Deputații vor ține un moment de reculegere, luni, 26 februarie, pentru a marca doi ani de la începutul războiului. Conflictul a început pe 24 februarie 2022.
Ambasada Ucrainei în România a trimis Camerei Deputaților o scrisoare în care amintește că în februarie se implinesc doi ani de la lansarea războiului neprovocat pe scară largă al Federației Ruse împotriva Ucrainei.

„În acest sens, precum și ca o manifestare de solidaritate fermă cu poporul ucrainean, partea ucraineană se adresează către partea română cu propunerea de a se alătura altor state din lume prin comemorarea cetățenilor Ucrainei omorâți în război, printr-un minut național de reculegere la cea mai apropiată de data menționată ședință a Parlamentului României, precum și arborarea drapelului ucrainean în fața Parlamentului României, în data de 24 februarie și prin iluminarea acestei clădiri în culorile drapelului”, arată Ambasada în solicitare.

Biroul Permanent al Camerei Deputaților a decis că momentul de reculegere va fi organizat pe 26 februarie.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, spune că piaţa de cereale s-a dezechilibrat după începerea războiului din Ucraina.

“În momentul de faţă ştim foarte bine că atunci când a început războiul în Ucraina, Rusia a început acest război absurd în Ucraina, practic piaţa de cereale la nivel mondial s-a dezechilibrat. Practic o tonă de grâu în anul în care a fost acest război, era undeva la 1,8 lei pe kilogram, asta înseamnă 1800 de lei pe tonă şi după reglarea tuturor lucrurilor care s-au întâmplat atât în piaţa mondială de cereale, preţul cerealelor în momentul de faţă este undeva la 0,9 lei”, a transmis ministrul Agriculturii.

Totodată, ministrul mai adăugat că ”în momentul de faţă, România nu importă grâu din Ucraina”.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, susține că „românii nu trebuie să tremure nici de frig, nici de frica facturilor”. „Avem prin lege un preț plafonat la energie electrică și gaze”, afirmă ministrul.

„Românii nu trebuie să tremure nici de frig, nici de frica facturilor. Avem prin lege un preț plafonat la energie electrică și gaze. La energie electrică 5 milioane de gospodării din România plătesc lunar doar 35 de lei. La gaze, românii au al patrulea cel mai ieftin gaz din toată Uniunea Europeană”,a scris ministrul Sebastian Burduja, pe Facebook.

Ministrul a mai spus că a primit sute de mesaje de la români despre faptul că „factura e complicată”.

„Am încercat să o simplificăm, dar sunt niște reguli europene care impun un anumit format”, a a adăugat Burduja.

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat luni, decretul pentru numirea în funcţia de consilier prezidenţial a lui George-Gabriel Bologan. Bologan a fost ambasador al României în Italia din 2016, iar din 2022 ambasador al României în Spania.

”Ca ambasador în Italia, a organizat prima vizită de stat după 46 de ani în anul aniversării a unui veac de unitate naţională (2018), consolidând relaţiile bilaterale şi creând o punte solidă între cele două ţări. Ca ambasador în Spania, a promovat relaţiile economice şi comerciale dintre cele două ţări, consolidând parteneriatele şi facilitând schimbul de experienţă în diverse domenii. A organizat prima şedinţă comună a celor două Guverne din istoria celor două ţări, în cadrul căreia partea spaniolă a făcut anunţul deschiderii pentru semnare a unui Acord privind dubla cetăţenie, lucru deosebit de important pentru conservarea aspectului identitar pentru românii care doreau şi cetăţenia spaniolă”, precizează Administraţia Prezidenţială.
Preşedintele Klaus Iohannis a semnat săptămâna trecută decretul privind eliberarea din funcţia de consilier prezidenţial a al ui Bogdan Aurescu, începând cu data de 1 februarie, după alegerea acestuia în calitate de judecător al Curţii Internaţionale de Justiţie a ONU.

Apartenența României la UE ȘI NATO ar putea fi introdusă în Constituția României. Este una dintre solicitările exprimate prin campania AntiRoExit.

Victor Negrescu este unul dintre susținîtorii ideii.

„Introducerea în Constituția României a apartenenței la Uniunea Europeană și la NATO este benefică pentru că:
- ar proteja suveranitatea națională și a poporului român ca parte din cele două structuri;
- ar confirma faptul că România își vede stabilitatea, securitatea și viitorul ca parte a acestor două structuri;
- ar reduce riscurile ca partidele extremiste și politicienii populiști să decidă ieșirea din UE și NATO fără consultarea românilor;
- ar conferi un element de constituționalitate și un plus de valoare juridică apartenenței la cele două structuri;
- ar fi un răspuns către partidele extremiste din România care vor să ne scoată din UE și NATO, vor să ne fragilizeze în fața Federației Ruse și vor să ne pună în situația de instabilitate a Ucrainei și a Republicii Moldova;
- ar întări suveranitatea României și caracterul național, indivizibil și independent al statului român;
- ar consolida și întări profilul României în NATO și UE”, a transmis Negrescu.
Împreună cu cei PES activists Romania europarlamentarul anunță că demersul este susținut în contextul discuțiilor privind revizuirea Constituției.

Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării anunță că a lansat competiția pentru Centrele de excelență în cercetare. Este cea mai mare investiție din istoria cercetării românești, susțin guvernanții.
Bugetul este de 1,6 miliarde de lei.

“Finanțăm cu 1,6 miliarde de lei în special resursa umană înalt specializată și punem accent pe colaborarea între organizațiile de cercetare. Scopul acestei finanțări este să aducem împreună cercetători din mai multe domenii, pentru a obține produse interdisciplinare, care să depășească barierele tradiționale ale științei și cercetării. Ne dorim să consolidăm cercetarea românească, să atragem cercetători de talie mondială alături de cercetătorii noștri și să construim poli internaționali de performanță pentru a putea obține un puternic impact în economie și în societate. Rezultatele generate de aceste fonduri substanțiale trebuie să ajungă în economie în următorii ani, România trebuie să beneficieze de toate produsele fantastice ale minților geniale”, a explicat Bogdan Ivan, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării.
Cu aceste fonduri, MCID va operaționaliza 20 de centre de excelență, fiecare beneficiind de un buget cuprins între 50.000.000 lei și 100.000.000 lei, în domenii de cercetare de vârf, precum: digitalizare, industrie și spațiu, agricultură, bioeconomie, resurse naturale, biodiversitate și mediu, sănătate, energie, mobilitate și climă, securitate civilă pentru societate și cultură, creativitate și societate incluzivă.
Perioada de implementare a proiectelor este 5-7 ani. Depunerea proiectelor se face printr-o platformă online.

Prim-vicepreședintele PSD Sorin Grindeanu susține că alegerile nu ar trebui să fie comasate. De principiu, susțin ca fiecare alegere să fie la timpul ei, a explicat Grindeanu.

Prim-vicepreședintele PSD Sorin Grindeanu a fost întrebat marți ce crede despre ideea privind comasarea alegerilor.
„Eu, de principiu, susțin ca fiecare alegere să fie la timpul ei. Acum, sigur, e un semn de întrebare legat de locale. dacă vă aduceți aminte, alegerile locale se țineau undeva la începutul verii, din 1990 încoace. Se țineau la sfârșit de mai-iunie. O singură excepție a fost acum patru ani, când pe perioada de pandemie și de urgență s-au făcut alegerile în septembrie. Mi-e greu să fac o analiză, dar eu sunt adeptul păstrării unui calendar normal, știut foarte bine de toată lumea”, a declarat Sorin Grindeanu.

Comasarea alegerilor este susținută de lideri PNL. Aceștia analizează comasarea alegerilor locale cu cele europarlamentare. În 2024 sunt programate alegerile europarlamentare, parlamentare, locale și prezidențiale.

Senatorul social-democrat Daniel Zamfir anunță că plafonarea dobânzii la IFN-uri reprezintă o prioritate a PSD. Asta potrivit poziției oficiale a liderului PSD, Marcel Ciolacu.

Potrivit senatorul PSD, în cazul în care creditorul financiar este o instituție financiară nebancară, DAE la creditele ipotecare pentru investiții imobiliare nu poate depăși cu mai mult de opt puncte procentuale dobânda la facilitatea de creditare practicată de BNR pe piața financiar-bancară internă.

În cazul creditelor de consum acordate de IFN uri, DAE nu poate depăși cu mai mult de 25 de puncte procentuale dobânda la facilitatea de creditare practicată de BNR.

De asemenea, dacă nivelul DAE este mai ridicat decât plafoanele stabilite la acest nivel va fi redus, în mod corespunzător, la cererea consumatorului, fie pe cale amiabilă, fie pe cale judecătorească.

Totodată, în cazul creditelor de consum acordate de IFN in valoare maxima de 15.000 de lei, valoarea totala platibila de catre consummator nu poate depasi dublul valorii totale a creditului.
„În situația depășirii plafoanelor prevăzute, consumatorul poate solicita creditorului financiar revizuirea contractului, iar creditorul financiar este obligat să efectueze în scris în termen de 45 de zile de la primirea solicitării consumatorului, o propunere de revizuire a contractului, ținând cont de situația financiară, inclusiv din perspectiva gradului maxim de îndatorare.
Propunerea de revizuire a contractului va conține reducerea sau ștergerea parțială a unor obligații ale consumatorului, reeșalonarea sau refinanțarea acestora ori, după caz, darea în plată a imobilului ipotecat, cu respectarea prevederilor Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, cu modificările și completările ulterioare”, a mai explicat senatorul.
Legea se va aplica și contractelor în derulare, a precizat senatorul Daniel Zamfir.

Premierul Marcel Ciolacu a declarat că recalcularea pensiilor se va întâmpla la termenul anunțat, adică la 1 septembrie. Nu există mai multe tranșe, nu există alte variante, a explicat Ciolacu.

Explicațiile au fost oferite ca urmare a discuțiilor apărute în spațiul public după vizita în România a delegației FMI.
„Vreau să fac o precizare după ce am văzut în ultimele zile tot felul de presupuneri privind vizita FMI și situația pensiilor. Recalcularea pensiilor se va întâmpla la termenul anunțat, respectiv la 1 septembrie. Nu există mai multe tranșe, nu există alte variante! Ne-am asumat acest lucru și acest lucru va fi făcut la 1 septembrie”, a transmis miercuri Marcel Ciolacu.

Premierul a dezvăluit că a solicitat Ministerului Muncii să calculeze ce impact ar avea aplicarea propunerii liberale privind neimpozitarea pensiilor până la 3.000 de lei.
„Știm că până în 2.000 de lei nu se impozitează nicio pensie. Vedem impactul între 2.000 și 3.000 de lei ca să mărim această marjă până la 3.000 de lei, eu aștept recomandarea Ministerului Finanțelor, să vedem dacă ne permitem după majorarea de 13,8% și recalcularea de la 1 septembrie să avem și această scutire de impozite până în 3.000 de lei”, a precizat Ciolacu.
Declarațiile au fost făcute înainte de ședința săptămânală de Guvern.