Președintele României, Klaus Iohannis, a promulgat legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii privind evidenţa persoanelor şi cartea electronică de identitate.

Administrația Prezidențială anunță că președintele Klaus Iohannis a semnat Decretul pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 12/2023 pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții privind evidența persoanelor și cartea electronică de identitate.

Legea a fost aprobată de Camera Deputaților în decembrie.

„Intervenţiile legislative propuse vizează introducerea la nivel naţional a actelor de identitate (Cartea Electronică de Identitate şi Cartea de Identitate Simplă) într-un format capabil să asigure respectarea standardelor de securitate pentru cărţile naţionale de identitate emise la nivel naţional pentru a permite exercitarea dreptului la libera circulaţie în spaţiul Uniunii Europene a cetăţenilor români”, au explicat inițiatorii proiectului.
Legea urmăreşte asigurarea unor condiţii tehnice care să conducă la costuri reduse de conformare pentru cetăţeni în interacţiunile acestora cu instituţiile statului pentru obţinerea actelor de identitate, precum şi crearea condiţiilor tehnice pentru dezvoltarea infrastructurilor care să permit accesul facil al cetăţenilor la serviciile de e-guvemare şi e-business prin utilizarea cărţilor electronice de identitate cu autentificare digitală şi semnătură digitală încorporate.

Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, susține că itigiile din contractele de mandat încheiate de companiile de stat trebuie soluționate în țară. Ea s-a arătat deranjată de „lipsa de încredere în propria justiție” a companiilor de stat.
„Este greu de înțeles ce fac unele companii de stat din România! Ele încurajează lipsa de încredere în propria justiție, în instanțele naționale române. Ca ministră a justiției, nu pot accepta asta”, a declarat Alina Gorghiu
Ea a arătat că la nivelul contractelor de mandat încheiate între companiile de stat din România și membrii consiliului de administrație/supraveghere/directorate, se introduc clauze arbitrale potrivit cărora eventualele litigii se vor soluționa de către jurisdicții arbitrale internaționale.
„Situația trebuie rezolvată. Din rațiuni ce țin de încrederea în justiția națională, dar și din motive economice. Costurile privind soluționarea acestor litigii în străinătate sunt ridicate. Vorbim despre: taxe arbitrale, onorarii arbitri, onorarii avocați, costuri de deplasare, cazare, traduceri documente etc. Pentru a depăși problema, în ședința de Guvern de astăzi am înaintat un memorandum cu câteva soluții propuse”, precizează Alina Gorghiu.
Potrivit ministrului, soluțiile propuse sunt: elaborarea unor materiale care să reflecte situația litigiilor în legătură cu executarea contractelor de mandat și conținutul clauzelor compromisorii și comunicarea acesteia către Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), după operaționalizarea acestei instituții; realizarea de către AMEPIP, a unei situații centralizate, iar în baza acesteia, evaluarea negocierii clauzelor compromisorii, raportându-se la documentul ce integrează politica de proprietate a statului în ceea privește întreprinderile publice (a cărei reconfigurare este asumată și prin PNRR, Reforma 9, Jalonul 440), cu luarea în considerare a eficientizării cheltuielilor bugetare și a obiectivelor stabilite în PNRR privind guvernanța întreprinderilor publice; completarea, la propunerea AMEPIP și SGG, a Hotărârii Guvernului nr.639/2023 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.109/2011, în sensul inserării obiectivului eficientizării cheltuielilor bugetare între cele urmărite în derularea procedurii de selecție și nominalizare a membrilor consiliului de administrație sau, după caz, ai consiliului de supraveghere și directoratului, dar și în negocierea contractelor de mandat, cu respectarea principiului libertății contractuale.
„Am încredere în justiția din România, indiferent că e vorba de instanțe judecătorești sau de arbitraj instituționalizat. Firesc și corect este ca litigiile ce rezultă din contractele de mandat încheiate de companiile de stat din România să se soluționeze în țară”, a fost concluzia lui Gorghiu.

2023 este cel mai cald an din istorie pentru România cu o temperatură medie de 12,5 grade și o abatere termică de 2,3 grade față de normalul perioadei 1981 – 2010, a anunțat Ministerul Mediului.

Totodată intervalul 2012-2023 devine cea mai caldă perioadă de 12 ani consecutivi din istoria măsurătorilor meteorologice, conform Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM).
Potrivit serviciului pentru schimbări climatice Copernicus, și la nivel european 2023 a fost cel mai cald an înregistrat vreodată, iar oamenii de știință avertizează că încălzirea globală, perioadele de secetă severă, vor continua în condițiile în care emisiile de gaze cu efect de seră sunt în creștere.

„Tendința actuală a încălzirii globale este rezultatul activităților antropice (probabilitate de peste 95%) și se desfășoară cu o rată fără precedent. Acest fenomen este strâns legat de efectul de seră proces prin care atmosfera captează o partea a energiei solare, cealaltă parte fiind radiată înapoi în spațiu. Gazele cu efect de seră, dioxidul de carbon (CO2), metanul (CH4), oxidul de azot (N2O) sunt rezultatul, în special, al arderii combustibililor fosili iar în prezent, depășesc semnificativ nivelurile preindustriale. Omenirea emite, în prezent, aproximativ 40 de gigatone de CO2 pe an. Pentru a rămâne în limitele Acordului de la Paris de a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius, cantitatea totală de carbon pe care o mai putem emite este de aproximativ 250 de gigatone. Corelând și alți factori care contribuie la încălzire, timpul care ne-a rămas pentru a reduce total emisiile este de aproximativ cinci ani”, au transmis reprezentanții ministerului.
În vederea combaterii încălzirii globale, s-a discutat despre efectele acesteia în cadrul mai multor conferințe și s-au adoptat tratate menite să reglementeze acțiunile necesare pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Organizația Meteorologică Mondială (OMM) a afirmat în cadrul summitului ONU din Dubai privind clima, COP28, că, în 2023, condițiile extreme înregistrate au „lăsat o amprentă de devastare și disperare”, precizând și că ritmul schimbărilor climatice a „crescut alarmant”, perioada 2011-2020 fiind cel mai cald deceniu înregistrat vreodată.
Temperatura medie la suprafaţa globului a atins cote record în primele 11 luni ale anului, potrivit observatorului european Copernicus: din ianuarie până în noiembrie, mercurul a fost în medie cu 1,46 grade Celsius mai mare decât în perioada 1850-1900. Ca urmare, 2023 a fost cel mai cald an înregistrat vreodată în ceea ce priveşte media anuală. În fiecare lună au fost înregistrate temperaturi record, noiembrie, fiind luna care a încheiat cea mai caldă toamnă boreală, din emisfera nordică, din timpurile moderne.

„2023 are acum şase luni şi două anotimpuri care au depăşit recordurile. Această lună noiembrie extraordinară, care include două zile cu temperaturi cu 2 grade peste nivelurile preindustriale, înseamnă că 2023 este cel mai cald an înregistrat vreodată în istorie”, a declarat Samantha Burgess, şef adjunct al Serviciului Copernicus pentru schimbări climatice (C3S).
Și pentru România, cu o temperatură medie de 12,5 grade și abatere termică de 2,3 grade față de normalul perioadei 1981 – 2010, 2023 a fost cel mai cald an din istorie. Cel mai cald an din istorie a avut și cel mai călduros Crăciun. Maxima zilei a fost de 17 grade Celsius, iar la stația meteo de la Calafat, s-au înregistrat, aproape 21 de grade, un record de temperatură al ultimilor șase ani. O masă de aer tropical a ajuns din sudul continentului în țara noastră și, astfel, s-au atins temperaturi foarte ridicate în decembrie.

Ziua de sâmbătă, 21 octombrie, a fost extrem de caldă, cu recorduri la 129 de stații din țara noastră, pentru istoria recentă, de când se fac măsurători.
„Încălzirea continuă înseamnă că fenomenele meteorologice extreme - care s-au agravat deja - vor deveni și mai frecvente și mai intense, agravând pagubele și pierderile de vieți omenești cauzate de secete, inundații, uragane și incendii. Tendințele acestea ne afectează pe toți și nu mai poate nega nimeni că activitatea umană a pus o presiune prea mare asupra naturii, iar măsurile care sunt impuse prin acorduri internaționale, prin reducerea emisiilor de carbon, prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră devin absolut necesare. România sprijină efortul Uniunii Europene (UE) de a combate atât cauzele, cât şi efectele încălzirii globale, conștientă fiind că atingerea ţintelor nu se poate realiza individual, deoarece modalităţile practice prin care putem să reducem emisiile de carbon şi emisiile de gaze cu efect de seră, presupun un efort comun, concertat, statele având obligaţia de a respecta angajamentele pe care părţile şi le-au asumat prin Acordul de la Paris şi prin Pactul Climatic de la Glasgow, adoptat în 2021. Astfel, România susţine determinarea Uniunii Europene de a căuta soluţii eficiente pentru a răspunde nevoilor diverse ale ţărilor vulnerabile care se confruntă cu efectele schimbărilor climatice şi este solidară cu acestea și şi-a asumat reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990, și atingerea neutralității climatice până în 2050”, a declarat ministrul mediului, apelor și pădurilor Mircea Fechet.

Ministrul Sănătății Alexandru Rafila anunță că investiții fără precedent sunt în curs de desfășurare în sistemul medical.

În 2023, au început proiecte uriașe, în valoare de 11 miliarde de lei, a transmis Rafila.
„În 2023 am început schimbări semnificative în sistemul de sănătate - un nou capitol în reformarea și modernizarea acestuia. Investiții fără precedent de 11 miliarde de lei sunt în curs de desfășurare, punând bazele unor infrastructuri vitale: noi spitale, centre dedicate pacienților cu arsuri grave și cu afecțiuni oncologice, precum și consolidarea serviciilor de neonatologie, ambulatorii de specialitate și cabinete de medicină de familie”, a comunicat Alexandru Rafila.

În 2024, Ministerul Sănătății va continua implementarea proiiectelor de amploate.
„Suntem dedicați îmbunătățirii continue a sistemului de sănătate și ne asigurăm că fiecare pas este gândit pentru a răspunde nevoilor reale ale pacienților și personalului medical. În următorul an vom continua dezvoltarea și implementarea de proiecte care vor aduce o schimbare rapidă pozitivă! Conștienți de responsabilitatea care ne revine, ne angajăm să lucrăm cu bună-credință și profesionalism. Vă invităm să ne fiți alături în acest demers important, fiecare contribuție este valoroasă pentru noi. Împreună, vom construi un sistem de sănătate mai puternic și mai eficient”, a adăugat Alexandru Rafila

Premierul Marcel Ciolacu a comentat decizia Camerei Deputaților, prin care au fost respinse „inițiativele toxice” care vizează autonomia Ținutului Secuiesc și autonomia pe criterii etnice. Șeful Guvernului a salutat decizia parlamentarilor.

„Salut votul de astăzi din Camera Deputaților prin care au fost respinse acele inițiative toxice legate de autonomia Ținutului Secuiesc și de autonomia culturală pe criterii etnice”, a declarat premierul Marcel Ciolacu în timpul ședinței de Guvern.
El a mai spus că suveranitatea și integritatea teritorială ale României „nu sunt negociabile”.
„Cei care se agață de astfel de teme revizioniste, desprinse din trecut, nu înțeleg că drumul României este doar înainte. Mă bucur că Parlamentul a închis rapid acest subiect care ar fi folosit doar unor extremiști fără alte idei și soluții”, a precizat șeful Executivului.

Europarlamentarul Victor Negrescu a comentat decizia privind aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen. S-a trecut o primă etapă importantă, a spus reprezentantul PSD.
Aderarea se va face în etape.

„Aveam ca opțiuni fie să intrăm în două etape, fie să continuăm să stăm la poarta spațiului Schengen cum am stat timp de 13 ani. Ceea ce nu au putut toți ceilalți, iată că am reușit acum. Aderarea la spațiul Schengen pe cale aeriană, dar mai ales pe cale maritimă, aduce din start beneficii enorme României. Mai mult, România se conectează complet la zona de liberă circulație, devenind membră cu drepturi depline în mecanismele Schengen, și face ca drumul spre intrarea pe cale terestră să fie ireversibil. Astăzi, din nou, social-democrații fac ce trebuie pentru România în plan internațional deblocând o situație care părea imposibilă după eșecul de anul trecut. PSD a dus România în UE și în NATO, a pregătit Președinția Consiliului UE iar, acum, cu Marcel Ciolacu prim-ministru, intrăm în spațiul Schengen după 13 ani de așteptare. Este însă și o victorie a coaliției, în fața mișcărilor anti-europene, pentru că prin eforturi mari am adus stabilitatea necesară pentru a intra în spațiul Schengen și finaliza MCV. Împreună cu colegii mei din Partidul Social Democrat și PES activists România milităm activ din 2014 pentru acest deziderat, am adunat zeci de mii de semnături, am inițiat petiții, am propus și susținut rezoluții în Parlamentul European, am discutat și am reușit să convingem oficialii europeni și să modificăm regulamentele pentru a ajuta România. Campaniile #RomâniaCereSchengen și #RomâniiMerităÎnSchengen arată consistența demersurilor noastre”, a transmis Negrescu pe Facebook.

Europarlamentarul PSD a prezentat avantajele aderării țării noastre la spațiul Schengen pe cale aeriană și maritimă.
„Iată care sunt beneficiile:
-cetățenii români vor circula mai ușor în alte state din spațiul Schengen, câștigând un drept pe care îl meritau. Vorbim de milioane de pasageri anual. Acest lucru înseamnă și că românii din diaspora se pot întoarce mai ușor acasă pe cale aeriană beneficiind de numeroasele aeroporturi existente în România, aflate multe dintre ele în proces de extindere și modernizare. Practic amortizăm economic aceste investiții cheie și dezvoltăm infrastructură aeroportuară;
-România va putea transporta mai ușor în zona Schengen produse de maximă necesitate folosind transportul aerian. Acest lucru se aplică la transportul de medicamente, transportul în regim de urgență, transportul unor echipamente tehnice sensibile, transportul coletelor sau transportul logistic cu componentă civil-militară.
-țara noastră va deveni mai atractivă pentru investiții, investitorii străini și turiști. Aceștia vor putea să călătorească mai rapid și vor putea conecta mai bine filialele lor din România cu cele din alte state din spațiul Schengen. De altfel, la nivelul anului 2022, 585 de milioane din cei 900 de milioane de turiști care au călătorit în străinătate au venit în Europa, reprezentând 65% din totalul la nivel global, ceea ce face ca spațiul Schengen să fie cea mai vizitată zonă din lume. Totodată, România poate deveni gazda mai multor evenimente de mare amploare.
-aderarea României la spațiul Schengen pe cale maritimă va facilita intensificarea schimburilor comerciale, accelerând transportul de mărfuri pe această rută, țara noastră urmând a deveni astfel principala poartă de acces în Uniunea Europeană din estul Europei. Deja Portul Constanța a înregistrat în 2022 o creștere de peste 15% a cantității de marfă manipulată față de 2021, a treia cea mai mare creștere în rândul porturilor europene, iar 1,6% din volumul transportului portuar maritim, exprimat în mărfuri încărcate şi descărcate în transport maritim la nivel european, se realiza prin România la nivelul anului precedent.
-intrarea în mecanismele tehnice asigură conectarea serviciilor consulare, abilitarea personalului de frontieră și acces nelimitat la toate mecanismele și procesele decizionale din spațiul Schengen. România își câștigă dreptul de a fi la masa deciziilor din zona de liberă circulație, făcând procesul ireversibil”.

Ministrul transporturilor, Sorin Grindeanu, anunță că încă 31,75 km de drum de mare viteză au fost deschiși.

Este vorba despre tronsonul 3 al DEx12 Craiova-Pitești.
„Încă 31,75 km de drum de mare viteză au fost deschiși! Tronsonul 3 al DEx12 (Craiova-Pitești) se adaugă celor aproximativ 40 de km ai acestui drum expres pe care se circulă încă din vara anului trecut (2022)”, a anunțat Sorin Grindeanu.
Sunt acum 80 de km de mare viteză finalizați anul acesta (2023) care se adaugă rețelei rutiere de mare viteză din România, a precizat ministrul Sorin Grindeanu.

Președintele interimar al Camerei Deputaților Alfred Simonis a convocat în regim de urgență plenul Camerei Deputaților. Decizia a fost luată ca urmare a apariției unui proiect legat de Ținutul Secuiesc.

„Am convocat de urgență plenul Camerei Deputaților pentru mâine, 28 decembrie, la propunerea președintelui PSD Marcel Ciolacu, pentru a respinge inițiativele toxice ale unor parlamentari afiliați grupului UDMR privind așa zisa autonomie a Ținutului Secuiesc și separarea cetățenilor români pe criterii etnice”, a explicat Simonis.

Președintele interimar al Camerei Deputaților a avut un mesaj pentru parlamentarii AUR.
„Este cel puțin revoltător că membrii AUR s-au opus astăzi în Biroul Permanent acestei proceduri necesare pentru a pune capăt unor teme care nu își au locul în societate. Ori nu înțeleg procedurile parlamentare, ori vor să speculeze în mod populist acest subiect. Deși nu am mari așteptări de la AUR, îi aștept mâine să vină să voteze respingerea acestor propuneri toxice. Altfel, vor demonstra încă o dată că nu sunt în stare să ofere românilor decât scandal și urlete”, a precizat Simonis.

Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, a anunțat că în țară au fost aduși alți șase fugari. Potrivit lui Gorghiu, fugarii ar putea fi opriți prin înăsprirea legilor. Ea susține că se impune monitorizarea persoanelor aflate sub control judiciar prin utilizarea de dispozitive electronice de supraveghere.

„La nivel național, sunt dispuse 10.457 de măsuri de control judiciar, dintre care 5.871 sunt interdicții de părăsire a teritoriul național. Scopul măsurilor preventive este tocmai acela de a împiedica sustragerea persoanei de la judecată. Dar realitatea ne arată că, uneori, aceste măsuri nu sunt suficiente pentru a împiedica fenomenul fugarilor. Este nevoie de mai mult. Se impune monitorizarea persoanelor aflate sub control judiciar. Obligația acestora de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere. Și am încredere că acest mecanism va deveni operațional. Însă, până atunci, luptăm constant să îi aducem acasă pe fugari”, a transmis, pe Facebook Alina Gorghiu.

Potrivit ministrului Justiției, în ultimele 24 de ore au fost aduși în țară șase fugari. Pe listă sunt Berki Ioan, adus din Marea Britanie, condamnat la 5 ani de închisoare, pentru evaziune fiscală, Anton Fernando, adus din Italia, condamnat la 4 ani și 10 luni, pentru furt calificat și infracțiuni rutiere, Neaga Constantin-Robert, adus din Italia, condamnat la 3 ani și 6 luni, pentru loviri sau alte violențe, Sava Traian, adus din Irlanda, condamnat la 2 ani si 10 luni, pentru înșelăciune, Petre Viorel Alexandru, adus din Marea Britanie, condamnat la un an, pentru furt calificat, precum și Stanciu Valentin Ionuț, adus din Marea Britanie, condamnat la un an, pentru infracțiuni rutiere.

Premierul Marcel Ciolacu promite noi autostrăzi și drumuri expres în 2024. Vor fi cu mult peste 100 de noi kilometri de autostrăzi şi drumuri expres inaugurate, a spus șeful Executivului.

Anunțul a fost făcut în ședința de Guvern, ultima înainte de Crăciun.
„Am certitudinea că la anul vor fi cu mult peste 100 de noi kilometri de autostrăzi şi drumuri expres inaugurate. De aceea Transporturile au în 2024 un buget cu aproape 30% mai mare, ca să livreze conform aşteptărilor românilor”, spune Marcel Ciolacu.

Potrivit premierului, pe ordinea de zi a ședinței Guvernului sunt „opt sau nouă proiecte legate de infrastructură, autostrăzi, centuri ocolitoare şi electrificare de căi ferate”.