone de CO2 pe an. Pentru a rămâne în limitele Acordului de la Paris de a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius, cantitatea totală de carbon pe care o mai putem emite este de aproximativ 250 de gigatone. Corelând și alți factori care contribuie la încălzire, timpul care ne-a rămas pentru a reduce total emisiile este de aproximativ cinci ani”, au transmis reprezentanții ministerului.
În vederea combaterii încălzirii globale, s-a discutat despre efectele acesteia în cadrul mai multor conferințe și s-au adoptat tratate menite să reglementeze acțiunile necesare pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Organizația Meteorologică Mondială (OMM) a afirmat în cadrul summitului ONU din Dubai privind clima, COP28, că, în 2023, condițiile extreme înregistrate au „lăsat o amprentă de devastare și disperare”, precizând și că ritmul schimbărilor climatice a „crescut alarmant”, perioada 2011-2020 fiind cel mai cald deceniu înregistrat vreodată.
Temperatura medie la suprafaţa globului a atins cote record în primele 11 luni ale anului, potrivit observatorului european Copernicus: din ianuarie până în noiembrie, mercurul a fost în medie cu 1,46 grade Celsius mai mare decât în perioada 1850-1900. Ca urmare, 2023 a fost cel mai cald an înregistrat vreodată în ceea ce priveşte media anuală. În fiecare lună au fost înregistrate temperaturi record, noiembrie, fiind luna care a încheiat cea mai caldă toamnă boreală, din emisfera nordică, din timpurile moderne.

„2023 are acum şase luni şi două anotimpuri care au depăşit recordurile. Această lună noiembrie extraordinară, care include două zile cu temperaturi cu 2 grade peste nivelurile preindustriale, înseamnă că 2023 este cel mai cald an înregistrat vreodată în istorie”, a declarat Samantha Burgess, şef adjunct al Serviciului Copernicus pentru schimbări climatice (C3S).
Și pentru România, cu o temperatură medie de 12,5 grade și abatere termică de 2,3 grade față de normalul perioadei 1981 – 2010, 2023 a fost cel mai cald an din istorie. Cel mai cald an din istorie a avut și cel mai călduros Crăciun. Maxima zilei a fost de 17 grade Celsius, iar la stația meteo de la Calafat, s-au înregistrat, aproape 21 de grade, un record de temperatură al ultimilor șase ani. O masă de aer tropical a ajuns din sudul continentului în țara noastră și, astfel, s-au atins temperaturi foarte ridicate în decembrie.

Ziua de sâmbătă, 21 octombrie, a fost extrem de caldă, cu recorduri la 129 de stații din țara noastră, pentru istoria recentă, de când se fac măsurători.
„Încălzirea continuă înseamnă că fenomenele meteorologice extreme - care s-au agravat deja - vor deveni și mai frecvente și mai intense, agravând pagubele și pierderile de vieți omenești cauzate de secete, inundații, uragane și incendii. Tendințele acestea ne afectează pe toți și nu mai poate nega nimeni că activitatea umană a pus o presiune prea mare asupra naturii, iar măsurile care sunt impuse prin acorduri internaționale, prin reducerea emisiilor de carbon, prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră devin absolut necesare. România sprijină efortul Uniunii Europene (UE) de a combate atât cauzele, cât şi efectele încălzirii globale, conștientă fiind că atingerea ţintelor nu se poate realiza individual, deoarece modalităţile practice prin care putem să reducem emisiile de carbon şi emisiile de gaze cu efect de seră, presupun un efort comun, concertat, statele având obligaţia de a respecta angajamentele pe care părţile şi le-au asumat prin Acordul de la Paris şi prin Pactul Climatic de la Glasgow, adoptat în 2021. Astfel, România susţine determinarea Uniunii Europene de a căuta soluţii eficiente pentru a răspunde nevoilor diverse ale ţărilor vulnerabile care se confruntă cu efectele schimbărilor climatice şi este solidară cu acestea și şi-a asumat reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990, și atingerea neutralității climatice până în 2050”, a declarat ministrul mediului, apelor și pădurilor Mircea Fechet.

Ministrul Sănătății Alexandru Rafila anunță că investiții fără precedent sunt în curs de desfășurare în sistemul medical.

În 2023, au început proiecte uriașe, în valoare de 11 miliarde de lei, a transmis Rafila.
„În 2023 am început schimbări semnificative în sistemul de sănătate - un nou capitol în reformarea și modernizarea acestuia. Investiții fără precedent de 11 miliarde de lei sunt în curs de desfășurare, punând bazele unor infrastructuri vitale: noi spitale, centre dedicate pacienților cu arsuri grave și cu afecțiuni oncologice, precum și consolidarea serviciilor de neonatologie, ambulatorii de specialitate și cabinete de medicină de familie”, a comunicat Alexandru Rafila.

În 2024, Ministerul Sănătății va continua implementarea proiiectelor de amploate.
„Suntem dedicați îmbunătățirii continue a sistemului de sănătate și ne asigurăm că fiecare pas este gândit pentru a răspunde nevoilor reale ale pacienților și personalului medical. În următorul an vom continua dezvoltarea și implementarea de proiecte care vor aduce o schimbare rapidă pozitivă! Conștienți de responsabilitatea care ne revine, ne angajăm să lucrăm cu bună-credință și profesionalism. Vă invităm să ne fiți alături în acest demers important, fiecare contribuție este valoroasă pentru noi. Împreună, vom construi un sistem de sănătate mai puternic și mai eficient”, a adăugat Alexandru Rafila

Premierul Marcel Ciolacu a comentat decizia Camerei Deputaților, prin care au fost respinse „inițiativele toxice” care vizează autonomia Ținutului Secuiesc și autonomia pe criterii etnice. Șeful Guvernului a salutat decizia parlamentarilor.

„Salut votul de astăzi din Camera Deputaților prin care au fost respinse acele inițiative toxice legate de autonomia Ținutului Secuiesc și de autonomia culturală pe criterii etnice”, a declarat premierul Marcel Ciolacu în timpul ședinței de Guvern.
El a mai spus că suveranitatea și integritatea teritorială ale României „nu sunt negociabile”.
„Cei care se agață de astfel de teme revizioniste, desprinse din trecut, nu înțeleg că drumul României este doar înainte. Mă bucur că Parlamentul a închis rapid acest subiect care ar fi folosit doar unor extremiști fără alte idei și soluții”, a precizat șeful Executivului.